Când pomilor le-a ruginit veșmântul
Când pomilor le-a ruginit veșmântul
Și simți miros suav în coptul rod,
Când frunzele au sărutat pământul
Și vântului cântă trist al lor prohod,
Susur de struguri storși își 'nalță cântul
În cinstea frunzelor pierite-n glod,
Când pomilor le-a ruginit veșmântul
Și simți miros suav în coptul rod.
Ce fost-a verde și-a găsit mormântul,
În tină, ori în versuri de rapsod,
Că-n scenă le mai ține sfânt cuvântul-
Căzute-s pe al vremii eșafod,
Când pomilor le-a ruginit veșmântul.
rondel de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frunze
- poezii despre vânt
- poezii despre versuri
- poezii despre verde
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărut
- poezii despre struguri
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
Citate similare
Ce tristă-i casa ...
Ce tristă-i casa unde iarna nu iese niciun fum pe horn;
Cei ce-au plecat pribegi prin lume, la vatră nu se mai întorn.
Ce trist e gardul ce-altădată, de strajă sta la vechiul drum,
Cu poarta lui de cari mâncată, ori în vreo altă sobă scrum.
Ce tristă-i casa-n care scara-i gata să se prăvale-n hău,
Cu trepte-aproape sfărâmate, unde stătea al meu dulău.
Ce tristă-i ușa descuiată, ce cheile le-a rătăcit,
Cu clanța ce abia se ține, de mult ce a mai ruginit.
Ce trist e geamul dinspre stradă, fără oblon, fără pervaz,
Pe care admiram apusul, când de la treabă-aveam răgaz.
Ce trist e foișorul nostru, unde adesea povesteam,
Când stropii ploilor de vară, ne alungau când ne plimbam.
poezie de Mihaela Banu (30 iulie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre prăpăstii, poezii despre ploaie, poezii despre mâncare, poezii despre iarnă, poezii despre fum sau poezii despre cenușă
Rugină
A mai ruginit o frunză
Din copacul curții mele
Și se-așterne legănată
Pe-aceeași antică alee.
Mi-a ruginit sufletu-amar
De-atâtea nopți de așteptare
Și zboară greu și solitar
Prin codru ca o boare.
Au ruginit stele din cer
De veșnice plimbări,
Stinse-n zorii cenușii,
Se topesc în mări.
Au ruginit cântări de vară
Din stejarii ațipiți
Și-acum în prag de seară,
Adorm norii obosiți.
Au ruginit păduri întinse,
Când frunzele-au pălit
Și iară verdele-au schimbat,
În straiul aurit.
Mi-au ruginit tainele vechi
Și amintiri din viață,
A ruginit noaptea cu lună
Și zorii reci de dimineață.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre noapte
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre stejari
- poezii despre somn
- poezii despre singurătate
Toamna își ascunde chindiile în frunzele pomilor în așteptarea vântului care-o va invita la dans îmbrăcată în purpura lor.
Sanda Tulics în Miez dulce
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre vânt, citate despre toamnă, citate despre frunze, citate despre dans sau citate despre copaci
Toamnă
Toamnă cu miros a glie
Reavănă, mustind bogat,
Așa frig, oare, să-ți fie
De sub frunze te-ai băgat?
Căci pădurea-nflăcărată
Care se scălda-n lumină,
Acum zace-nsăngerată
Putrezind pe jos, în tină.
Doar să-ți fie ție cald
Frunzele le-ai ruginit.
Fac specacol și-apoi cad,
Pomii toți i-ai desfrunzit.
Ah! Ai pustiit pădurea,
Păsările nu mai cântă,
Se aude doar securea
În vreun pom când se avântă!
Nu era mai bine, oare,
Zic și eu, ca simplu om,
Să te fi-ncălzit la soare
Nu sub frunzele din pom?
poezie de Florentina Mitrică (17 octombrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre toamnă, poezii despre păsări, poezii despre muzică, poezii despre lumină, poezii despre căderea frunzelor sau poezii despre bogăție
Migdalul
într-un șopron de la țară
în cuiul ruginit uitată a stat
salopeta murdară
aproape un an
într-un lighean și el ruginit
cu apă de ploaie
pusă a fost la muiat
mozolind-o să scape de glod
am simțit în palme un nod
era într-un buzunar un sâmbure
de zarzăr cais ori migdal
n-am stat să mă uit
l-am zvârlit peste cioata de măr
odată cu apa...
lângă cioată e azi un migdal
gândesc că și eu am venit
la fel ca el
întâmplător pe pământ
e primul lui an de rod
și abia aștept și-aș dori
fructele lui să fie dulci
nu ca ale mele...
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre zarzări, poezii despre sat, poezii despre prezent, poezii despre mere, poezii despre fructe sau poezii despre dorințe
Veghetori
Cerul nopții e veșmântul,
Veșmântul împăratului,
Ce veghează Pământul,
Pământul nimănui.
Cerul zilei e veșmânt de zeiță,
Fiica împăratului nopții
Blândă și gingașă copiliță,
Biruitoarea morții.
Cărțile toate în taină descriu,
Ce fel e minunata lume-a lor,
Un nemaintânlit pustiu,
Pietre ce zilnic mor.
Vor fi mereu când soare nu-i,
Pe cer în zori de dimineață,
Împăratul și cu fiica lui,
Zâmbind Pământului din ceață.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre dimineață, poezii despre cărți, poezii despre copilărie, poezii despre Soare sau poezii despre Pământ
Când toamna aurie
Când toamna aurie
Își arată zâmbetul,
O dulce nostalgie
Îmi inundă sufletul.
Frunzele în dansul lor
Își cântă despărțirea,
Iar crenguțele de măr
Rămân cu amintirea.
Au ruginit frunzele-n vii,
Curând în horă vor zburda.
Peste ogoarele pustii,
Zile și nopți vor colinda.
Va juca cu ele vântul
Până iarna le-învelește.
Chiar când doarme-întreg pământul,
Vântul tot nu odihnește.
Viscolește peste țară,
Vâjâie parcă-i nebun.
Nu-i chip să mai ieși afară.
Nu mai e nimeni pe drum.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre viscol, poezii despre suflet sau poezii despre odihnă
Mi-ai spus că-n toamna asta pleci
Când frunze-n dungă-ncep să cadă
Pe-abia-ntrematele poteci,
Mă simt ca prins în ambuscadă;
Mi-ai spus că-n toamna asta pleci.
Dând iama-n frunze ruginite,
Un vânt ce șuieră-a pustiu,
Cuvintele-mi răstălmăcite,
Le-mprăștie ca un diliu...
Când norii-și scutură marama,
De stropii grei ai toamnei reci,
Și-n plânsul lor se simte teama
Că-n toamna asta ai să pleci.
Sărmane păsări călătoare
Brăzdează cerul nesfârșit,
Ca escadrile-nșelătoare,
Sperând că nu m-ai părăsit.
Tot frigul mi-a pătruns în oase,
Iar norii-aleargă ca zevzeci.
Suav miros de chiparoase,
Îmi spune că n-ai să mai pleci.
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tuberoze, poezii despre păsările călătoare, poezii despre plâns sau poezii despre frică
Rondelul furtunii
Prin vișini vuiește vântul,
E turbat, suflă întruna,
S-a întunecat pământul,
Se dezlănțuie furtuna.
Rupe pomilor veșmântul,
Tună, fulgeră nebuna,
Prin vișini vuiește vântul,
Se dezlănțuie furtuna.
Nori de grindină se-adună,
Tristețea-mi umbrește gândul,
Răpăie țigla, răsună,
Cade un copac, rupându-l,
Prin vișini vuiește vântul.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vișine, poezii despre nori sau poezii despre gânduri
Când Dumnezeu le-a spus lui Adam și Eva, în Rai, "Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul!", în ce limbă le-a vorbit?
aforism de George Budoi din Dumnezeu în aforisme și poezii (14 iulie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre religie, aforisme despre vorbire, aforisme despre rai, aforisme despre creștere, aforisme despre Pământ, aforisme despre Eva, aforisme despre Dumnezeu, aforisme despre Adam și Eva sau aforisme despre Adam
Aripi
În zbor de fragedă durere
Au ars frivole amândouă,
S-au prăbușit lângă iubire,
Acea iubire-n stropi de rouă.
Amorul le-a surprins naive,
Cu ochii mari și parfumate,
Cu buze dulci și gât de slave,
Cu gene lungi și căutate.
Apoi le-a dezgolit de farmec,
Le-a dat tristețe și venin,
Le-a îmbrăcat în clești de rac
Și le-a trimis pe cer senin.
Am înțeles ce gânduri au
Abia când pană am găsit,
Știam ce căutau
Pe cel ce strașnic le-a rănit.
Și au vărsat amarul dulce
Când pana mi-a zburat din mână,
Nici vântul nu mi-o va aduce,
Nici ele nu vor căuta stăpână.
În lava mea adorm în sânge,
Mă arde carnea și simțirea,
Mai bine așa, s-aud cum plânge
Ecoul meu și nu iubirea.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre sânge, poezii despre rouă, poezii despre raci sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Înflorit-au pomii în livadă
Înflorit-au pomii în livadă
Și-mbrăcați în straie de naiadă,
Crengile cu drag la piept le strâng,
Văzând tufe zbuciumate-n crâng.
Știu că timpul mână de la spate
Vântul, ce le lasă dezbrăcate,
Dar azi au motiv de sărbătoare
Și horesc cântând printre răzoare.
După deal un pui de vânt adie,
Răspândind parfum de iasomie.
Peste-o coamă devenit-a boare,
Tocmai când narcisele-s în floare.
Poposind în oaza de lavandă,
Firele-i le-a împletit ghirlandă.
Peste-un strat stingher, pe garofițe,
Le-a aranjat punk, sau cu cosițe.
Trece mai departe-n pași zglobii
Peste-un povârniș cu păpădii.
Boarea, între timp ajunsă vânt,
Își ia spre livada mea avânt.
Cu-alte pale, unite-n sincron,
Schimbă peisajul monoton,
Silind pomii mei să dea ofrandă,
I-a golit de flori, ca o pirandă.
Mii de flori, căzând pe eșafod,
Știu că vor lăsa în urmă rod
Și-n spectacolul amețitor,
N-au fost simple piese de decor.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre sărbători, poezii despre schimbare, poezii despre păr, poezii despre peisaje sau poezii despre oaze
Cercul frunzelor
Gândind, nu știu unde leg
Adevărul când îl scriu
Când mă odinesc, nu știu
Stând la umbră.. ce culeg?
Întins pe pământ, sunt viu
Frunze moarte cad pe jos
Trosnind câte-un os și-un os
Sec și des și în pustiu
Strâng în palme noii zori
Rupți din vraja nopților
Îmi întind șira ușor
Mi-o trosnesc de două ori
Țesut blândul ruginiu
Împletit versu-i citesc
Scrisul într-un mod firesc
E cu verde fumuriu
Gândind, nu știu unde leg
Viața, moartea, frunzelor
Cât e umbra pomilor?..
Cât e cercul?... nu-nțeleg
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lectură sau poezii despre adevăr
Acești copii cu sufletul celest
Copii orfani, bieți îngeri fără pată,
Te-ai întrebat vreodată de ce-s triști?!
Cum ai putea să-i vezi și să reziști,
Plecând cu inima netulburată?!
Destinul le-a răpit copilăria.
Doar sufletul în lacrimi le-a lăsat
Și-un zâmbet stins pe fețe aninat,
În lupta ce sfidează cerbicia.
Au înfruntat de mici vâltoarea vieții
Din leagăn fost-au aruncați în glod
Și n-ar părea ca-n drumul greu vreun pod
Să fie-ntins spre zorii dimineții.
Vlăstarul fraged, neprimind iubirea
Ce spaimelor le-ar fi profund mormânt,
S-ar bucura ca un suav cuvânt
Să îi alunge de pe chip umbrirea.
Tu, omule, după mai vechi canoane,
Întoarceți fața într-un simplu gest,
Spre-acești copii cu sufletul celest,
Ce seamănă cu sfintele icoane!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre spaimă sau poezii despre poduri
Iubirile, aidoma pomilor, înfloresc atunci când au rădăcini viguroase.
proverbe spaniole
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe proverbe despre iubire, proverbe despre flori sau proverbe despre copaci
Seară
Seara își schimbă încet-încet veșmântul,
i-l țin copaci la poale de ponor;
iată: acum s-a despărțit pământul
într-unul ce se-nalță și altul căzător;
ești al niciunuia de-a-ntregul când te lasă,
nici chiar întunecat precum o casă,
nici invocând nemărginirea toată
precum o stea în noapte avântată
și-ți lasă,-nfricoșată viața ta,
nelămurită, spre-mpliniri crescând;
când mărginită, când înțelegând,
în tine când o piatră, când o stea.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, citate de Rainer Maria Rilke despre seară, citate de Rainer Maria Rilke despre întuneric, citate de Rainer Maria Rilke despre viață, citate de Rainer Maria Rilke despre noapte, citate de Rainer Maria Rilke despre copaci sau citate de Rainer Maria Rilke despre Pământ
IARNA-ȘI VARSĂ TOT ARGINTUL PESTE CODRUL RUGINIT
Iarna-și varsă tot argintul peste codrul ruginit,
Peste cer întinde vălul de un alb nemărginit
Și își vâră aprig colții în ce-i viu și mișcător
Prin cetăți pline de viață ori cătun părăginit.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre păduri, citate despre argint sau citate despre alb
Sonetul 99
Obraznica violetă am certat:
De unde ai furat al tău miros
Nu din suflarea lui? Și ți-ai pictat
Cu purpuriu obrazul tău frumos
În venele celui ce mi-e iubit.
Și crinul mâna albă ți-a furat,
Iar măghiranul părul și-a însușit;
Și trandafirii-n spini au tremurat
Îmbujorați sau albi că au greșit;
Un altul roz, culorile le-a luat
Și cu suflarea ta le-a întregit;
Însă când s-a fălit cu ce-a furat
Un vierme nemilos l-a nimicit.
Dar și-alte flori ce mai există acum
Ți-au luat culori și ți-au furat parfum.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre alb, poezii despre viermi, poezii despre roz, poezii despre pictură, poezii despre obrăznicie sau poezii despre mâini
culori arămii -
în frunzele pomilor
pictura toamnei
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pictură, citate despre culori sau citate despre arte plastice
Timpul unei picturi
Au ruginit culorile-n pictură,
și-au fost atâția ce și-ar fi dorit-o
atunci când strălucea, dar au privit-o
cu ochi ce înclinau spre aventură.
Era seninul, aerul cuminte
cuprins în zâmbet simplu de copilă
ce cară în ulciorul din argilă
răcoarea serii dintr-o zi fierbinte.
Din florile de-acolo, numai două
au rezistat în timp, prin puritate,
și au rămas frumoase, nepătate
decât, din când în când, cu stropi de rouă.
Iar timpul lor, complice de o vreme,
a-nlocuit clepsidra c-un pahar
în care apa, limpede-cleștar,
a-mpiedicat plecarea mai devreme.
Au ruginit culorile-n pictură,
și s-a-mbibat de-acum cu-atâta apă
încât e greu paharul s-o încapă.
A fost, și pentru timp, o aventură!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre arte plastice sau poezii despre frumusețe