Toarcem amintirea
Merg încet cu sufletul pustiu
singură printre atâta lume
timpul a trecut când nici nu știu
oamenii din juru-mi nu au nume.
Joacă, iar, căldura verii-n aer
fructele și le-a-negrit, iar, socul,
clopotele bat, prelung, a vaier,
și eu nicidecum nu-mi găsesc locul.
Am să mă întorc în sat curând
unde mă așteaptă maica bună
la lumina stelei, licărind,
toarcem amintirea, ca pe lână...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre sat
- poezii despre lână
- poezii despre jocuri
- poezii despre fructe
Citate similare
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mâncare, poezii despre arat, poezii despre apă, poezii despre verde, poezii despre tată, poezii despre păr sau poezii despre poftă
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi
iar eu eram cu gândul doar la masă
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul pierdut
Atât am dorit să vin la tine
să privesc în Beica cea curată,
să uit că a trecut prea multă vreme,
de când din sat am fost plecată...
Te-am găsit mai trist și mai pustiu,
arde într-un par lumină chioară,
iar în praful răspândit pe drum,
trece o căruță de la moară...
Pe la poartă sunt câțiva bătrâni,
mai vorbesc de una și de alta,
copiii au plecat în țări străine,
unul chiar așteaptă să îi vină fata...
Le dau bună seara și-i întreb,
ce mai fac pe aici în seri cu lună,
ei se uită, dubios, la mine,
având în pahar țuică de prună...
Mai are-n gură fiecare 2-3 dinți,
stau cuminți cu mâinile în poală,
nicidecum nu mă mai recunosc,
și-mi aruncă, tâmp, privirea goală...
Plec din sat cu inima pustie,
oare-n el oi fi copilărit?
Odată cu tinerețea dusă,
satul, pentru mine, e pierdut...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre seară, poezii despre copilărie, poezii despre țări, poezii despre vorbire, poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe sau poezii despre tinerețe
Iar...
Stau la geam cu capu-n mână
iar pisoiul toarce timpul
ca pe un fuior de lână.
Iar se schimbă anotimpul!
Plouă-ncet cu picuri mici
peste câmpuri, peste floare,
vântul taie ca un brici.
Toamna aceasta iar mă doare.
Amintiri mă-ncearcă iar
peste tot sunt frunze ude
totu-mi pare în zadar.
Aș pleca, dar nu știu unde...
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre schimbare, poezii despre pisici, poezii despre frunze, poezii despre flori sau poezii despre bărbierit
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E atâta primăvară...
E atâta primăvară-n jur
că simt și eu că înfloresc
și-n loc să fiu mai fericită,
la alte lucruri mă gândesc...
Dar, astăzi vreau să fiu altfel,
la rele să nu mă gândesc,
să merg către Biserică
și sufletul să-l liniștesc...
Numai alăturea de El,
vom căpăta nădejde-n viață,
iar viața noastră ne va fi,
o luminoasă dimineață!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre religie, poezii despre promisiuni, poezii despre primăvară, poezii despre prezent sau poezii despre fericire
Pe aproape e Crăciunul
Parcă-i primăvară, Doamne,
iar pe-aproape e Crăciunul,
caut anii tinereții
și nu mai găsesc niciunul.
Umedă îmi e privirea,
mângâi creanga de copac
mi-o imaginez în floare
înghit lacrima și tac.
Și e, totuși, iarnă, Doamne,
într-un decembrie rebel
ce nu vrea să intre-n schema
iernii acesteia, de fel.
Câte ierni și câte toamne
au trecut, nici nu mai știu,
doar atâta simt eu, Doamne,
că mi s-a făcut târziu.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre imaginație sau poezii despre crengi
Prea târziu?
Mai plouă, demult n-a plouat
și iar mi-e dor de casă și de vii
cînd mă duceam cu tata la arat
mă înfrățeam cu orele târzii.
Am avut un vis să plec departe,
să mă rup de oamenii din sat,
dar toate sunt atâta de deșarte,
că iar mi-e dor să merg la semănat
Mi-e dor să alerg desculță prin câmpii
păsările n codru să le ascult
să mă mai joc cu ai satului copii
așa cum mă jucam demult, demult...
Întoarsă-n sat nu mai m-am regăsit,
tata plecase undeva tăcut,
foșnetul pădurii a amuțit,
mama tot mai mică s-a făcut.
M-am căutat copil printre copii
si în niciunul nu aveam să fiu,
toamna cernea galben peste vii,
întoarcerea venise prea târziu?
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre ploaie, poezii despre visare, poezii despre tăcere sau poezii despre păsări
Ziua morților
Am fost, măicuță, la mormânt,
ți-am povestit de-adâncul dor al meu,
tu nu-mi răspunzi și taci mereu,
iar vorbele-mi se-mprăștie în vânt.
Ai fost o tânără voioasă,
și-atât de bună pentru noi,
acum stai singură sub ploi,
și nu poți să mai vi acasă.
Și noi, încet, îmbătrânim,
curând o să venim la tine,
și-o să ne fie tare bine,
că n-o să ne mai despărțim.
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre dor sau poezii despre acasă
Luminarea
Astăzi am uitat de Tine, Doamne
M-am luat cu cele pământești
Deși știu că peste tot sunt rele
În locurile-n care Tu nu ești
Chiar și necuratul câteodată
Face bine ca să dea dovadă
Că e bun și noi îi dăm crezare
Deși știm că vrea ca să ne piardă
Si atât mă rog de Tine, Doamne
Să mă ajuți ca să-Ți găsesc cărarea
Căci pe aici pe unde rătăcesc
Nicidecum nu aflu Luminarea.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ajutor sau poezii despre Pământ
Lui Aurel Rău, autorul Volumului "Oameni de aer"
E posibil, pe pământ,
Să existe și vr-un fraier,
Din rafalele de vânt
Să facă... "Oameni de aer".
epigramă de Titina Nica Țene din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vânt, epigrame despre scriitori, epigrame despre posibilitate, epigrame despre existență sau epigrame despre aer
Mi-e dor...
Mi-e dor de ceva dar nu știu de ce,
cred că și vouă vi s-a întâmplat,
să căuțați adesea în trecut,
ceva ce-n viață v-a marcat...
Eu am o pasăre cu viers duios,
ce o acultam acum 65 de ani,
la mine-n sat și este tare mică,
o recunosc în Cluj printre castani...
Când o ascult eu simt că mă topesc,
prin inimă îmi trece un fior
și dintr-odată înțeleg:
- De pasărea copilărei-mi este dor...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă
Cuvinte din livezi
(Soției mele, poeta Titina Nica Țene)
Când a trecut atâta amar de vreme?
Iubito, peste noi zăpezi s-aștern,
Cât sunt aici cu tine, nu te teme
Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern.
De când ți-a înflorit pe deget iarbă,
-vergheta legământului pe veci-
Lumina din oglinzi se-mpletește salbă
Când prin poezia mea tu treci.
Chiar dacă, tu, acum, nu mai ești
Fetița din livezi, dar ești bunică,
Porți cu tine traista cu povești
Pentru nepoțica cea mai mică.
A trecut, când, atât amar de vreme?
Iubito, peste noi se-aștern zăpezi,
Eu sunt aici, alături, nu te teme
Și-ți mai culeg cuvinte din livezi.
poezie de Alxandru Florin Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre zăpadă
- poezii despre superlative
- poezii despre soție
- poezii despre iubire
- poezii despre fete
- poezii despre degete
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ninge zgârcit...
Ninge zgârcit pe străzi,
Privesc prin geam ca prin zăbrele,
Am atâta nevoie de alb,
Ca sufletul meu să se spele...
Slobozește, Doamne, fulgii de nea,
Să nu mai pice așa zgârcit,
Am atâta nevoie de alb,
Pentru sufletul meu rătăcit...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zgârcenie, poezii despre ninsoare sau poezii despre alb
Campionatul
Peste câmpul înverzit,
o nepoată și o bunică,
zburdă-n flori de levănțică,
cum nu s-a mai pomenit...
73 de ani a mers,
bunica în astă lume,
nepoata-i spune pe nume,
stăpâne-s pe Univers...
Pe iarba verde și moale,
au făcut Campionat,
la o margine de sat
și au ieșit ca loc... egale...
ȘI fetița-i mândră tare,
că la 6 anișori,
are maci în obrăjori
și se joacă cu-n om... mare...
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sport sau poezii despre mândrie
Copilărie pierdută
Mi-e tot mai dor de casa părintescă,
de mama și de tatăl meu,
căci am plecat, demult, în lumea largă,
având alăturea pe Dumnezeu...
Anii au trecut pe nu știu unde
și mă trezesc privind în depărtare,
cu gândul către casa părintească,
de multe ori plângând lângă o floare...
O floare care seamănă cu alta
de prin grădina casei părintești,
unde mi-am petrecut copilăria
acolo, pe meleaguri oltenești...
Dar, casa părintească stă să cadă,
sub ploaie, vânt și vijelie
și niciodată n-am să mai găsesc,
pierduta mea copilărie...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă sau poezii despre gânduri
Rugăciune
Doamne, Te iubesc nespus,
și aș fi tare întristată
acum, pentru timpul dus,
dacă n-am fi laolaltă.
Mi-a trecut al vieții rost
copiii, mari, au crescut,
fă-mă, Doamne, cum am fost,
ca s-o iau de la-nceput.
Privește, Doamne, la noi
cei cu amar de ani în spate
și dă timpul înapoi
depărtându-ne de moarte!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre creștere
Să uit definitiv
Ce mic e tată dealul copilăriei mele!
Mi se părea un munte când eram în sat
tu mă privești de-acolo dintre stele
mustrându-mă duios că am plecat.
Dar m-am întors acum la bătrânețe
să construiesc o casă spre izvor
să regăsesc trecuta-mi tinerețe
sădind mușcate în pridvor.
Cînd vălurește grâul ca o mare
o să mă plimb prin el ca altădată
când pomii se vor umple iar de floare
să uit definitiv c-am fost plecată.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre munți sau poezii despre copaci
În aer totul e un zbor
Ai uitatat pe masă bucuria
rămasă-n bucate sfințite,
în liniștea înaltă cât o clopotniță
din care bat clopotele învierii.
Într-un sat cu biserica pe dealul viei
unde pomii înfloriți sunt în sărbătoare,
oamenii respiră-n clipe fermecate
cuvinte dătătoare de viață.
În aer totul e un zbor
prin care se joacă lumina.
Se simte plutitor-n volute cântul
cum se înalță din inimi de copii,
îngerii se opresc și-l ascultă.
Cu ochii mai senini ca cerul
privesc în oglinzi albastre
cum se deschid porțile iubirii
mai înainte de semne.
Ea simte o ușurare,
o visare sub o pânza de pe ochi
ce se dă la o parte
cu un sărut fierbinte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre sărut sau poezii despre sărbători
Cărarea
Doamne Te caut mereu
undeva acolo-n cer
și de n-am să te găsesc,
Doamne Sfinte, simt că pier.
Căci nimic nu are rost
în astă lume muritoare
dacă nu putem umbla
pe îngusta Ta cărare.
Ne desprindem tot mai greu
de plăcerile deșarte
și ne temem tot mai mult
de pretinsa noastră moarte.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre plăcere sau poezii despre frică