Îndemn
Hai să stârpim incompetența
Destinului ce îl avem în mâini,
Corupția și-indiferența,
Treziți-vă, treziți-vă, români!
O molimă ne decimează
Și ne reduce la tăcere,
Iar ochii noștri lăcrimează,
Când ne-agresează a ei putere.
Ne-au jefuit și ne-au vândut,
Cei care frâiele ne-au luat,
Aleșii în care am crezut,
Cu vorbele lor goale ne-au calmat.
Istoria se tot repetă,
Răcnește Ștefan din mormânt
Și-n România imperfectă,
Nimic nu se mai 'nalță drept și sfânt.
Hoția și incultura-s demne,
Iar impostura zace-n niște câini,
Se pune gaj și pe blesteme,
Treziți-vă, treziți-vă, români!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre România
- poezii despre tăcere
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- poezii despre istorie
- poezii despre imperfecțiune
- poezii despre câini
Citate similare
Treziți-vă, treziți-vă din nebănuitul vostru somn hipnotic la conștiință și conștiență...
citat clasic din George Ivanovitch Gurdjieff
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre somn sau citate despre conștiință
Electorală
Cu înclinații spre gregar
Îi vom alege iar și-n urmă;
Români treziți-vă măcar
Acum din spiritul de turmă.
epigramă de Arcadie Chirșbaum din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre România
Taxele și criza
Aleșii noștri ne-au sedus,
Iar viața noastră-i fără miză,
Prea multe taxe ei ne-au pus
Și-n plus suntem taxați de criză.
epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre criză, epigrame despre viață sau epigrame despre seducție
Fii, Doamne, bun!
Români adevărați, la noi în țară
Ne-au pus străinii jugul pe grumaz
Și ne-am făcut în lume de ocară,
Uitând c-am fost cândva popor viteaz.
Ne-au confiscat ce-am dobândit cu sânge,
Istoria și trupul țării mici,
Iar graiul nostru suferă și plânge,
Când e vorbit de niște venetici.
Ne-au interzis și sfinții-n calendare,
Să fim atei și să ne pierdem seva,
Căci spiritul ar vrea să ni-l omoare,
Să nu mai știm de Sfânta Parascheva.
Iar pe alt sfânt, care ne-a fost aproape,
Dimitrie cel Nou din București,
Ar vrea-n uitare-adâncă să-l îngroape,
Ca și pe fețele bisericești.
Fii, Doamne, bun și arată-ți Tu puterea
Și fă-ne iar de glorii s-avem parte,
Nu trece toate-acestea cu vederea,
Deșteaptă-ne din somnul greu de moarte!
poezie de Octavian Cocoș (11 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre sânge, poezii despre somn, poezii despre plâns, poezii despre moarte sau poezii despre interdicții
Privighetorile
Privighetorile sunt cele care ne-au scos ochii,
nu lupii, nu răufăcătorii.
Ne-au scos ochii cei care ne-au iubit mai mult,
cei care știu să cânte, să ne cânte,
să ne descânte,
ne-au scos ochii, crezând că sunt semințe,
prietenele noastre, strălucitoarele noastre prietene,
cele care ne-au iubit mai mult,
stelele cu pliscuri de lumină,
și au făcut-o totdeauna ciripind
că ne fac bine.
Erau de-ale noastre.
Cu ele puteam discuta despre treptele culorilor,
despre piscurile sunetelor,
despre vaidenoi și despre Ossana eternității.
Ne-au iubit și sărutându-ne
ne-au scos ochii.
Orbi acum, să ne dăm mâinile,
trecând clătinându-ne podul tenebrelor
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prietenie
- poezii despre sunet
- poezii despre stele
- poezii despre privighetori
- poezii despre poduri
- poezii despre muzică
- poezii despre lupi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Copiii ăștia
Copiii ăștia ce mai cresc
Cu harul lor ceresc!
Privim la ei când azi, când înapoi,
Și ne-nfruptăm cu nostalgii;
Ei pleacă, și rămânem doi,
Să plângem pe fotografii.
Copiii ăștia ne-au îndulcit iubirea
Și-au prelungit din nou simțirea,
Ne-au îmbunat și ne-au secat,
Ne-au stors și ne-au catifelat;
Ce le-am făcut, fu cu temei;
Ce suntem, suntem pentru ei.
Ne mângiie a lor privire
Și al lor har cu implinire.
poezie de Laurian Taler din So many words (1 august 2010)
Adăugat de Laurian Taler
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre iubire, poezii despre fotografie, poezii despre creștere sau poezii despre copilărie
Sânge de români
Pe pământul acesta sfânt suntem stăpâni
Și ridicăm steagul cu toată mândria.
Prin vene ne curge sângele bravilor străbuni
Care ne-au lăsat moștenire România!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (25 mai 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mândrie, poezii despre moștenire, poezii despre drapel sau poezii despre Pământ
Lângă respectul nostru de români...
Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,
Un neam de trădători și de hapsâni.
Ne-au murdărit, ca nație și nume,
Din tot ce-am fost odată, ca români.
Dar nu ei sunt români adevărați.
Nu ei se țin ca țara să nu piară.
Noi stăm aici de griji împovărați
Și suferim și ură și ocară.
Să ducem veșnicia de români
Și plaiul mioritic să nu moară.
Ei doar în mintea lor se cred stăpâni,
Dar nu mai au nici inimă nici țară.
Nu ne-am vândut copii și nici părinți,
Să căpătăm arginții, precum Iuda.
Când te-om primi, sunt sigur, ai să simți
Că-n palma noastră, odihnește truda.
Și chiar dacă acum suntem stăpâni
Doar peste sărăcia din hambare,
Lângă respectul nostru de români,
Te vom primi cu pâine și cu sare.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre sărăcie, poezii despre respect, poezii despre pâine, poezii despre odihnă, poezii despre murdărie, poezii despre inimă sau poezii despre adevăr
Epistola lui Ștefan cel Mare
Pentr-un blid vai de merinde
țara astăzi iar se vinde
Pentr-un boț de mămăligă
din mormânt Ștefan ne strigă
Moldoveni de peste tot
să le-o dăm iar peste bot
Că tot cară și iar cară
de ne-au făcut de ocară
Că ne-au scos vai la mezat
și-al copiilor scuipat
Și ne-ar vinde de-ar putea
și roua de la cișmea
Ca toamna când s-o culeagă
zădărnicia-i întreagă
Ca puful de păpădie
tot mai cald o să ne fie
Cât o fi iarna de lungă
brânza lunii să ne-ajungă
Și-o să vină primăvara
când o face brânză cioara
Și ne-o da miere cioroiul
hai pe cai tătari și roiul
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (10 iulie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lactate, poezii despre brânzeturi, poezii despre țări, poezii despre Ștefan cel Mare, poezii despre vinovăție, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre scrisori, poezii despre rouă sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
România - F.M.I.
Turcii ne-au luat haraci,
Rușii ne-au lăsat săraci,
Azi jucăm și-om ferici
Cum ne cântă F. M. I.
epigramă de Corneliu Văleanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sărăcie, epigrame despre prezent, epigrame despre muzică, epigrame despre jocuri, epigrame despre Turcia sau epigrame despre Rusia
România, te iubesc!
Românii-au suferit după război,
Când rușii ne-au luat și pielea de pe noi:
Ne-au luat și grânele, și vinul, dar și vita,
Și nouă ne-au rămas doar coada și copita.
Cei ce-au trecut în timp prin astă țară,
Toți ne-au luat... și n-au plecat cu mâna goală.
Românii au răbdat de foame și amar
Și-au renăscut ca Phoenix, din cenușă, iar și iar.
Acest popor n-a fost îngenunchiat!
Cum a putut, cu greu el s-a luptat.
Chiar dacă n-a găsit nicicând dreptatea,
Nu s-a lăsat învins, nu și-a pierdut identitatea!
A stat în vânt și ploi ca stânca în picioare,
Când mulți au încercat să ne doboare.
Câți s-au jertfit!.... ne trebuie un munte de colivă!
Pentru al nostru scump pământ și dulce limbă.
De-aceea îmi iubesc portul și glia!
Aici vreau să trăiesc: în România!
Pe-acest pământ udat de sânge strămoșesc,
Strig să audă lumea-ntreagă: România, te iubesc!
poezie de Nicanor Casandruc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vin, poezii despre viață, poezii despre stânci, poezii despre război sau poezii despre porturi
Mafia PSD-istă (pamflet)
A fost odată un coșmar,
A fost în România,
O mafie de PSD-iști,
Ce ne-a stârnit mânia.
Avea în frunte-un infractor,
Un dublu condamnat,
Un mafiot cum n-a mai fost,
Din Iad parcă scăpat.
Mințeau că sunt socialiști,
Săraci și democrați,
Dar erau neocomuniști
Și putred de bogați.
Ne-au divizat și stpânit,
Cum nu am fost vreodat',
Căci cu TV-ul ne-au mințit
Și ne-au manipulat.
De va da Dumnezeu cel Sfânt
Să ne trezim cândva,
Ei nici de-ar fi deja-n mormânt,
Nu vor scăpa!
pamflet de George Budoi din Partidul Social Democrat (PSD) în aforisme, epigrame, pamflete și satire (11 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre mafie, poezii despre religie, poezii despre socialism, poezii despre iad, poezii despre coșmaruri sau poezii despre bogăție
La margine de hău
Ne-au rămas satele pustii și reci
Și-n urma lor se stinge un popor...
Ne-au rămas sufletele fără viitor,
Iar capetele de pe umeri, seci.
Ne-au rămas numai amintiri,
Pe când credeam c-o să rămână
Tot neamul nostru prins de mână,
Într-o lume a fainelor trăiri.
Ne-a rămas numai să plecăm,
Către străini să ne luăm zborul...
Nu mai avem la ce da cu piciorul,
N-a mai rămas decât să ne cărăm...
Ne-a rămas numai ce-au vrut ei...
Aceste trupuri fără de conștiință!
Mai greu să scapi de neputință,
Când legile i-au transformat în zei...
Ne-au vrut exact cum am ajuns,
Cum nu s-ar fi putut mai rău...
Ne-au vrut la margine de hău,
Și-au reușit: le-a mers ca uns.
Ce "bravo" sunt acești mișei
Și ce de plâns suntem noi, restul,
Dacă-am ajuns să picăm testul
De-a fi mai presus decât ei.
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (27 august 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre viitor, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre sat, poezii despre prăpăstii, poezii despre picioare sau poezii despre legi
Psalmul 353 (după numărul unei celule din închisoare)
Doamne,
Cei care vor din cer să te răstoarne
Ne-au rupt din oase și ne-au smuls din carne
Ne-au pus obloane grele la fereastră
Să nu vedem zidirea Ta măiastră.
Flămânzi și goi ne-au aruncat în hrube
Încovoiați de boală, roși de bube
Și zilnic scurmă în acest gunoi
Să vadă, câți au mai rămas din noi.
Dar noi, din fund de iad și de pe brânci
Ne aplecăm pe tainele adânci
Cu sufletul călcăm pe legi și fire
Și ne-mbătăm c-un strop de nemurire.
Iar când groparii vin în țintirim
Noi din morminte le strigăm: "- Trăim"
Fiindcă aici nu ne hrănim cu pâine,
Ci cu nădejdea zilelor de mâine.
Și-asupra lor apasă un blestem:
Ne au în mână și, tot ei, de noi se tem.
Să tremure! Că noi, cei din morminte,
Vom trece peste ei! Vom merge înainte!
poezie celebră de Petre Strihan
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre numere sau poezii despre medicină
Somn ușor, România!
Bolșevicii, cu priviri piezișe,
ne-au colectivizat satele
și ne-au frânt sentimentele,
pe cand vesticii, cu zambetul pe buze,
ne-au administrat la inceput un drog ușor,
iar acum, redefinind colonia,
își îndreaptă tentaculele avide
spre noi teritorii.
Al patrulea Reich a început, în vreme
ce semeni de-ai noștri, mor în războiul
altora.
Iar noi, ca și in cazul Yaltei,
peste câțiva ani, vom gasi vreo
localitate obscură, ori vreo
berarie muncheneză, și invocând-o,
ne vom lamenta pentru destinul nostru
tragic.
Somn ușor, România! Știu că nici măcar
n-o să protestezi.
poezie de Alex Dospian (mai 2013)
Adăugat de Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre tragedie, poezii despre proteste sau poezii despre droguri
Plâns de Românie
Mustește sângele pe glie. Tu, țară, ca un munte cazi,
Căci scumpa noastră Românie, rămâne-ndată fără brazi.
Se sting izvoarele sub lacrimi, bisericile plâng și dor,
Căci ne-au luat de la icoane și mântuirea pruncilor.
Ne-au risipit în umilință, ei nu mai au nimic al lor,
Ne-au luat și neam și port, credință, nu mai avem nici sărbători.
Plecat genunchi, cu umilință, din ochii noștri plâng ninsori.
Să plângi cu litere strămoșii și tricolorul fluturând!
Căci România-i numai una și sfântă pe acest pământ.
Unește-ți grânele cu brazii și apele cu libertatea,
Românii frați cu toți românii, spre a putea învinge moartea.
Unește litera cu gândul, soarbe din apa de izvor,
Udă cu sângele-ți pământul și dă-l să bea urmașilor.
Frământă pâinea cu cenușa eroilor ce au luptat.
Liberi să fiți! Nu fiți povară! Nimic din cer nu a picat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre brazi, poezii despre apă, poezii despre victorie sau poezii despre sărbători
Nu ai cum să înțelegi
-Tată, ne-au vândut pădurea!
Despre ce doage-mi vorbești?
Dac-ar fi să te trezești
Ti-ar orbi pe loc privirea!
N-a rămas decât securea!
Vrei butoaie să cioplești...
-Tată! Ne-au vândut pădurea!
Despre ce doage-mi vorbești?
Știu! Dor îți e de-a ta rândea,
Case vrei să construiești...
Nici rășină nu găsești,
N-am mormântu-a-ți tămaia,
-Tată! Ne-au vândut pădurea!
rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri sau poezii despre dor
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
am dat sânge și sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Am dat viață și soldați,
pentru-o patrie de frați,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.
Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au mușcat
Ultimatum și Diktat.
Biata lume nu știa
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov și Ribbentrop.
Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,
și lui Horthy i l-a dat,
fi-le-ar numele spurcat.
Stalin cu teroarea sa
ne-a luat Basarabia
și cu Hitler în acord
Bucovina de la nord.
Cei mai răi tâlhari ne-au frânt,
ne-au luat țară și pământ,
nimenea n-a auzit
plânsul nostru răstignit.
Astfel am intrat și noi
în al doilea război,
haideți, dom-ne Mareșal
în Moldova și-n Ardeal.
Noi de dor de noi luptam
pentru țară, pentru neam,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare.
Și-am pierdut și-am fost răpuși
și-am fost ocupați de ruși,
aliații au tăcut,
Stalin a făcut ce-a vrut.
Și-am murit de mii de ori
s-avem iarăși Trei Culori,
și-am plătit cât nu se poate
sfânta noastră libertate.
Țara-i mică vremea grea,
ce-o mai fi om mai vedea,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
de uitat nu vom uita
țara noastră cum e ea,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Cât o fi român român,
pruncul va primi la sân
adevăru-adevărat
despre tot ce s-a-ntâmplat.
Ține minte fiul meu,
că există Dumnezeu,
uite cum a fost și cum va fi,
și un jurământ te leagă,
țara noastră nu-i întreagă
însă asta doar până-ntr-o zi.
Când vei fi și tu bărbat,
să te simți mereu soldat,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre armată, poezii despre teroare sau poezii despre superlative
Treziți-vă, români!
Tristețea se revarsă înlăcrimând pământul,
Cu lacrima ce-o plânge un cer însingurat,
Căci am uitat iubirea și am uitat cuvântul
Ce ne-mplinea simțirea și ca frați ne-a legat.
Se-agită marea, munții, râuri doinesc a jale,
Pădurea-i despletită, câmpia s-a uscat
Căci mâinile unite nu mai găsesc o cale,
Să rămână-mpreună, la fel ca altă dat'...
Se răsucesc străbunii sub glia-nsângerată,
Că le-am uitat povața, lăsându-ne-nvrăjbiți,
Și-o mâna pe-alta ceartă, uitând că altădată
Cu dragoste s-au strâns, ținându-ne uniți.
De ce lăsăm minciuna să șadă între noi?
Și cu-a lor vorbe hoții, să ne învrăjbească?
De ce răbdăm tăcuți zbătându-ne-n nevoi
Ca alții-a noastră soartă să ne-o hotărască!?
Haideți cu toți astăzi, cât încă mai e vreme,
Să ne luăm de mână și-n suflete uniți,
Să ne alegem soarta, făcând a noastră vrere
Să scuturăm povara ce ne ține-adormiți!
Ridică-te române, precum ai tăi străbuni!
În dragostea de frate sădită e tăria,
Alungă din spinare o șleată de nebuni
Și apără-ți pământul cu nume ROMÂNIA!
O țară-avem, doar una! Ne-o deteră străbunii,
Cu munți, păduri și ape, s-o ducem mai departe
Cu Dunăre, și mare, că nu-i doar pentru unii!
Treziți-vă, români, să facem azi dreptate!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre tristețe, poezii despre sfaturi sau poezii despre râuri
Pentru băieții buni
Ne-au înghițit;
Rege și țară,
Hristos Atotputernic
Și ceilalți.
Patriotism,
Democrație,
Onoare
Vorbe și propoziții,
Ei ori ne-au disprețuit, ori ne-au ucis.
poezie celebră de Ernest Hemingway, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre patriotism, poezii despre onoare, poezii despre monarhie, poezii despre democrație, poezii despre creștinism sau poezii despre Iisus Hristos