Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Te mai caut

Un vânt rătăcit, zănatic, zvâcnește
Prin crengi prea tinere, prea crude,
În urma-i un blestem bombănește
Puzderia rănită, însângerată, de dude.

Harnice gânduri se întorc grăbite,
Zumzăind ca și albinile-n prisacă,
Îmi rănesc tihna cu schije înălbite
De o vină neîmblânzită și posacă.

Streașină ochiului, o noapte, îmi pun,
Cu îngeri și stele zburând în armonie,
Să nu mai simt răsărituri ce apun
Și moartea-n amurg, a zilei, în agonie.

Plumbu-i topit de o oră a tristeții,
Amintirea scapără amnarele în noi,
Când se piaptănă lumini despletite
Cu păduri îngâmfate, de pini și de foi.

Te caut în mine, te caut și înafară,
Scormonind cenușa să dau de scântei,
Te caut în finalul, cel grăbit, de vară,
Când dorul îmi ninge florile de tei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sorin George Vidoe

Îmi caut casa-n miez de iarnă

Îmi caut casa-n miez de iarnă
Când albe stele stau cearnă

Când doarme satul printre cetini
Uitat de mine și de prieteni,

Când luna picură în sânge
Și cumpănă fântânii plânge,

Când vântu-n chiot de zăpadă
Îmi iese-n cale mă vadă,

Când dorul nesfârșit mă cheamă
Prin somnul zbuciumat de mamă,

Când pașii ce mă poartă suie
Spre ușa răstignită-n cuie...

Îmi șterg o lacrimă uitată
Și stau la sfat cu tine, tată!

poezie de din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Lucian Blaga

Lumina de ieri

Caut, nu știu ce caut. Caut
un cer trecut, ajunul apus.
Cât de-aplecată e fruntea menită-nălțărilor altădată!

Caut, nu știu ce caut. Caut
aurore ce-au fost, țâșnitoare, aprinse
fântâni - azi cu ape legate și-nvinse.

Caut, nu știu ce caut. Caut
O oră mare rămasă în mine fără făptură
Ca pe-un ulcior mort o urmă de gură.

Caut, nu știu ce caut. Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsă pe care-o tot laud.

poezie celebră de din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.

Așteptare

Alerg către soare, căutare mi-s zorii,
în chinul văd, Pământul rotund îi,
lumina ce o caut își așterne fiorii
și urme mai caut, -l văd sau -l tuldui.
Tăinuitele-mi gânduri, îmi prind iarăși viață,
un sânge curat, în inimi zvâcnește,
mă doare tăcerea, numită speranță
când lumea întreagă, care stă, clevetește.
Privesc către zări, nu te văd, în zadar,
îți caut făptura, ea mă lasă și pleacă,
copil rătăcit sunt, nici măcar n-am habar,
te întorci, sau mă lași, încă o noapte să treacă.
E întuneric când sunt, dar când pleci e pustiu,
te caut în zări, prin colțul tăcerii
nu te pierd, nu te am, sunt cu tine, nu știu,
mă las pradă-n vis, din visul chemării.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

O cafea, o femeie, o soartă

am deschis o chemare
în astă clepsidră a lumii
cu a mea întrebare
sunt fiară rănită în noaptea polară
se sfâșie gânduri în mine,
mi'e sufletul lacrimă toată
ce caut, ce vreau
a câta întrebare, o pun, o mai cer
te vreau femeie în noapte
mi-e dor să te am pe câmpuri de stele
caut în lume, un trup, o femeie
sunt romanticul care în zbuciumul antic
se pierde în arcuri de timp
o cafea, o femeie, un vis și un dor
mă rechemi în altă visare, a câta oare
dau de pereți cu viața, cu toate
unde ești femeie, în noapte
rătăcit în telurice întrebări, căutări
o noapte, o femeie și o singură soartă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Caut casă

îmi caut casă pe lună
ori pe o planetă insomniacă,
prin sistemul solar umblu
precum un inorog
cu cornul în vânt,
distanțele dispar în fugă,
sunt grăbit sub stele,
în ordinea faptelor
frigul din cotloane nu-mi dă pace,
ca de un incest mă feresc calc pe raze,
am cu mine verbele și toate poemele
eroilor ce știu că viață este
o farsă în culoarea roz.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutări

Îmi caut speranța, pe căile încâlcite,
Nu îmi pierd credința, o țes cu fire aurite,
Lacrimi brăzdează prin suflet mii de stele,
Îngheață, acum, tăceri ce gânduri vor spele...
Îmi caut, în neant, privirile rătăcite,
Le regăsesc, zâmbind, pe chipuri zugrăvite,
Cu bucuria jucaușă a unui fulg răzleț,
Topit în palma sorții, ce-animă un dulce suflet!

Îmi reaprind scânteia iubirii desuete,
Cu flacăra candelei dorințelor eterne,
Tristețea o îmbrac cu zâmbet și cu sete,
Îi sorb parfumul clipelor umplute de mistere!

Se cern, în căutări, singurătăți eterne,
Aleg în vis o clipă ce-aprinde o tăcere,
Și cu privirea caldă de a ta îmbrățișare,
Alung singurătatea, rămasă printre gene!

Și în amurg târziu, cuprinsă de a ta mângâiere,
Ne alintăm cu șoapte, în clipe de tăcere...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În sărbătoarea neîmblânzită

Pe o ploaie de albe vise
Îmi scutur trupul de caise;
Peste Oceanul Universului
Farmec în stopi pun versului.

Trec râuri, munți, păduri
Și al apelor neștiute guri;
Împinsă de lume în tranșee,
Mă-nvinge luna în clișee.

Ploaia mă răsfață cu dorința,
Licoarea îmi îmbată neputința,
Sosit-a primăvara noastră,
Înflorește dragostea în glastră.

ne iubim în crude lumi,
ne-nălțăm peste culmi;
În sărbătoarea neîmblânzită
Ne adâncim în slova nerostită.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Te caut în noapte, pierdută-n abisuri,
Smerită, tăcută, dor rătăcind,
Te plăsmui în gânduri. brodându-te-n visuri,
Eternă tăcere! Te caut, dorind...

Când stele, lucind, se preumblă în noapte,
Albastre, lungindu-se-n dâre de foc,
Descopăr muțenii arse în șoapte,
Umbre pe cer, alergând, își fac loc...

Te caut în noapte, mă tem și te strig
Prin bezna ce curge-n direcții bizare,
Lumina-i departe, mi-e greu și mi-e frig,
Plumbi parc-atârnă din nou de picioare.

Până când zorii fruntea-mi sărută,
(Blândă trăire) mă trezească
În noapte mă nărui și caut, pierdută,
Luciri de lumină mă-nsoțească

poezie de (9 septembrie 2018)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Grigore

Te caut

Te caut încă printre flori,
Prin colțul ierbii care plânge,
Iar pe cărare se răsfrânge
Iubirea noastră prinsă-n nori.
Prin ploaia frunzelor ce mor,
Un dor nestins de tine crește
Și-n piept, subit, îmi înflorește
Un țipăt tainic de cocor.

E prea târziu uit ce simt
E prea târziu -alung dorința
Și-n ochi îmi scrie neputința
Un cod cifrat cu ce resimt.
Iubește-mă din nou un ceas,
Cum te iubesc eu în tăcere
Și fă-mi din clipe giuvaiere,
Să simt iubirea-n orice pas.

Am alungat al nopții cânt,
Iar toamna geme în apusuri
Și ploaia-nalță-n ambitusuri
Doar uragane prin cuvânt.
Primește-mă în brațe iar
Și dăm balsamul dezmierdării,
O noapte-n brațele mirării,
-ți simt iubirea ca pe-un dar.

Te caut încă pe cărări,
Prin ale toamnei lăicere,
Prin ale vântului unghere,
Dar între noi se țes doar mări...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ultima noapte

În matinal sfârșit de vis
adulmecând aroma pernei,
te-am urmărit în fund de iris;
ți-am căutat lucirea perlei.

Te caut în oglinda trează
în dimineți ce îmi sunt goale
de suflet, ce se-nfricoșează
de nu pot cap -ți pun în poale.

De-am vrut să îmi ghicesc norocul,
te-am căutat în elixirul
străfundului desen, ce focul
cafelei ți-a-ntregit profilul.

Te caut în amiaza mare
în orice chip... -ți ascult glasul
mi-ascut auzul... -ți simt pasul
mă-ngenunchiez pe-orice cărare.

Te caut în amurg pe boltă,
pe cerul mov cu licăriri;
cum bobul rar, sădit-recoltă,
te caut zâna-n povestiri.

Te regăsesc sleită-n somn
și mă topesc în caldu-ți trup;
un fir de dor ce-ating diform
de-o boare-n vis neîntrerupt.

Te țin, m-agăț cu disperare,
-ți fiu alături mângâiere;
vreau noapte doar de-acum, nu soare...
s-am hrana-ți, de nectar și miere.

poezie de (18 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Trăitor în realitate

nu-mi caut destinul
el vine nechemat
aștept orice clipă -l nască deștept

pun în sertare toate bucuriile și suferințele
și-l închid cu cheia sufletului
care nu se pierde

realitatea mai crudă decât mine
îmi urcă prin sânge
drăcușori de contrabandă

lumea se strecoară prin vene
până în vârful degetelor
și nu iese înafară din corp
are prea mult aer și hrană
puterea alunecă prin ea liber
și se regenerează

nopțile pleacă buimace de somn
și adorm în cer
nimic nu mă îndeamnă la luptă
îmi apăr puținul meu
nu sunt un vânzător de sentimente
sunt numai un trăitor
care își împarte puținul cu alții
prea mulți

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Cântec deplin

Când deschid larg fereastra
Și mă uit înafară,
Doar pe tine te caut
Cu ochii...
Zorii zilei pătrund
În privirea-mi de fiară,
Atunci simt cum de mine
Te-apropii.

Când pământul se crapă
Prins în arșița verii,
Eu pe tine te-aud
Că pășești...
Pe timpan cald îmi plouă,
În livezi se coc merii
Și de aur sunt toți
Ca-n povești.

Goale, tălpile-mi trec
Prin a ierbii răcoare,
Parcă simtte mângâi
Pe tine...
Fuga mea e un cântec
Ce se pierde în zare,
Iar eu - pradă iubirii
Depline.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai ninge...

Mai ninge, iubite, pe mine,
mai ninge în sufletul meu,
omătul e pur ca lumina,
iar dorul de tine e greu!

Mai ninge, iubite, cu stele,
cu sănii, cu daruri, cu flori,
în pomul de iarnă, iubite,
mai ninge cu albe chemări!

Aud nesfărșitele-ți șoapte
prin fulgii de nea colindând,
mai ninge, iubite, pe noi,
mai ninge pe gândul flămând!

Pe umerii iernii, cuvântul
mai ninge cu dragostea ta,
mai ninge, iubite: în versuri
te caut în inima mea!

poezie de din În Albastru (2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Sunt o străină în propriile mele gânduri

E tristă calea vieții și simt că parcă încă nu îmi aparțin
Prin labirint îmi caut unicul și tristul drum al vieții,
Si n-am știut ce-mi poate oferi nefericitul meu destin
De-aceea mai caut încă, culoarea de-nceput a dimineții.

Sunt o străină în propriile mele gânduri ce mă dor
Mi-am rătăcit și drumul către mine și totu-i o povară,
Când totul e atât de trist și ruginiu, și-atâta mă-nfior
De ne-mpliniri și triste lacrimi pentru a nuștiu câta oară.

Din labirint găsesc usor un drum ce duce spre uitare
Și nu mă-așteaptă nimeni c-o floare pe celălalt tărâm,
Doar fâlfâirea aripilor de cocori pe nesfarșita mare
Facându-mă cred pentru o clipă că pot aici să mai rămân.

poezie de (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun FabyolaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Poate îmi răspunzi din iarna ta...

Nu mă-ntreba de ce te caut iară!
(Am mai promis că-am să te uit, cândva).
Dar, șuieră prea tare vântu-afară
Și îmi aduce-n casă iarna ta.

Și cum să n-o primesc, când amiroase
A mere coapte și-a parfumul tău?
Și ninge cu zăpadă de mătase,
Cum ninge peste brazii din Ceahlău.

Și tot mătase albă se așterne
Pe-un țărm de mare ce l-am vrut al meu,
Când valurile ne foșneau sub perne
Și ne privea din ceruri Dumnezeu.

reînvii o clipă risipită
Dintr-un noian de alb rătăcitor,
E pentru mine-o tainică ispită,
Ca cerul pentr-un vajnic zburător.

Și-am să te caut și prin mine, iară...
Poate-ai rămas și eu încă nu știu,
n-ai plecat, nicicând, din mine-afară-
Doar, să nu te găsesc mult prea târziu!

Când va-nceta ningă peste lume
Și albul, tresară, va uita,
Voi îndrăzni să te mai strig pe nume
Și poate îmi răspunzi, din iarna ta.
......................................................
Doi oameni de zăpadă și-o tăcere-
Atât a mai rămas din tot ce-am fost.
Și eu și tu avem o mângâiere:
C-avem aceeași iarnă, adăpost.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă caut

caut pe malul Lacului Tei
În toate diminețile de vară,
Dar clipele cu valuri tremurătoare
Imaginea de mult mi-o întunecară.

caut prin ierburile
pe câmp înverzite,
Dar clipele ca niște păpădii
De boarea vântului sunt răspândite.

caut în ochii oamenilor
din cartier,
Dar ochii lunecă străini
peste mine.

caut în liniștea parcului
pe mal înverzit,
Dar liniștea de mult
a pierit!

Rostul ți l-ai împlinit.
Cântecul s-a zămislit,
chair dacă te-ai prăbușit!

poezie clasică de
Adăugat de Alin DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Nebuniile din gând

Prinse de furtuna nopții zilele ce mi-au rămas,
Sunt cu toate bântuite de un val fără de glas,
Valul nopților de vară curge foarte amăgit
De privirea ta fugară care iarăși a rănit.

Sus pe cerul plin de nuferi plouă foarte liniștit,
Împăcat cu ce se duce încerc somnul odihnit,
Dar nu vine coboare peste trupul obosit
Ce îl port din primăvară, de acum îmbătrânit.

Prinse de furtuna nopții gândurile trec, revin,
Ochii de-i închid cu-aduceri, doar cu noi când ne iubim,
Îi deschid fugă somnul, visul său clocotitor,
Scrie drama pe hârtie, cu final răscolitor.

Caut în mine printre pagini, filele scrise de noi,
Sunt frumoase dar au tragic, prins pe undeva de foi
Și când slova recitită îmi pătrunde trupul meu,
Sunt o ființă prea rănită și fac pașii grei cu greu.

Caut luna pe fereastră, raza ei nu o mai văd,
Sunt ca norul care poartă fulgere făcând prăpăd,
Mă lovesc iarăși pe mine, eu le-arunc, ele mă prind,
Simt arsurile nebune, nebuniile din gând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi place

Pierdut printre gânduri îmi place zbor
Spre căi nebătute, cu pasul ușor,
Spre vise mărețe, cu ochii închiși,
S-adulmec poteca plină de iriși;
-ncerc să te caut ca să te ating
Căci dorul de tine eu caut să-mi sting;
-ncerc fac umbră pământului drag
Doar până sufletu-ți m-așteaptă în prag.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Oana Frențescu

Caut un rest

caut un rest rămas din stele
în noaptea neverde
pictată cu un zâmbet nedumerit de Giocondă
printr-un labirint cu sensuri confuze

trec prin fuga luminii
prin ziduri de strâmtoare
înmugurind rugul
într-o amintire deschisă cu prezența ta
undeva unde noaptea cade în silabe

te simt imaginar cu suflet ars de vânt
cu ochii rotiți peste mine
într-un poem modern
unde doar tu îmi cunoști literele
dizolvate în ochiul meu verde.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Caut lumina

O gură de lup mușcă din noaptea sticloasă
cu pașii grei trezesc pietrele drumului
și mă agăț cu brațele de zborul păsărilor
care încă-mi mai cântă prin gânduri.
Peretele orizontului se apropie mereu
și-l proptesc cu ochii să nu cadă.
În gara din amintiri băncile sunt goale,
n-a mai trecut nici un tren de noapte.
Mi se pare că văd doar ferestre aliniate
cu perdelele lăsate cum intră prin oase
ca prin tunelele din munți.
Îmi înfloresc narcisele bunicii în palme
nu înțeleg ce se întâmplă cu mine primăvara,
florile de liliac îmi șoptesc cu miros de femei
pe care nici nu știu dacă le-am uitat
ori se aștern prin mine în poieni
ca la umbra unui stejar fără moarte.
Caut lumina de care mă adăposteam
sub corolele de șoapte ale unui clopot
în seara când lăcrimează icoanele
o picătură de mir pe florile de crin
noaptea îmbracă sutane de călugăriță
și ascultă cântecul îngerilor.

poezie de (10 mai 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu SârbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook