Căruța cu coviltir
Spre stinse zări se pierd fuioarele de fum,
Amurgul fâlfâie pe-aripă de zefir,
Pe mal de râu, oprind din nesfârșitul drum,
Au poposit căruțele cu coviltir.
Necaz, nevoi, tristeți sunt prefăcute-n scrum,
Cântă țiganii, fuste se rotesc în șir,
Spre stinse zări se pierd fuioarele de fum,
Amurgul fâlfâie pe-aripă de zefir.
Sunt fericiți, se-nveselesc mai abitir,
Speranța-n licăr nu se spulberă nicicum,
O țigăncușă-și prinde-n păr un trandafir,
Doru-i vrăjit se unduie pe-al apei fir,
Spre stinse zări se pierd fuioarele de fum.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre trandafiri
- poezii despre râuri
- poezii despre păr
- poezii despre muzică
- poezii despre fuste
- poezii despre fum
- poezii despre fericire
- poezii despre cenușă
Citate similare
Răvășiri
Mă pierd cu fiecare zi,
Mă pierd în noapte...
Mă pierd în gând, ce ne desparte,
Mă pierd, oi putrezi...
Mă pierd din timp ce am,
Mă pierd de bani...
Mă pierd prieteni și dușmani,
Mă pierd de neam.
Mă pierd de mamă și de tată,
Mă pierd printre copii născuți,
Mă pierd între neprevăzuți...
Mă pierd fără să știu, deodată.
Mă pierd de foști colegi,
Mă pierd de școli,
Mă pierd de atâtea boli...
Mă pierd, fără-de-legi.
Mă pierd de bucurii avute,
Mă pierd de șansă,
Mă pierd cu mintea-n transă...
Mă pierd pe neștiute.
Mă pierd că nu mai am valoare,
Mă pierd de bani, de tinerețe...
Mă pierd de viață, să mă-nvețe;
Mă pierd de la frumos, splendoare...
Mă pierd însingurat,
Mă pierd de mine,
Mă pierd de tot ce intervine...
Mă pierd, neexplicat.
Mă pierd în fiecare clipă,
Mă pierd într-o uzură...
Mă pierd, mă pierd, spre căzătură;
Mă pierd spre criptă.
Câștigu-l-am printr-o pasență
Printre atâți nevruți de-a naște;
Sunt norocosul viu, de Paște...
Sunt un câștig... prin excelență!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre naștere
- poezii despre școală
- poezii despre viață
- poezii despre valoare
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre prietenie
- poezii despre prieteni și dușmani
Satul natal
Fuioarele de fum, la ceasul înserării.
poezie de Letiția Iubu din Inscripții pe un bob de grâu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre seară, poezii despre sat sau poezii despre ceas
Mă pierd
Mă pierd în apa unui râu,
Mă pierd în holdele de grâu.
Mă pierd pe plaja însorită
Și-n pădurea adormită.
Mă pierd în iarna viscoloasă
Și-n privirea-ți luminoasă.
Mă pierd în toamna aurită
Și-n frumusețea ta iubită.
Mă pierd în tot ce sunt și-n tot ce ești,
Mă pierd atunci când mă iubești.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre toamnă, poezii despre somn, poezii despre păduri, poezii despre plajă, poezii despre lumină, poezii despre iarnă, poezii despre frumusețe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Rondelul nopții
Amurgul sfâșâie perdeaua nopții,
Fâlfâie neguri pe-aripi de lilieci,
Scrâșnește-n țipete zăvorul porții,
Vântul pornește adierile reci.
Stele nu pot aprinde focul torții,
Făpturi ciudate adună norii seci,
Amurgul sfâșâie perdeaua nopții,
Fâlfâie neguri pe-aripi de lilieci.
Rămâi, iubito, e noapte, să nu pleci,
Să ne păzim lumina-n fața sorții,
Nu lăsăm pradă viața-n gheara morții,
Să înfruntăm singurătatea în veci,
Amurgul sfâșâie perdeaua nopții!
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre vânt, poezii despre stele, poezii despre singurătate, poezii despre nori, poezii despre moarte sau poezii despre foc
Zbor spre înapoi
Aș vrea să trec în zbor spre înapoi,
Să cat apusul zilei ce-a trecut
Și clipele ce-odată le-am pierdut,
Epave triste printre timpuri noi.
Aș vrea să plec spre un tărâm de vis,
Sunt pelerin etern spre alte zări,
Să calc tăcut virginele cărări
Ce se opresc pe buze de abis.
Purtat din Răsărituri spre Apus,
Am eșuat, sunt dus de-al vieții val,
Închis într-o clepsidră de cristal,
Aș vrea să mă strecor de jos în sus.
Și cucul cântă parcă tot mai rar,
Tic-tac-ul se aude mai încet,
Se-nvârte timpul într-un trist balet
Și agățat atârn de secundar.
Din ceas se varsă-al clipelor șuvoi
Și-aș vrea sa le întorc din praf de drum,
Iar printre norii albi, cu vârf de fum,
Aș vrea să trec în zbor spre înapoi.
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre prăpăstii sau poezii despre pelerinaj
Urâtură
Nu știam, cum cu fuioru'
toată țara-i și acum
ascultând "Ooo, neam, poporu'...
străzi multe ne pierd pe drum,
bani mulți îs necaz duium...
nu cu preș, ci cu covoru'
vă veți duce cu toți scrum,
din Phoenix renăscând doru'
de bine, s-aveți par... fum
virtual... un oarecum.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bani sau poezii despre Pasărea Phoenix
Bărbatul
Peste iarbă și prin oase
Trec numai lumini de coase
Și prin gene de izvor
Trec numai bărbați de zbor...
Peste fum și nopți de scrum
Trec numai lumini de fum,
Peste trecere de sapă
Trec numai lumini de apă,
Tremurânde, tremurând
Ca lumina de pa gând,
Tremurânde, tremurat
Ca lumina de bărbat...
Și la moară și la plug
Trec numai bărbați de rug...
Și pe zări și pe sub zări
Trec numai bărbați călări,
Și pe mări și pe sub mări
Trec bărbsați de luminări...
Când se crapă noaptea-n două,
Trec numai bărbați de rouă...
Bărbătosul vin e vin
Când bărbatul brea senin
Și la toamnă de bărbat
Cad femei de sărutat
Peste iarbă și prin oase
Trec numai bărbați de coase
Și pe Dunăre de fum,
Trec numai bărbați de drum...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bărbați, poezii despre femei și bărbați, poezii despre sărut, poezii despre rouă sau poezii despre gânduri
Ma pierd
ma pierd in ochii tai caprui,
ma pierd in stele si innebunesc,
ma pierd in flori de crizanteme
iubind chipul tau ceresc
ma pierd printre ramuri,
ma pierd pierd printr-un rece vant,
ma pierd dupa zare
cu lacrimi reci usor plangand
ma pierd in intuneric
ma pierd chiar si-n lumina
ma pierd de mirosul tau
de flori de crizantema
ma pierd printre frunze
imprastiate doar de vant
ma pierd de chipul tau
ce-l vad mereu razand
ma pierd in visul tau
ma pierd in al gand
se pierd si ochii mei
te pierzi si tu in vant
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crizanteme, poezii despre ochi, poezii despre frunze, poezii despre flori sau poezii despre crengi
Spre primăvară
De-atâtea nopti, sub nouri prelungi, posomorâti,
Mai dorm păunii iernii, pe câmpuri coborâti,
Si-abia-abia din somnul de marmură mai ies
Când Crivătul cu goarna îi sperie ades
Dar mâine-au să pornească, pe-al cerurilor drum,
Păunii albi ai iernii în stoluri ca de fum,
Si s-or zări departe cum strălucesc avan
Peneturi cu lumină de soare african,
S-or auzi cocorii ajunsi la Helespont,
Cu pliscuri de mătase bătând în orizont.
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre păuni, poezii despre primăvară, poezii despre alb sau poezii despre Soare
Spre primăvară
De-atâtea nopti, sub nouri prelungi, posomorâti,
Mai dorm păunii iernii, pe câmpuri coborâti,
Si-abia-abia din somnul de marmură mai ies
Când Crivătul cu goarna îi sperie ades
Dar mâine-au să pornească, pe-al cerurilor drum,
Păunii albi ai iernii în stoluri ca de fum,
Si s-or zări departe cum strălucesc avan
Peneturi cu lumină de soare african,
S-or auzi cocorii ajunsi la Helespont,
Cu pliscuri de mătase bătând în orizont.
poezie celebră de Eusebiu Camilar din Poezii, 1964
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seara
Seara s-a lăsat pe lume,
Soarele-a apus în spume
De mari, si-n câmpii de brume,
Umbra fâlfâie pe lume,
Ca o pasare ce fum e,
Ca o àripa ce fum e.
poezie de Dan Botta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre brumă
Culorile magiei de sărbători
Era totul în jur, grațios, plin de culoare și de magie.
Copii strigau unii la alții,
Cuprinzând lumina albastră a frumoasei zări.
Erau deschiși luminii copilăriei, vibrând în noua colecție.
Tu, erai parte din mine,
Aș vrea ca timpul meu să fie adesea luminat
Să fie atât de frumos deschis,
Creat spre a discerne intre frumos si luminos
Spre a aduce lumina în suflete și fericire
E totul relaxant, luminat,
Și tot ce văd, mă adâncește
Nu mai ating luminile
Ci doar visez, să nu pierd tot
Să nu pierd lumina sau natura...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărbători, poezii despre suflet, poezii despre relaxare, poezii despre promisiuni sau poezii despre natură
Spre alte zări frumoase
Mă întreb dacă stelele sunt aprinse
pentru fiecare din noi,
pentru a fi lumină
și să ne găsească într-o zi
cei de pe alte planete.
Apoi să zburăm deasupra tuturor
pe-un nor ce lin ne va purta,
spre alte zări frumoase,
iar cerul ar fi mai albastru,
mai pur și plin de culoare.
poezie de Eugenia Calancea (9 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre planete sau poezii despre albastru
Pescărușul de foc
Mai zboară cu zorii, scăldat în tăcere
Și-n gânduri cu valuri purtate spre cer
De visele mării când sufletu-i cere
Furtuna s-avânte departe-n eter.
Plutește cu norii împinși de furtună
Spre zări neștiute din marele joc,
Iar penele-i ard în reflexii de Lună
Și pare, pe cer, pescărușul de foc.
Îi ard amintirile mării din visuri,
Din pene-i răzbate un iz ca de fum
Ieșit din scântei apărute-n abisuri,
Când cremenea vieții vrea sufletul scrum.
Se-așează pe-o stâncă ieșită din mare
Ce-i pare o treaptă spre ultimul loc
În care mai speră o vreme să zboare,
Să fie, pe cer, pescărușul de foc.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci
Familia trandafirului
Un trandafir e un trandafir
Și-întotdeauna a fost un trandafir.
Dar azi teoreticienii dau gir
Că mărul e tot un trandafir,
La fel și para, și tot astfel, în șir,
Pruna și nectarina, ba chiar mai abitir.
Doar cel drag, alintat de zefir,
Ar mai putea ști ce va mai fi mâine-un trandafir.
Tu, desigur, ești un trandafir,
Dar întotdeauna-ai fost un trandafir.
poezie de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre mere sau poezii despre familie
Pe poteci de fum
Pe poteci de fum se pierd
zilele-mi una câte una
nu e nici fumul canceros al țigării
nici aburul translucid
bahică dulce pomadă pentru oasele rebegite
e o pâclă de pucioasă ce așterne uitarea
peste fărămiturile lăsate-n urmă
pentru a-mi regăsi drumul
spre zilele-n care
negru era doar culoarea cu care-l desenam pe bau-bau
negru era părul mamei
și negri ochii ei
celei dintâi
poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre uitare, poezii despre mamă, poezii despre fumat, poezii despre culori sau poezii despre abur
Amurg de toamnă
Amurgul arămiu din aripi bate,
Se stinge în cenușa-ntunecării,
Dulci adieri spre zările roșcate
Trimite vântu-n suflul alinării.
Cocorii obosiți se vaită-n șoapte,
Pribeag mai este dorul depărtării,
Amurgul arămiu din aripi bate,
Se stinge în cenușa-ntunecării.
Se spală luna în apa înserării
Și stelele de praf sunt măturate,
Desprinse, frunze-n pragul disperării
Veștede-adorm în liniștea uitării,
Amurgul arămiu din aripi bate...
sonet de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr roșcat, poezii despre dor, poezii despre aripi sau poezii despre apă
* * * (Aripa mea fâlfâie)
Aripa mea fâlfâie
Și tu lași aripa mea să fâlfâie
Să fâlfâie și să o lași să fâlfâie da,
Nu
Cer
Tu poți să oprești aripa mea
să mai fâlfâie
Și poate că da,
Și poate că nu
Țin să fâlfâie
Aripa ta fâlfâie
Și tu iei aripa mea
Să fâlfâie cu aripa ta nu
Da,
Cer
Tu poți să ții aripa mea
Și poate că nu
Și poate că da,
Fâlfâie o singură aripă
poezie de Mihaela Cătană (septembrie 2004)
Adăugat de Mihaela Cătană
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fum
O tânără cu bustul gol
Și minifustă transparentă,
Dă fum spre mine cu menthol
Și-am întrebat-o de-i de mentă.
epigramă de Eugen Albu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tinerețe sau epigrame despre fum
Despărțire
În mohorâta dimineață
Mijesc luminile ca-n fum,
Și parcă dincolo de drum
S-a isprăvit cu orice viață,
Că nu mai poți zări, de ceață,
O streașină, un pom, un fum...
Șovăitor vă-ntindeți pasul
Sub greul jilavului nor,
Vă doare-al inimii fior,
Vă-neacă lacrimile glasul,
Și mut rămâne "bun rămasul"
Pe buzele ce parcă mor...
Doar mâinile înfrigurate
Se caută, se-ating, se strâng...
Și iată că pe drum se sting
Luminile, odată toate,
Iar inimile vi se strâng,
De-aceeași presimțire... poate.
... Și mâinile înfrigurate
Se-nlănțuie de parcă plâng...
poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre plâns, poezii despre mâini, poezii despre dimineață sau poezii despre copaci