Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Carmen Secere

[jully mă întreabă]

străbat drumuri
de fier

prin ploi torențiale
iubesc
imposibil

nu mă recunosc
sub piele
la modul
absolut

jully mă întreabă
de ce

îmi pierd
mințile
langă fântâni
arteziene

brațele deschise
sunt semnele
celui care
așteaptă

pământul va fi
înghițit
de ape

cerul se va stinge
în ultima zi

cenzurez lumina
într-o prăpastie
interzisă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Carmen Secere

Mandarini

urmez râul
îi adun pietrele
înalț o casă

malurile sunt roase
vânătorii se întorc
pe pământul nimănui

îmi ascut cuțitul
în destrămarea unei pânze

prin goluri curg
ape subterane

sap șanțuri de gardă
să înfloresc mandarini
până la tine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Secere

Împreună

pe drumuri de seară
ca-ntr-o depărtare
mă pierd

durerea de dinți
nu se descântă

răsucesc într-un punct
în care nu voi putea desena
decât un alt punct

călcând pe urmele altor femei
am fost atât de singură
împreună

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am învățat ce să iubesc

De la soare-am învățat
iubesc lumina.
De la floare-am învățat
iubesc grădina.

De la vânt am învățat
Să călătoresc.
De la om am învățat
Multe să iubesc.

iubesc pământul
Care hrănește,
Să-mi potolesc gândul
Când prea îndrăznește.

iubesc izvorul
Care-mi stinge setea,
Să-mi astâmpăr dorul
Găsindu-i perechea.

Ciocârlia m-a-nvățat
Cum să îmi iau zborul.
ridic spre înalt,
Scrutând viitorul.

poezie de (5 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Un prieten

Un prieten mă întreabă, despre
Ce vrei să discutăm? E o întrebare – prăpastie,
Cu multe fântâni de sânge, acum se practică briceagul la gât,
Telefonul care ucide, busola și moartea pe o parte,
Pe malul mării se plimbă Kafka, nu acela, altul,
Elefanții au chiloți bufanți, pasărea-spin lovește din plin,
Pasărea- arc lovește mai larg, morții se roagă pentru cei vii și cei goi,
Am exilat cuvintele, floricele, drăguțele, morfologic nu este corect,
Misiuni și promisiuni goale, duet fals, cum poți spunea DA tăcerii?
Viitorul este obscen, e nevoie de dren, printre muți bâlbâitul spune ce vrea.
Cuvântul de fier nu-mi este prieten, cuvântul ca melcul îmi pare mai blând,
Te-nșeli, zice melcul, tu nu știi ce zace, durere și somn și plâns în adânc,
Acidul cel tare așteaptă doar clipa, lumina se poate preface-n pârjol,
Primește-mi, iubito, cuvântul, sărutul, tu nu știi ce poate silaba – pistol.
Pot fi precum marea, umil ca pământul, primește--n palmă ca pe un duh,
Pot fi stejarul, pot fi și iarba, prin tine, din haos pot iară să urc.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Carmen Secere

* * *

la un moment dat realizezi
că e chiar util să pierzi timpul
descifrând misterul cutiilor negre

cel care nu doarme niciodată
are fața ciupită de vânt
și împachetează lumina
cu palmele ude

negura se-ntinde ca o boală de piele
peste zilele noastre din ce în ce
mai puține

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Cu aripi de foc

Povestea tristă încă apasă
dar nu mă recunosc în ea
ochelarii de la o vreme deranjează
ochii mei sun la fel cu ai tăi
nu văd în depărtare pregătită mișcarea.

Mă feresc de tulburările care se nasc,
în ele colcăie vinovate intrigile,
se ivesc mereu alte drumuri
care însoțesc apele și străbat munții,
dincoace și dincolo cetățile așteaptă,
să închidă misterul între ziduri de piatră
spre care se îndreaptă toți cei ce iubesc curcubeul
ce-și varsă culorile în ape.

Prea se face atâta vâlvă,
lângă mine numai tu rămâi credincioasă
cu aripi de foc,
de pe cer numai păsările de pradă
urmăresc cu ochii mari
tot ce-i de prins și se poate prinde.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Secere

Ușa

în rimel se stinge o bucurie
din care nu curge
nicio șoaptă

șervețelul demachiant
confirmă efectele
adverse

sunt femeie
uit mereu ușa deschisă
pe jumătate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Secere

* * *

de când îmi fac duminică din luni
ascensorul nu mai funcționează

noaptea prind șoareci albi
într-o cursă de catifea

în copilărie ascundeam în șifonier
îmi era dor să fiu găsită

acum nu mă caută nimeni
prin autopsia acestui s caligrafic

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Mi-a fost de-ajuns ...

Prin vânt și ploi răzbesc cu greu,
Pieptiș, pân' la iubitul meu,
Să aflu poate un răspuns,
La întrebări ce m-au ajuns.
Până și timpul mi-e dușman
Împotrivindu-se în van,
Când iau in piept și vânt și ploi,
Tot poticnindu--n noroi.
Și când, în fine, am ajuns,
Uit c-am venit după răspuns.
pierd în ochii de smarald
Și în sărutul moale, cald,
pierd în brațele de fier,
Incertitudinile pier,
Se risipesc în patru zări,
Ca frunze veștede-n cărări.
Mă-ntorc de la iubitul meu
Prin vânt și ploi, răzbesc cu greu,
La întrebări n-am un răspuns,-
Că l-am văzut, mi-a fost de-ajuns...

poezie de din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zi de revelații cu iubire și lumină

Moș Nicolae vine pe acest sfânt pământ
vine cu desaga cu daruri speciale
răspândește dragoste lumină prin cuvânt
destramă întunericul cu forme abisale.

aduce la copii dulciuri și jucării
la părinți împarte din tradiții străvechi
speranțe, sănătate și multe bucurii
pe tineri îi ajută să-și afle perechi.

netezește drumuri prin inimi deschise
cerul îl ordonează cu armonii de suflet
deschide mințile cu-nvățături admise
ca în zi de sărbătoare cu mare răsunet.

este zi de revelații care îmbracă vise
lumina din iubire răzbate prin sunet.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Secere

Invazie

străbat pasajul de nord
distanțele sunt mai scurte
pe sub pământ

în plan secundar
deschid jurnalul zilei
la pagina 35 zgârii
hieroglife

o fugă nebună
câteva nedumeriri
o invazie de pisici
siberiene

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Secere

Răspuns

cald
tăcerea nu mai e un răspuns

rece ca gheața
peste ape tulburi

azi a fost soare
lumina ești tu

dincolo de cele luminate
sunt eu
cea de toate zilele

ascunde-mă în tine
să speriem ploaia
să înnebunim frumos

cald
rece
cald

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Oglindire... Sunt un paradox!

Și ascund de oameni... să dispar!
Așa îmi este bine... mult amar,
Se risipește, când sunt eu și cu mine...
Liniște și taine... și cugetări divine.


Și îmi este drag, să-mi fiu, să mă iubesc!
Am învățat din greu, iertând să reușesc...
Și la final de viață, două legi avem:
Iubește-te pe tine, să rupi un blestem!


Iubește-ți și aproapele, ce rar îl mai găsești...
Asumă-te pe tine, învață să iubești!
Lumina dă putere! Devii înțelept,
Doar iertând, iubind... la modul cel corect!


Iubesc singurătatea! Iubesc să-mi aparțin!
Fără obligații, îmi vreau duh alpin!
Sunt mult prea rebelă, tu prea mic și jos...
Destinul pentru mine, Rai si tenebros!


Îmi ador extremul, cel neînțeles...
Sunt stelară, colind prin Univers!
Atipică, star-seed al timpului final...
Trăiesc prin spirit înalt și astral...


Habar n-ai ce zic! Sunt ce n-ai să vezi!
Mult atipică și cu unde verzi...
Vin din alte ere... nu sunt eu ca voi!
Sunt Lumina plină, mai ales pe ploi...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Va veni o zi în care

"Răbdare însă, vine o zi
Când legăturile s-or frânge
Când sufletul nu va mai plânge
Ci înălțat va întrezări
Lăcașul veșnic ce-i va fi
Lumina care nu se stinge!"
(Iulia Hașdeu)

Va veni o zi în care porțile vor fi deschise
Va fi ziua împlinirii milioanelor de vise
Acea zi ea schimbă toate, forțe noi vor fi trimise
Ca să scoată la lumină câte-n lume-au fost comise.

N-o mai fi ură pe lume și nici fapte neadmise
Răii ei umple-vor locul, milioane de abise
Va veni o zi în care porțile vor fi deschise
Va fi ziua împlinirii milioanelor de vise.

Va fi ziua întâlnirii, fericiri ce nu-s descrise
Leul cu mielul va paște, câmpii multe cu narcise
Pământul el dă rodire din noile învelișe
Lumina ce nu se stinge, luminează paradise
Va veni o zi în care porțile vor fi deschise.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Umbre

leganam în suflet un vis fără vlagă
împiedicam de pașii rămași
în noaptea ce cădea peste ape
așa am crescut în tenebre
numele meu zăcea scrijelit pe o piatră
cu umerii îmbrăcați în palide umbre
pășeam în clipe târzii în penumbră
prin neguri alunecau nestatornice ape
se adunau alte umbre sub ultimii pași
să plec, unde să plec
sau nu's aici decât o umbră
sunt stâncă sfărâmată pe țărm
cu brațele ce flutură în vânt
sunt vânt năpraznic peste tainice ape
sub pasăre peste lacul albastru
sunt lacul ce așteaptă o barcă
sunt un om într-o barcă ce plânge pe ape
sunt gând rătăcit între pleoape

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Cu drumuri de iarbă crudă

O enigmă pe fața acestor zile
surâsul privirii mirat,
c-un joc de culori și umbre
încearcă să treacă prin ele
ploi de lumină.

Azi,
fluturii-n zbor de pe iile fetelor
mi-au lipit genele cu polen,
păsări de pradă au pus întuneric în ferestre,
eu caut prin vorbe nespuse,
să leg cuvintele de umerii dimineții,
o lumina de aripa îngerilor
răsăritul.

Peste câteva ceasuri
în praful de vitraliu pe fața oglinzii,
plimb grăbit către toamnă
într-o cabrioletă de aur
unde așteaptă caii vântului
să le umplu ieslea
cu drumuri de iarbă crudă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Secere

Un pumn de sare

dunărea îmi leagănă somnul
în port se mai întorc
doar marinarii care au iubit
aceeași femeie

un vapor alb
taie canalul singurătății

malul s-a rupt în șapte vămi
și o lacrimă

la porțile de fier trebuie
să plătesc pentru un vis

n-am la mine decât un pumn
de sare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Semne prin aer

încerc să te caut,
ești undeva prin lume,
îmi trec multe gânduri prin minte,
întreb dacă am să găsesc semnele lăsate
de tine prin aer,
mai demult îți desenam pe copaci
constelații
și drumul pe care te voi pierde cândva
printre comete,

tu îmi citeai un descântec
pe o cărare străveche,

mai credeai în ursită,
pe atunci
creșteau încă leacuri neștiute
și pietrele se lăsau rotunjite
de trecerea oamenilor prin vreme,

- uite o pasăre,
îmi arătai coapsele
alergând împrejurul cerului meu
de foc,
cât crezi că va mai zbura
cu brațele deschise spre tine,
dacă nu o cauți
prin lume
să te cuprindă?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Secere

1

grafica dimineților reci
alunecarea pământului
de sub picioarele mele
și absența ta
erau semnele apocalipsei

la sfârșit au plecat cocorii
fanfara din parc
și fotograful

nu mai e nimeni altcineva
în această iubire
de plastic

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vara

Vara – cuvânt minunat...
Când boarea stăpânește cerul
Și lumea-i plină de mister,
Când pică ploi de flori de stele
Peste pământul înverzit
Și fragedele rămurele
În cânt de vis s-au înfrățit,
Când într-o lume de culori
Se-mparte cerul și pământul,
Eu trezesc cu tine-n gând
Și leagăn viu îmi e cuvântul...

poezie pentru copii de din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook