Ziar
Azi de dimineață, la micul dejun,
Citesc prin ziare vești dint-un cătun...
Un grangur mai șmecher, mai trăsese-un tun,-
Financiar desigur, că doar nu-i nebun.
Ajuns peste noapte bogat și-ncrezut,
Milionar cu-onoarea dată la rebut.
Citit-am de filme, de sport sau de vreme,
Aflând că natura, să ningă se screme,
Până într-o noapte când în fine ninse
Și zăpada-n iarnă pe toți îi surprinse.
Mă-ndes în fotoliu, citesc printre rânduri
Aflând cu mirare cum codrul e scânduri,
Că chiar pădurarul care îl păzea
Îl trage la gater, vânzând cherestea.
Tot omul își vinde casa sau o sobă,-
Cu cât mai sărman e, praful de pe tobă,
Că altceva n-are și chiar de-ar avea,
Nu i-ar mai ajunge nici pentr-o lulea.
Altul joacă banii furați la ruletă,
Pierzând astfel caii de la bicicletă.
Deschid larg ziarul la pagina cinci,
Unde nu-s reclame la șlapi sau opinci,-
Fete dezbrăcate, sâni din silicon
Mari, de-i vede până și taica Ion.
Un tânăr, văd bine, când dau altă foaie,
Siluie bătrâne, ieșit din pârnaie.
Un altul îți fură tihnit portofelul,
Cerceii de aur, din deget inelul.
Bețivani în crâșme beau, nu se sfiesc
Au la ei topoare de te miruiesc.
Și chiar de vecin ești cu șeful de post,
Lovit fără milă, te zbați fără rost.
Guverne reale, din umbră, de criză,
Se-ntrec între ele și-ți fac o surpriză.
E una plăcută, cum crezi că-i firește
Auzi de la ele, că pensia-ți crește,
Dar când dai să cauți în cel buzunar,
Vezi că pensia-ți crește numai pe ziar.
Citesc o-ntâmplare din politichie
De chelul nu are, își pune tichie,
Dar nu orișicare, de mărgăritar-
Vrute și nevrute, scrise-s în ziar...
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre jurnalism
- poezii despre păduri
- poezii despre bani
- poezii despre șefi
- poezii despre vecini
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sâni
- poezii despre surprize
- poezii despre sport
Citate similare
Tot citesc Beciul Domnesc
Am citit aseară-n bar
cinci sticle de murfatlar
supliment una băbească,
desert alta de fetească.
Doctorul mi-a dat un sfat
să beau vinul cumpătat,
să nu cad în alcoolism
fac un sport numit sticlism.
Tot doctorul meu îmi spune
ca să merg la stațiune,
zice, ai ceva la fiere
de la sportul cu halbere.
La bar găsesc adăpost
și citesc chiar și în post,
citesc potopul lui Noe
sportul... coniac-canoe.
Merg la sală, trag de fiare,
cumpăr câteva ziare,
trec apoi pe la vecina
să citim țuicomicina.
Cum am zis, citesc mereu,
uneori citesc la greu,
tot citesc și iar citesc...
volumul beciul domnesc.
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lectură, poezii despre vin, poezii despre sfaturi, poezii despre medicină, poezii despre medici sau poezii despre alcoolism
Fotbal și fotbaliști
Fotbal, fotbal, ce frumos,
E un sport vijelios,
Te aleargă, te muncește,
Dar cum te mai răsplătește!
Fotbaliști-s niște zei
Plini de bani și de idei,
Țara toată îi iubește,
Dar vezi... îi mai și bârfește!
Că Ilie e bogat
Și de sport s-a săturat,
Că Balaci e cam nebun,
Vrei, nu vrei, te bate tun.
Mai știu eu ce fotbalist
A ajuns un finanțist
Ce cu bani ușor aruncă
Într-o noapte la speluncă.
Altul că-i cam bețivan,
Ce cuprins de-al său alean,
Sparge tot ce vede-n cale,
Chiar pe soața dumisale.
Cu atâtea bârfulițe,
Nu mai știi ce să mai crezi,
Poate totul e minciună,
Poate totul e ce vezi...!
poezie de Lia Dumitrescu
Adăugat de Lia Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre fotbal
- poezii despre țări
- poezii despre soție
- poezii despre răsplată
- poezii despre noapte
- poezii despre nebunie
- poezii despre muncă
- poezii despre minciună
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
De Rai, numai de bine?!
De Rai, am auzit numai de bine;
Curge doar lapte, miere de albine.
Pomii sunt doldora de poame coapte,
De-ajuns să-ntinzi o mână, zi sau noapte.
Mănânci sarailie, halviță, baclava,
Fistic, sugiuc, rahat turcesc, susan, halva.
Nu trebuie să miști nici dintr-un deget,-
Îți pică toate-n poală, fără preget.
Nici zi de muncă, nici dureri, sau treabă,
N-ai nicio-nsărcinare, nicio grabă.
Te plimbi agale, ca un gură-cască,
Fără ca vreun pericol să te pască.
Stai tolănit la umbră, sau la soare,
Asculți în ramuri păsări cântătoare.
Copii se joacă-ntr-una cu ciute, iepuri, iezi,
De când începe ziua și până la nămiezi,
Când pe alei în floare, așteaptă să se vadă,
Mergând de mână-n tihnă, în pas de promenadă.
Doar Sfânt' Sisoe pare că-i picură din gură
Saliva, că râmnise, sărman', la murătură.
Sătul de-atâta lapte și miere și peltele,
I s-a urât cu ele, vrea acrituri, sardele!
Morala este una ce-n minte îmi revine:
Unii din noi, adesea, se satură de bine.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre apicultură, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre păsări, poezii despre plimbare sau poezii despre pericole
Sunt cea mai disciplinată și mai pasionată de mișcare femeie pe care o cunosc, nu fac paradă din sport, ci chiar îl fac, zilnic, în diverse forme, singură sau cu Ayan ori cu Felix. Din copilărie și până azi, de la sport de performanță (gimnastică ritmică) și până la sporturi periculoase, le-am cam încercat sau practicat pe toate cele care m-au atras. Și mă bucur ca un copil când fac ceva nou!
citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sport, citate despre copilărie, citate despre timp, citate despre superlative, citate despre ritm, citate despre prezent, citate despre pericole, citate despre mișcare sau citate despre gimnastică
Scrisoare către străbunicul meu
Nu știu cum o fi în rai,
Dar la noi, ca tot săracu',
Străbunicule să ai
Pile și tot dai de dracu'!
Nu-s povești, nici nu bârfesc,
Dar ți-o spun fără perdea,
Câte șuturi eu primesc
Personal pe pielea mea,
Nici nu îți imaginezi
Prin ce cazne poți să treci,
Nu e timp s-o fredonezi,
Sau ridichea s-o mai freci,
Ca să vezi de ce am parte,
Mama ei, azi, de belea!
M-a pus dracu' să-nvăț carte
Și-am un post de muhaia,
Eu, cu facultăți, chiar două,
Doctorat neplagiat,
Ani de muncă, peste nouă,
De a nins ori c-a plouat,
Birocrat în minister,
Acte, lupte, dat din coate,
Pe teren, fără șofer,
Chiar și sâmbetele toate,
De-aia, mare mi-e necazul,
Când îi văd pe șefii mei,
Cum aiurea freacă prazul,
Că nu-s membru ca și ei...
Societate de maimuțe...
Făr' să aibe-n cap nimic,
Și-au făcut bisericuțe,
Sau..."partide", cum ei zic,
Nu de fotbal, ce vorbești!
Ei cu d-astea nu se-ncurcă,
Sunt, dacă-ți mai amintești,
Ca pe vremea ta, de țurcă,
Ce se schimbă, fi'nd votați,
Tot la patru ani odat'
Când, și șefii sunt schimbați
Cu alți membrii buni de stat,
Și... să fac un pas nainte
Ca oricare nașparliu,
Puteam fără pic de minte
Simplu, doar membru să fiu,
Ȋnsă eu, membru... în fine,
Nu-s... în papuceii mei!
Că, nici mort nu-mi șade bine,
Să joc țurca ca și ei,
Astfel că, în minister,
Chiar de-ți pare cam sinistru,
Avansat să fiu nu sper...
Tot un membru-i pus ministru!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre schimbare, poezii despre ministere, poezii despre draci, poezii despre votare, poezii despre vorbire, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Mă am
Oh, Doamne, cât mă mai iubesc,
Nu mă mai satur să mă încânt de mine;
Mă simt, m-ating, din suflet îmi zâmbesc,
Mă încred nespus, că îmi doresc doar bine.
Alerg de când mă știu alte dorințe
Ce chiar de ajung mă plictisesc cu ele;
Că-mi schimb ateic fostele credințe
Trădat naiv, sau dezgustat de rele.
Mă citesc zilnic alt insesizabil
Ridându-mi gând că s-a strâmbat oglindă
Și-o șterg cu dosul palmei; lamentabil,
Că-i și mai rău urât să mă surprindă...
Mă culc ca timpul să se treacă doar în file
Crezând că vis de noapte-i semn de mâine,
Tot jinduind că nesfârșite vor fi zile
Și nu mă cruț să-mi vând din ele pentr-o pâine.
Iubesc că sunt așa cum sunt, oh Doamne,
Făcut din lacrimi mări și oceane de planetă;
Un pic de ou în pui de om, trăindu-și toamne
Neputincios hazard... Sunt zarul de-o ruletă!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre încredere, poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre zaruri, poezii despre visare, poezii despre viitor sau poezii despre trădare
Vânzători
Vând nopți, că tot le pierd ca zile,
Mai fac un ban, ca să câștig din viață
Și vând femei adulte, pe copile;
Doar ele cu experiență, vă răsfață.
Vând suflet de valoare contra cost,
Că astăzi nu servește la nimic.
Mă vând deștept, pe cel ce-i cel mai prost
Și îmi mai rămân și bani, să mă destind un pic.
Vând din cinstit în amestec cu onoare,
În întregime sau doar parțial,
Fără pretenții... pentru orișicare
Și dau factură înaltă, sau pe ilegal.
Vând totul, chiar și ce nu am
Căci ține, este obișnuință.
Pot vinde și copii sau câte un organ;
Nu de la morți, direct, direct din ființă.
Vă vând asigurarea vieții, după moarte,
Oricum nu vă servește la nimic.
Vă vând și diplome, fără să faceți carte,
Doar să semnați primirea când dați bani în plic.
Vă vând averi, ce n-ați putea avea...
E prin notar, legist, judecător.
Nu-i important, să fii tu al cuiva;
Costă un pic, dar ești... moștenitor!
E țara unde totu-i de vânzare
Și nu doar bunuri, tot ce nu gândești.
Cu ban, nu-i adevăr, banditu-are crezare;
Dintr-un țigan... ai vițe împărătești!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre moarte, poezii despre comerț, poezii despre înălțime sau poezii despre valoare
Meniul
Meniul
Natura ne pune în fiece zi bucate pe masă,
Care de care mai colorate, proaspete și gustoase
Și un desert dulce sau amârui cum altul nu-i
În laboratoare mari sau vestite cofetării.
Să savurăm din ale ei delicii, bunătăți,
Care ne fac mai sănătoși, mai buni pe toți,
Ea este gospodina fidelă și de bună credință
Și-al EI rețetar unic pentru noi e secret
Și totul pare atât de simplu și de perfect.
Șofranul, aurul roșu, ale cărui firișoare de stamine
Mângâie papilele setoase de gusturi rafinate, fine
Și intensă savoare și colorit dă delicioaselor bucate,
Servite la masă într-un ospăț festin până târziu în noapte.
Pe masă nu lipsește vinul, produs natural, dublu metabolizat,
Acea licoare fină, de-i roșie, albă, roză sau chiar spumoasă,
Băutură prietenoasă ce-o are orice om chiar de-i mai sărac
Și savurată la masă într-o anume măsură,
Face friptura mai gustoasă și mai bună.
Polivitamină, spunea Pasteur, că pentru trup este
Și-l ferește sau chiar vindecă de multe boli firește,
Vorbit îndelung la o masă, la o terasă,
Face lumea mai sinceră, mai șugubeață
Alungă stresul, întristarea sau starea rea
Și în inimă și suflet se instalează dispoziția.
O cafea i prezentă pe masă în fiece dimineață
Sau la orice oră din zi, când pofta o cere
Aroma ei stârnește-n noi dulci senzații
Și al ei parfum natural îl savurăm cu atâta plăcere
De parcă uităm de oboseală, amar și de durere.
Dulcea sevă a vieții curge n jur mereu,
În tot ce a lăsat pe pământ, Dumnezeu,
Recunoscători să fim și să-I mulțumim,
Pentru că ne-nfruptă zi de zi cu alese bunătăți,
Fără a profita și generoasă este pentru toți.
Să citim atent mesajele de EA transmise,
Prin forme similare organelor din trup
Și culori specifice fiecărui țesut și vom vedea,
De le vom decripta și folosi cum a hotărât EA
Ne vom îmbunătăți miraculos și sănătatea.
poezie de Georgeta Ganea (25 februarie 2021)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sănătate, poezii despre roșu, poezii despre mâncare, poezii despre culori, poezii despre trup și suflet sau poezii despre tristețe
Încă te aștept...
Mă rog ca tu sa vii pe înserat,
Eu te aștept în suflet cu tandrețe.
Chiar dacă suntem la a doua tinerețe,
Eu te primesc necondiționat.
Ca altă dată nu mai știu zâmbi
Și, nu mai am nici pielea de mătase,
Doar veșnicele amintiri rămase...
Dar, nu-i nimic... Numai de vei veni...
Eu sunt în stare să te-aștept acasă,
În fiecare zi, din zori, în noapte,
Să simt cum mă-nvelești, în dor și-n șoapte
Cu gentilețea ta rămasă.
Și, nu ai să te superi dacă obosită,
Aș adormi privind la mândra lună
Fără ca eu, să îți spun "Noapte Bună"
Și, fără să mă duci tu în ispită,
Ci, răbdător, tu ai rămâne treaz,
Să mă veghezi în somnul meu de zână.
Și, nu mă vei trezi când, pe sub mână,
Sărutul dulce, să mi-l dai pe-obraz.
N-ai mai putea s-adormi nici o secundă
De frică să nu vezi, când te trezești,
C-a dispărut fără să-ți lase vești,
Iubita ta, ce-a chipeșă și blândă.
Ai accepta chiar și să te mai cert
Și fără vre-o rezervă ți-ai dori,
Să stăm de vorbă până a doua zi
Și pentru ce-ai greșit, eu sa te iert.
Frumos, cum eu te știu... nu din povești,
De-aș ști că pe la mine ai să treci,
Fii sigur că nu te-oi lăsa să pleci.
Iubitul meu, hai, spune-mi, unde ești?
Ți-am spus că te primesc necondiționat.
Mă rog ca tu, să vii la mine, pe-nserat.
poezie de Georgeta Nedelcu
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre iubire, poezii despre sărut, poezii despre supărare, poezii despre suflet sau poezii despre secunde
Între ziduri
Goarnă, goarnă ce răstoarnă
Țipete ca niște ciori
Și la ora cinci le toarnă
Din soldați în închisori
Fugiți vise, bidineaua
Mătură cu decibeli
Uite ziua cum e neaua
Și iar mor aristoteli
Unde ești mamă și tată
Ochii plâng pe-o uniformă
Dintr-o poză înrămată,
Plânsul vostru n-are normă
Unde suntem noi și voi
Cine pe cine desparte
Că visez numai strigoi
Care scriu și citesc carte?
Nu mai plângeți tată, mamă
Nopți de veghe fără rost
Chiar când lumea se destramă,
Gardienii sunt la post
Goarnă, goarnă ce răstoarnă
Țipete ca niște ciori
Și la ora cinci le toarnă
Din soldați în închisori!
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre tată, poezii despre strigoi, poezii despre ore sau poezii despre ochi
Paradox
Când ești tăcut și trist și nu mai crezi în lume,
Când vrei să fugi de toate și să te-ntorci la tine,
Când nu-ți mai crește-n suflet nici rău și nici vreun bine
Și crezi că-n toate astea mai ai sau nu ce-ți spune,
Când habar n-ai ce-nseamnă astăzi mântuirea
Și-n loc de-altar cu sfinți, preferi un lac cu broaște,
Când crezi că-n orice rău doar răul se cunoaște
Și doar în moarte-ți afli, astfel, nemurirea,
Când te cuprinde timpul și nu mai ai ce-ți face,
Când vrei să ieși din lume și să devii sihastru,
Când a rămas din tine doar teamă și dezastru,
Și, poate, nici la tine nu te mai poți întoarce,
Când ce iubești te vede cu ochi frumoși de gheață
Și caută în tine doar adăpost vremelnic,
Când ce-i frumos la altul la tine-i doar temeinic
Și nu știi dacă Eul mai are drept la viață,
Când timpul cu oceane din ruguri se nutrește,
Iar margini țes, prin margini, adânc, nemărginirea,
Când nu mai știi ce este sau ce n-a fost iubirea,
Când altul doar de tine, prin ea, se folosește
Când vezi ce se întâmplă în ultimă instanță
Cu lumea-n care crezi, cu dorul care doare,
Când ești pierdut, când nu mai poți să ai scăpare,
Și nu mai crezi că vei spera la vreo speranță,
Când se adună-n gânduri doar dezamăgire,
Și-n fiecare vrajă descoperi o minciună,
Sau răul cel mai pur în haina cea mai bună,
Când înțelegi că-un zâmbet nu-nseamnă prețuire,
Când vezi că ziua-i ziuă și noaptea-i numai noapte,
Când te trezești din vise și intri la-ndoială,
Când treci spășit din planuri în lumea cea reală
Și nu mai iei drept bune sclipirile din șoapte,
Când ușa ți se-nchide cu vorba, nu cu cheia,
Și nu desprinzi din asta nici sensul, nici non-sensul,
Nici dacă ai vreo șansă, nici dacă-ți stâmperi mersul,
Nici de-nțelegi vreodată sau nu-nțelegi ideea,
Renunță să mai cauți, prin cenușar, scânteia,
Acceptă numai focul și lasă-n pace viața,
În fiecare noapte, contează dimineața
Și-n fiecare viață, un paradox: femeia...
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre frumusețe, poezii despre bine și rău, poezii despre vestimentație sau poezii despre tăcere
Căutări
Îmi caut Muza, caut fără rost,
Iubita mea din timpul ce a fost;
Pe-un site e doar delirium tremens,
Găsesc doar Picasso când vreau Rubens:
Cuvinte-amestecate-n aliaj...
E poezie sau e alt limbaj?
Pierdut și trist mai rătăcesc puțin
Rugându-mă și-apoi zicând: amin.
În fine, caut, sper, am așteptări
Printre atâtea strofe și cântări.
Când, în sfârșit, cu mare încântare,
Găsesc o poezie de valoare,
Citesc rapid, dar când mă uit mai bine,
Observ că e semnată... chiar de mine.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre viteză, poezii despre sfârșit sau poezii despre Pablo Picasso
Căutări
Îmi caut Muza, caut fără rost,
Iubita mea din timpul ce a fost;
Pe-un site e doar delirium tremens,
Găsesc doar Picasso când vreau Rubens:
Cuvinte-amestecate-n aliaj...
E poezie sau e alt limbaj?
Pierdut și trist mai rătăcesc puțin
Rugându-mă și-apoi zicând: amin.
În fine, caut, sper, am așteptări
Printre atâtea strofe și cântări.
Când, în sfârșit, cu mare încântare,
Găsesc o poezie de valoare,
Citesc rapid, dar când mă uit mai bine,
Observ că e semnată... chiar de mine.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mori de vânt
Stai și lupți cu morile de vânt
Se pare că nimeni nu vrea să înțeleagă
stau citesc cugetând și ascultând
Cum toți citesc gândesc și se întreabă
Asta este viața pe care am căutat-o?
Asta este viața pe care o dorim?
Este mai bună decât pe care am lăsat-o
Este acea viață pe care am crezut că o găsim?
Răspunsul foarte probabil va fi nu.
Ne așteptam la mult mai mult decât ce am primit
Dar cat din tot ce este poți să spui că ai fost tu
Vinovat că nu ai primit ce ai găsit
Pleci într-un sistem sperând că va fi totul diferit
Dar te plângi continuu că nu este cum a fost
Spunând că totul ce a fost era greșit
Și vei găsi în altă țară al tău rost.
Acum că vezi că nu este simplu să pleci în altă țară
Ce crezi că nici înapoi nu ai unde te duce
Aici chiar ninge cat că este vară
Și nu ai umeri seduci al dorului iei cruce
Eu mă opresc să scriu deoarece sunt trist
Mai bine stau și tac al dracului din gură
Deoarece mă simt ca al tumori chist
Tot dau și dau ca baba zi de zi din gură
poezie de Robert Botsch
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vinovăție, poezii despre seducție sau poezii despre ninsoare
Incognito
Măgarul sfătuit de un confrate
Ajunse prin transfer la altă unitate,
Lăsând în urma lui un gol nu tocmai mare
Ba chiar s-ar fi simțit un fel de ușurare;
Sosit la noul post el chibzui
Că e locul și timpul a se rostui;
Drept pentru care mai bine de o lună
Se arătă supus, la toți cântând în strună.
Scăpă chiar o vorbă la un șef de tură
Cum că e pe urma celor care fură
Din avutul obștei cu nerușinare
Și c-ar fi aflat și-alte lucruri care
Servite'' pe tavă'' mai sus la șefie
L-ar umple de-otavă și de simpatie.
De la vorbe, apoi și amenințări
Trecu chiar la fapte nu fără urmări:
Era-n unitate o harababură
Tensiune, ceartă, invidie, ură.
Măgarului însă deloc nu-i păsa
Folosea prilejul spre a avansa.
Dar oricât se zbătu și bătu din copită
Rămase la fel, doar o simplă vită.
Crezând că-i eroare sau omisiune
Își prezentă cazul la direcțiunne:
-Cartea mea de muncă, ce-i drept, e-ncărcată
Dar acum sunt altul, am stil, judecată!
Cu toate acestea sunt vădit frustrat
De ce tocmai eu n-am fost avansat?!
-Pleacă de aici, că ragi fără rost
Faptele atestă c-ai rămas ce-ai fost!
Cât despre morală, știu aceia ''mari'',
Că și printre ei sunt destui măgari.
fabulă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măgari, poezii despre nerușinare, poezii despre moralitate, poezii despre invidie, poezii despre greșeli sau poezii despre ceartă
Criza de la TV
Cum criza asta ne-a lovit pe toți,
Canalele de news sunt afectate,
N-a mai murit nicio celebritate,
Sau, pe departe, vreunul din nepoți,
S-apară pe ecrane plini de vână,
Cu bomba zilei: Azi a sucombat
Un star din Hollywood! Un șef de stat!
Și-ar fi în aer înc-o săptămână.....
Plecă și Michael Jackson, fie-i Doamne
Țărâna mișcătoare sub cavou!
A fost lozul cel mare, un cadou,
De și-au cernut mălaiul pe trei toamne,
Apoi, mai dete colțu' nu-știu care,
Un scriitor, mă rog, eu nu citesc,
Păi l-au frecat la "news", de socotesc
Pe-o lună și-au scos banii de parcare....
Că ne-au stricat pe toți, americanii,
Vrem ca un news să fie, de se poate,
Măcar tangent cu-o personalitate,
Să pice, chiar de-i criză, gologanii ;
A mai rămas o singură speranță,
Cu filme pregătite, cu gargară,
Fidel de-ar coborâ-n ultima gară....
Și-ar scoate cinci salari' și-o vacanță!
Fi'n'că și eu, ce am și testamentul,
De oi mierli, sări-vor ca barbarii,
Și-tunci să-i vezi... polemici, comentarii,
Că n-am plătit de-un an abonamentul!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre criză, poezii despre vacanță, poezii despre toamnă, poezii despre testament, poezii despre săptămâni, poezii despre scriitori sau poezii despre prezent
Cel care iubește mai mult
Privind pe cer la stele, știu că o fac degeaba,
Din partea lor, eu pot să mă deplasez la naiba,
Dar, pe pământ indiferența e-o altă socoteală,
Trebuie să ne ferim atât de om cât și de fiară.
N-ar fi aiurea ca aștrii să se consume pentru noi
Din dragoste, când noi nu le-o putem întoarce înapoi?
Că două inimi nu iubesc la fel s'a spus demult,
Prefer atunci, din doi, eu să iubesc mai mult.
Admirator de stele, cum mă cred, și care
Stele nu dau pe mine-o para nefolositoare,
Nu pot, acum când le văd sus să spun că ar fi
Din ele una ce mi-a lipsit pe timp de zi.
De-ar fi să dispară toți aștrii sau să moară,
Aș învăța să mă holbez la bolta goală
Și să simt că bezna de catran e minunată,
Deși, s-ar putea, să nu simt chiar de prima dată.
poezie clasică de Wystan Hugh Auden, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre stele, poezii despre inimă, poezii despre indiferență sau poezii despre admirație
Colivia de aur
stă în sânul familiei albe de hulubi
crește alături de toți ai săi și învață zborul
și zboară și zboară până într-o zi când
e prea târziu să mai dea înapoi îi venise pofta să se mute
s-ar crede că poate într-un alt cuib mai încăpător
de fapt fără să știe de ce tânjește după o colivie de aur
pe care n-o vede prin ușița întredeschisă înfiptă în umerii ornați cu un guler alb de dantelă și ocupată
de un cap de femeie cu ochii larg deschiși spre o zare nevăzută
și atunci chiar nu e nevoie să fie cineva de față
să vadă foirea din lăuntrul unei fețe îngălbenite
ce-și dorește scăpare la dusul acesta de o groază de ani
în timp ce degetele mâinii atârnă
neputincioase să se mai roage dar nu neapărat
să-i ducă ultimul gând la tăiere când își va vedea
nu cu zăbrelele retina împotmolită în ceață
ci cu ochii aproape orbi deveniți ai celeilalte lumi
unde lumina pătrunde neluminoasă dar pătrunde
nu mă îndoiesc o clipă că în capul hulubului
se întâmplă același lucru
puține sunt lucrurile pe care în zborul lui nu le-a văzut
dar cum nu știe dacă proprietarul din colivia de aur îl tolerează
mai bine zboară deasupra altor colivii
poate va găsi
una liberă să fie numai a sa
sau poate chiar pe cea pe care n-a părăsit-o niciodată
pentru că aici
se crede că s-ar termina întreaga lume
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre porumbei, poezii despre lumină, poezii despre alb, poezii despre poftă sau poezii despre mâini
Prima temă
De unde să știu în cât timp îngheață toată marea?
Se dau următoarele premise:
^Știu că marea e într-o continuă mișcare, se învolbură și se înspumează.
Cum schimbi filtru la un acvariu și observi că, după o noapte,
Bulele mici, care tăceau la marginea sticlei,
Se întind pe toată gura acvariului și devin mari, se înghit una pe alta,
Doar ca să explodeze. Și se pierd, dar se pierd curat
Culoarea apei nu se schimbă, doar se intenifică.
Peștii se rotesc, se izbesc de laturi.
Și cel mai frumos se vede cu lumina stinsă.
Îți dai seama cum e marea, dacă-i faci așa ceva?
Dar cine ar avea timp să construiască un filtru atât de mare?
De la Zidul chinezesc până în Taj Mahal
Din vârf de munte, până-n câmpie.
Știu că marea albește toate scoicile, săruturi de sare
Așa încât, dacă nimeresc pe mal, aduse de valuri
Și le ridică vreun copil în palma lui
Să nu le poată privi fără gust, fără gustul sărat.
Sarea mării spune totul. Doar să ai timp duci scoica la ureche și să închizi ochii.
^Mai știu că marea are flux și reflux, te duce și te-ntoarce...
Dar în dansul ăsta al ei, o dată la ceva timp, te cuprinde și nu e sigură dacă să te întoarcă.
Și stă așa pe loc și se gândește, în timp ce tu te îneci puțin...
Guști din sare ca să ai ce povesti
Dacă cineva te va pune la ureche... știi.
Ochii, deși îți sunt închiși, simți cum se aprind în culoare și cum irisul se adâncește
Ca să-ți amintească de întunericul din vintrele mării.
Tu nu te zbați ca peștii, știi că-ți lipsesc branhiile...
Doar stai așa, să ți se lipească algele de piele, să le prinzi între buze.
Și când crezi că a uitat de tine, privind spre soare,
Marea te salvează și te aduce înapoi, cu o putere de tun.
Îți scoate apa din plămâni și te lasă să respiri un timp, doar ca să te culeagă de pe mal la apus.
De unde să știu în cât timp îngheață marea?
Asta nu e o întrebare bună, domnule, vezi tu... conține o concluzie falsă.
Știm amândoi că e așa. Dar tu pui întrebări de felul ăsta doar ca să mă enervezi, să mă vezi cum mă agit.
Gheața asta i-ar pune timpului margini.
Dar timpul nu are margini cum are un acvariu,
Timpul e în mare.
Iar marea... marea...
Ce să mai vorbim...
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pești, poezii despre gheață, poezii despre apă, poezii despre întuneric sau poezii despre urechi
Reclama... sufletul comerțului
Printre pliante și reclame,
Pân' să ajungă la gunoi,
Dau peste una bestială
În cutiuța mea poștală
Din holul blocului, cum noi
Știm doar de criză și de foame,
Cu-o informație vitală:
"Poți avea sex la 82!"
Da' cum s-arunc așa ceva (?!)
Gândind cât sunt de norocos
Ca orișicare bugetar
Ce la femei umblă mai rar...
Am fost chiar foaaarte bucuros!...
Că 82, pe cinstea mea!
De unde sunt eu locatar,
E doar... cu un etaj mai jos!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sex, poezii despre poștă, poezii despre noroc, poezii despre informații, poezii despre femei sau poezii despre bucurie