Altfel de corespondenţe

Ascunde-mi lumea
De prin penumbră
Ora rotundă
Se naşte în umbră.

Ascunde-mi viaţa
Cu rigorile sale
Cum vrei să lupt
Priponit între zale.

Ascunde-mi vederea
Cu poticniri
Mă zbat între ramuri
Şi năuciri.

Ascunde-mi mirosul
Ce dezvăluie hoit
Şi simţul tactil
Stăvilit într-un coit.

Şi gustu-mi ascunde
Auzu-mi închide
Să pot tresări,
Să sar în cuvinte.

Ascunde-mi tu mie
Lumea mundană,
Ca să mă pot naşte,
Fără prihană.

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie, desfată-mi zorii şi visele purtate în abisul dorului. Îmbracă-mi goliciunea umbrelor calde cu adierea lină a frunzelor purtate de vânt. Îmbată-mi simţurile cu şoapte şi sărută fruntea dimineţilor blânde cu surâsul iubirii din ochii lui. Septembrie, ascunde-mi taina într-un strugure dulce si lasă timpul să-i guste păcatele cu nesaţ...

Andreea Palasescu (15 septembrie 2016)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotarul dintre două vieţi

Dulce eu, amar tu
Sărat tu, apă eu!
Ai aflat drumul până la noi?
Unde este hotarul dintre două vieţi?
Jumătate la mine, jumătate la tine
Iar amândouă jumătăţi încununate
Strălucesc a mii şi mii de vise necântate.
Spune-mi prin şoapte cum răsare luna
De ce vrea să-mi scoată de pe cap cununa?
Mai las-o înc-o noapte, înc-o viaţă
Să pot s-o scot de vreau doar eu, în plină dimineaţă!
Ascunde-mi dară chipul de uscat şi rece
Şi lasă-mi trupul cald pe-o lespede pân' trece
Un gând al cruntei ierni ce va să vie-n zori
Dar, dragul meu,
Te rog să-i spui... să plece!

poezie de Gabriela Enescu
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunde-mă

Pătrunzi uşor în mrejele tăcerii,
Ce leagă lin eternul meu divin,
Zăvorul meu uşor fără de putere,
Işi simte norul zburând lin.
Ascunde-mi inima în tine,
Să n-o găsesc în ceasul disperării,
Căci liniştea pierdută în iubire,
Se lasă-n jos în tăcearea serii.
Ascunde-mă în tine,
Să nu mă găsesc nicicând,
Căci nu îmi vreau în bine,
Să m-aştern uşor într-un mormânt.
Dar ascunde-mă, atât mai doresc,
Să nu mă prindă vraja morţii,
În noapte, amorul ce iubesc,
Se simte, ascuns de umbra noptii.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (20 iunie 2020)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet shakespeare-ian II

(Pentru Daniela O.)

Am cizelat versul, măiestru,
Măcar o dată să mă bagi în seamă
Dar chiar de-aş fi şi ambidextru
Sculpura-ţi în cuvinte mi-e profană.

Cu ochiul cercetez ce nu pot încă
Prin simţ tactil în creier să imprim,
Căci valul iar se-abate peste stîncă
Şi-ncet o erodează în sublim.

De-aş şti c-a mea privire temătoare
La fel de-ncet se conturează, iar,
Va naşte în cuvinte-asurzitoare
Al tău portret doar din lumini şi har...

O, atunci şti-voi pe vecie
Că masu-mi pe-astă lume-a fost să fie!

sonet de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lalele

Lalele cu dor de iubit,
În braţe mă strâng copleşit,
Privirea lor caldă de mai
Sărutul tău aprig mai vor să mi-l dai...
Lalele fierbinţi ale nopţilor tei,
Cu buze de rouă-mi aprind dulci scântei,
Mai fură-mi iubite, acum dacă vrei
Mireasma, parfumul, tăcutelor seri,
Du-mă de braţe tăcut, nu-mi vorbi,
Mai dulce-i o şoaptă, acum de-ai rosti,
Lasă-mă-n gând şi du-ma departe,
Lalelele ştiu ale noastre cântece toate,
Du-mă cu tine prin nori fără ploi,
Ascunde-mi tristeţea, să fuga de noi,
Te vreau lângă mine, mai mult decât azi
Te vreau sărutări să-mi mai scrii pe obraz
Hai, vino-acum până stelele dorm,
Vino şi fugi cu al meu freamăt de dor,
Seară de seară la poarta de cer
Cocorii s-asculte tacutul mister,
Lalele s-aprindă scântei curcubeu!

poezie de Amalia Simona Pantea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miazănoapte

Ruperea nopţii
între ţipătul fetei făcută femeie
şi geamătul stins al curvei plătite.
Reazăm nu mai există
între limbile orologiului.
Au urcat spre miazănoapte amîndouă
şi-acum se confundă!

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea iubirii

În lumea în care, se naşte iubirea
Sunt numai parfumuri de roze.
Acolo vin fluturi să-şi clătească privirea
Cu iasomii, trandafiri, tuberoze!

În lumea în care, se naşte iubirea
Sunt numai cuvinte de pluş.
Să mângâie suflete le e menirea,
S-alunece lin pe arcuş.

În lumea în care, se naşte iubirea
E limpede apă şi-i aspru pârjol.
Făcută-i din inimi ce-şi duc fericirea,
Pământului, dându-i ocol.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

- Te iubesc!
- Sunt fără cuvinte!
- Taci şi sărută-mă, într-un sărut se pot ascunde o mie de cuvinte!

Mihail Coandă în Poezie, Contul de autor
Adăugat de Mihail Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem într-un vers

Ca o ploaie de seară pe melcii rotunzi...

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călare pe umbră

Nu pot să mă mai satur de felul tău de-a fi
Eşti respiraţia vitală dintre viaţă şi zi,
Întorci totul după tine,
De ce însă şi pe mine?
Numeri ora şi secunda peste loc, peste timp,
Până viaţa colapsează şi se scurge-n infinit.
Lasă-mă liber, să pot fugi de tine!
Lasă-mă liber, să pot scăpa de mine!
Ce vrei mai mult, să-mi numeri zilele?
Ce vrei mai mult decât să-mi furi dorinţele?
Iadul tău îmi arde-n suflet
Eşti un elixir de plânset
Mă scalzi în lacrimi, mă simt rănit de moarte,
Mă pun pe ruguri, cuvinte moi şi şoapte.

Out of the dark
Auzi tu vocea care-ţi spune
In to the light
I give up and close my eyes
Out of the dark
Şi mă simţi departe-n tine
I give up, and your rest
And your tears to the night.

Sunt pregătit, deci, poţi veni pentru sfârşit
Să facem iute pactul pentru infinit,
Tu eşti aici, aproapte de tot, mereu te simt
Sărutul tău e dureros şi ucigaş ca lama de cuţit,
Vino la noapte iar, pentru ultima oară,
Să mă ucizi, dar fără ca prea mult să mă doară.
Dă-mi tot ce mi-ai promis, să pot pleca,
Aştept să-mi dai răsplata şi să mor de mâna ta.
Îţi dăruiesc pe azi, pe mâine şi pe ieri,
Şi-atunci se va închide cercul marilor dureri.

Ştiu că nu mă mai pot întoarce,
Lumina vie a speranţei mă va naşte.
La final mă-nveşmântez în straie de-ntuneric,
Să pot trăi mereu în veşnicul himeric.

Out of the dark,
Auzi tu vocea care-ţi spune
Că o lumină se naşte şi-alta apune?
Închide ochii şi priveşte doar în tine-adânc
Ascultă vocea morţii cântând fals în timpul demiurg
Priveşte-n urmă să poţi vedea ultumu-mi salt
Out of the dark...

... Out of the dark
Auzi tu vocea care-ţi spune
In to the light
I give up and close my eyes
Out of the dark
Şi mă simţi departe-n tine
I give up, and your rest and your tears to the night

cântec interpretat de Falco, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între ani

Se schimbă anul, lăuntric
Simţi cumpăna cum trece
Şi frunza uscată care cade din pomul de-argint.
O, neaua mai stă să se topească, sclipind
În roşii culori de armonie
Trece anul stafie
Şi vine altul îmbrăcat în mărgean,
Tu suflete, neam!

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea piciorului (lui Gellu Naum)

Neutrin rebel şi ubicuu
ale nopţii oarbe arătătoare
scald seara genele soarele
peste cerul întins şi negru
mi-a revenit o amintire
cizelată cu oacheşe zale
la vale cu tine tu timp integru
cu ţâţe imense şi portocale.

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea piciorului

Lui Gellu Naum

Neutrin rebel şi ubicuu
ale nopţii oarbe arătătoare
scald seara genele soarele
peste cerul întins şi negru
mi-a revenit o amintire
cizelată cu oacheşe zale
la vale cu tine tu timp integru
cu ţîţe imense şi portocale.

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet hoinar

O, Doamne, cît am risipit
Pentru-a-ntregi a mea aură
Şi timpul l-am întors clepsidr
Iar sîngele l-am stăvilit în gură.

Să-mi scotoceşti Doamne aorta
Pentr-a găsi întreagă a mea caznă
Dar subiectiv se mai întorc cocorii
Cu-aripa de cenuşă spre o vastă

Întindere de ceţuri răzleţite...
Mai mult am vrut să spun, dar cum
Cînd pe cîmpia foii de hîrtie
S-a-mprăştiat cerneala ca un fum?

Dar chiar mai trebuie un vers...
Şontîc, şontîc prin univers!

sonet de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

3 dimineaţa

E ora trei dimineaţa
Somnul se-ngână cu viaţa
Moartea se-ngână cu viaţa.
Somn şi moarte, vulturi întunecaţi
Toată noaptea plutiţi deasupra capului meu...
Trebuie să clădesc ceva de care să mă anin
Din ce în ce mai mult, mai puţin
Mă sfărâm, mă surp.

Somnul şi moartea se caţără pe ţărmul abrupt.

poezie de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminesciană

(Pentru Daniela O.)

Cu zîmbetul răsfrînt pe buza senzuală,
Iară privirea mîndră străluce în afară,
Împărtăşim noi oare a sorţii ironie,
Pentru că deşi aproape, ne rupe pe vecie
Această tagmă-a lumii?
Eu simt că tu mă simţi
Şi iarăşi, prin miracol, de vrei să fim cuminţi,
Dar nu putem, olaltă va trebui să fim
Tu înger, iar eu demon, orice, dar să răzbim
Peste prejudecată, meschinul univers
Şi nu mai pot de-atîta să încropesc un vers!

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau mai mult

Mă prind în jocul gulerelor albe
şi mă lupt pentru ideile libere
la care fiecare contribuie,
la ruperea barierelor impuse de alţii.

Tot ce se naşte creşte în os
şi în carnea de vultur
care zboară fără aripi.

Lumea nu ştie apele în care mă scald,
înot şi prin cele tulburi,
mă tem de întâmplările neprevăzute
şi le adun între ziduri.

Nu vreau mai mult
decât să încap în propria inimă
cu tine împreună.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a Baba Oarba

Pulsând rugi
în inima nopţii,
înaintez pipăindu-mi
cuvintele.
Fur de la tine o literă,
de la ea o silabă
şi uite aşa,
încropesc o poezie.
Muza îmi surpă creaţia
după multe căutări,
în bezna talentului.
Ochiul meu,
animal de pradă îşi caută
şi el menirea,
stârnind oceanul,
care mă loveşte ritmic
în timpane!
Îi cade nopţii cortina,
doar ca Tempel-Tuttle
să mă îmbrace în Leonidele ei,
pistrui licăriţi
pe faţa destinului.
- VIAŢĂ!
Ascunde-mi simţirea Lurianică,
să nu mă dezamăgească
vreodată
şi înverzeşte-mă-n istoria ţărânei.
Stiu!
Mi-am răscumpărat cu moartea
acele nopţi de căutări,
când totu-i somn,
doar eu sunt ziuă
şi durere
şi inimă...
şi mai ce Doamne?
... şi mai ce?
Ştiu!
Sunt frământarea
din contracţia copacului,
care nu-şi mai poate înăbuşi
hohotul pădurii,
într-un tablou abia început!
Udă-mă cu speranţa-n foşnet
de aureole inconsistente,
în jurul cuvintelor poezii!
Dacă aş înceta
să văd,
să aud,
mi-ai croi norii
pe măsura visului,
ca Platon să-si uite dialogurile?
Ori m-ai vinde în Egina,
să nu-mi mai suporţi prezenţa!
Cer şi pământ,
materiale consistente
de Facere-a Lumii,
le voi îngropa sistematic,
pentru a afla secretul
Învierii din Morţi,
geologic redescoperit
în dimineaţa vrerii mele.

poezie de Rodica Cernea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt un fluture
în căutarea
luminii zăpezii.

haiku de Necula Florin Dănuţ (6 februarie 2016)
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Societatea este un parteneriat între toate ştiinţele; între toate artele; un parteneriat al oricărei virtuţi şi pentru orice fel de perfecţiune. Şi pentru că scopurile unui astfel de parteneriat nu pot fi obţinute în câteva generaţii, el devine un parteneriat nu numai între cei în viaţă, ci şi între cei care au murit şi cei care se vor naşte.

citat din Edmond Burke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!