Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pavel Lică

DRUMUL NUMELUI

Pentru că orb am fost,
până la întâlnirea
Luminii,
părinții
mi-au dat
numele
celui de-al treisprezecelea
Apostol,
să-i urmez
drumul
de dincolo de Damasc,
până la crucificarea
mea,
în dragostea
de unde
sufletul
se înalță
în versuri.

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Pavel Lică

URSITA

Mi-am strigat
Răsăritul
din cristalul
ultimului fulg de nea,
căzut într-o dimineață
pe apusul iernii,
pentru a-și găsi,
mai repede,
Îngerul meu
păzitor,
loc de înflorire.
Amuțiseră
ursitoarele,
neînțelegând
cum, cel
căruia-i hărăziseră,
în secret,
sulița
Sfântului Gheorghe,
le sfidase
cu sunetul
unei metafore.
Și erau gata
să-mi lase destinul
fără țintă,
când
Îngerul
le-a spus
voi fi,
cum au vrut ele:
un oștean.
Dar cu platoșă
din flori de măr,
hărăzit
ucid,
cu tăișul versului,
Ura,
înviată
după moartea
celui de-al treisprezecelea
Apostol,
care mi-a lăsat
numele.

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Ursita

Mi-am strigat
Răsăritul
din cristalul
ultimului fulg de nea,
căzut într-o dimineață
pe apusul iernii,
pentru a-și găsi,
mai repede,
Îngerul meu
păzitor,
loc de înflorire.
Amuțiseră
ursitoarele,
neînțelegând
cum, cel
căruia-i hărăziseră,
în secret,
sulița
Sfântului Gheorghe,
le sfidase
cu sunetul
unei metafore.
Și erau gata
să-mi lase destinul
fără țintă,
când
Îngerul
le-a spus
voi fi,
cum au vrut ele:
un oștean.
Dar cu platoșă
din flori de măr,
hărăzit
ucid,
cu tăișul versului,
Ura,
înviată
după moartea
celui de-al treisprezecelea
Apostol,
care mi-a lăsat
numele.

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drumul umblă pururi

Drumul umblă pururi, fără-încetare,
Începând de la ușa de unde-a pornit.
Deja Drumul a trecut dincolo de zare,
Trebuie -l urmez, cât pot, până la sfârșit,

Mă țin mereu de el cu picioare febrile,
Până când se unește cu un drum mai mare,
Unde mii de căi dau de rostul tot atâtor zile.
Să vă spun unde se termină, n-aș fi-n stare.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Legenda lui Sigurd si a lui Gudrun" de J.R.R. Tolkien este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -59.99- 32.99 lei.
Pavel Lică

Poetul

Atât de mult i-a iubit
Poetul
Pe oameni,
Încât
Și-a dat
Unica viață,
Frângând-o
În mii de metafore,
Întru hrana
Celor înfometați
De Cuvânt.
Apoi,
Deși știa
Că va fi vândut
Pentru câțiva arginți,
Și-a turnat sufletul
În poezii,
Așteptând
Crucificarea
Și înălțarea
Cărților sale.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Rugăciunea inimii

Atunci când
mă voi înrola
în oastea îngerilor,
Te rog,
Doamne,
nu-mi dai
nume de sfânt,
cum le dai
călugărilor,
nici numele
pe care-l purtam,
călărindu-mi
Pegasul,
ci înnobilează-mi
sufletul,
de fost luptător,
cu numele
Ostașului
Necunoscut!

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

De azi

am decis
trăiesc viața mea
voi săpa o groapă adâncă
în piept
și voi ascunde toate iluziile
fie vor
fie nu
viața mea
e viața mea
și îmi sunt datoare
gust până la capăt
ce mi-a fost dat
nu mă încarc cu povești banale
trăite de oameni
ce aleg drumul spre nicăieri

de azi
am decis mă despart
de trecut
ca de o stare febrilă
brusc
și fără alte explicații
pentru
viața mea
e viața mea
și îmi sunt datoare
gust până la capăt
ce mi-a fost dat
că drumul meu
nu e un drum de sare și apă
e un drum al cuvintelor
tăiate din carnea
unor soldați
ce nu se târăsc în fața vieții
și nici a morții

de azi
am decis
trăiesc viața mea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Vivian Ryan Danielescu

* * *

Azi am hoinărit pe mal!
Timpul ce s-a scurs
Rogu-mă celui de sus
Să-mi mai dea răgaz
Zilele ce mi-au rămas
Chemării să-i găsesc răspuns
Până ce vreme mea n-a apus!!!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde ești?

Unde ești, iubire interzisă?...
Gându-mi plânge, inima-mi tresare,
Dor de tine veșnic simt că-mi este
Până dincolo de-arzândul soare...

Scrisă-i dragostea de tine-n suflet,
Arde litere de dor și fericire,
Simt ce n-am știut nicicând pot,
Simt timpul se oprește-n loc...

Unde ești, iubirea mea secretă?
-n lumea largă,
Unde te-ai ascunde?
Zâmbetu-ți de nedescris iubit
Sufletu-mi și inima-mi pătrunde...

Ochii tăi întunecați îi simt flăcări,
diamante negre, brute,
peste mare și ocean știute...

Peste timp și spațiu, peste vârstă,
Dincolo de eu și tu și noi,
E iubirea mea de tine, și apoi,
Până la sfârșit, eternitatea
Ne așteaptă, dar pe amândoi...

Unde ești, iubire interzisă?
Gându-mi plânge, inima-mi tresare,
Dor de tine veșnic simt că-mi este
Până dincolo de-arzândul soare...

rondel de (6 iunie 2006)
Adăugat de Elena VlădescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Ceasul al treisprezecelea

O, Viață, Viața mea,
corolă de lumină dintr-o stea,
cum aș putea -ți mulțumesc
pentru tot ce-mi este omenesc?
Pe brațe de zefir m-ai legănat,
prin poieni cu bujori m-ai preumblat
dar și munți de piatră seacă mi-ai ordonat
escaledez în zori și pe-nserat,
fără a scrâșni sau lamenta,
căci doar așa puteam a învăța, lecția ta...
Și câtă bucurie tu mi-ai dat,
nu-ncape-n universul peste mine aplecat...
Cu tine de mână până la Cer am zburat,
sufletul cu zâmbete mi-ai mugurat,
dar tot tu mi-ai trimis pe-alocuri,
furtuni cu bolovani și focuri,
-învăț a depăși ce-i greu...
Pe-un colț de semilună, stau... tot eu.
Înțelepciunea ta mi-ai dăruit,
pe drumu-mi scris am stăruit
în urma mea să las miros de flori
pentru acei ce vor veni în zori...
Și-atunci, când ceasul treisprezece va suna,
o diademă de lumină-mi vei dona
și morții, umbra ta, mă vei preda.
Cum pot eu Viață, Viața mea
-ți mulțumesc pentru ce-a fost și va urma?
Poate senină s-aștept a mă schimba în stea
în acel ceas, al treisprezecelea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Liliya Gazizova

Ambiția

Perioada preșcolară...
Părinții mă îndoapă cu ambiție:
Eu mai bine decât alții
Citesc tare și cu dăruire
Versuri la lecțiile de dimineață.
Versurile altora.

Dar adesea sunt tristă.

La școala nr unsprezece
Eram elevă model și activistă.
Ce s-au mai bucurat părinții
Pentru medalia mea de aur!...

Dar adesea sunt tristă.

Vreau devin
Multiplă medalistă
La discipline olimpice
La cursa de 400 metri cu obstacole.

Dar adesea sunt tristă.

Dacă a fost ceva, în care
Doream pe toți
Să-i depășesc?

Acum deja știu;
Părinții mi-au făcut
Darul nu cel mai bun.

Oare nu e un lucru trist?

poezie de din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Întruparea luminii

La Cincizecime,
s-a pogorât Duhul Sfânt,
ca niște limbi de foc,
peste Apostoli,
pentru ca Lumina,
poată fi semănată
de ei,
oriunde voia Domnul
ajungă.
Adică și acolo,
unde l-a trimis cândva pe Zalmoxis,
solul învierii din moarte,
să-i învețe pe daci nemurirea.
De aceea,
oamenii acestui tărâm
au primit cu bucurie Lumina,
care s-a întrupat,
în unul născut,
nu făcut,
Eminescu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Agață-mi sufletul de tine...

Iubito, agață-mi sufletul de tine
și fă-mi un adăpost din brațe,
mă treci departe de întunericul morții;
nu mă stinge cu lacrime fierbinți
în catedrala sfinților răpuși de piatră.
Și cu o bătaie a inimii răsună-mă în glasul ploii,
îmbrățisându-mă din toate părțile deodată
cu o încordare adâncă până iau forma luminii.

Îmbrățișează-mă din toate părtile deodata
și nalță-mă cu o mișcare adâncă
în trupul ploii;
-ți plouă printre degete ființa mea din neființă,
viața mea din nemoarte;
la capătul norilor nu mai existe dovada c- am fost muritor,
umerii mi-au fost sfâșiați
și a curs dinafară trupul meu în tine.

poezie de din Constelații Diamantine - dec, 2015
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Dincolo de cuvinte

fluturi zboară în versuri
insomnia mea dansează
doamne cum o să-i țin minte
da parcă aș păși într-un vals
în curând sosește dimineața
îi voi întâlni
în grădină de dincolo de cuvinte
au luat cu ei tot ce era necesar
până la urmă
ziua de azi e norocoasă
ceva a mai rămas
pentru noaptea ce vine
îngerii cuvântului
vor sosi iar le facă loc
într-un poem
la care voi renunța

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Dincolo de cuvinte

fluturi zboară în versuri
insomnia mea dansează
doamne cum o să-i țin minte
parcă aș păși într-un vals
în curând sosește dimineața
îi voi întâlni în grădină
de dincolo de cuvinte
au luat cu ei tot ce era necesar
până la urmă
ziua de azi e norocoasă
ceva a mai rămas
pentru noaptea ce vine
îngerii cuvântului
vor sosi iar le facă loc
într-un poem
la care voi renunța

poezie de din Odisee în zigzag
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
KT Tunstall

Trebuia fac ceva cu numele meu ca mă evidențiez din mulțime și, ca o mare admiratoare a lui "PJ Harvey", m-am decis să-i urmez drumul.

citat din
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Am să te iubesc...

Am te iubesc...
cu fiecare răsărit,
cu fiecare floare înflorită
cu fiecare pasăre în zbor,
până ce adâncul mărilor,
inima pământului
și creștetul cerului
îmi vor transforma numele în Dor.

Am te iubesc...
dincolo de cuvinte,
dincolo de orice privire
și dincolo de orice înțeles,
căci dintre toate visele luminii,
misterele umbrei
și lacrimile vieții,
pe tine te-am ales!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Flămândă în dragostea prea plină

Mă-ntrepătrund cu tine-n gând la mine,
Mă contopesc cu fiece fior
Al epidermei celulelor saline
Pe care le dezmierzi cu al tău dor.

Atât de multă foame de iubire,
Așa de mult ai tace, -nsetez...
Mă vrei mă arat cum sunt din fire
Mă vrei în clar de lună -ți dansez.

Tăcerea ta mă domină în toate,
Am ocolit vreau o urmez...
Te-am evitat chiar și pe tine, poate...
Deși, în fiecare noapte te visez.

Mi-ai dat o lună într-o noapte cu lumină,
Și m-ai iubit neîngrădit până la cer...
Predarea mea n-a fost decât divină,
Fierbinte mi te-ai dat pe timp de ger.

Și te-am iubit pe loc, cum n-are vină
O floare ce răsare printre stânci...
Eu știu că dragostea ce-mi dai este alpină,
Numai de sus, de-acolo mi-o aduci.

Acoperă-ți privirea ce mă doare,
Când nu îmi ești, -ncep te ador...
Să-mi dăruiești iar noaptea mea cu soare,
Iubindu-mă, până mă simți mor...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Teodor Laurean

Din vremea cu virusul

Până la tine la poartă
M-a târât zburătoarea,
Până la ușa ta dâra trupului meu
Revărsare!

Până acolo unde te alintă
Așternutul iubirii,
Până la ale tale picioare,
Și gingașe,
Am fost smucit de irimă
Prin colburile zădărniciei!

Și nu pot eu în genunchi mă ridic
Și nu pot pe coate
Să te implor
Să mă privești
Pe mine!

Până în dormitorul tău
Eșarfa mă ține captiv --
Moartea mea ucisă a fost
Care s-a intors.
Acasa!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orologiul care a uitat să pornească timpul...

Când zilele și nopțile nu erau încă făcute,

Timpul aflase câte ceva despre visurile ce

aveau locuiască mai târziu în sufletele

care dădeau energie stelelor, cum și de unde vin.

Timpul este călugărul înțelept al Universului.

Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,

clipele curg la fel de nevăzute.

Dumnezeu a zis: fie viață!

Și viață s-a făcut în ceruri și pe pământ.

Visurile au fost împărțite clipelor.

Dumnezeu a zis: fie timp pentru toate,

de la prima și până la ultima scânteie a stelelor.

Dumnezeu a zis: fie Lumină!

Și s-a făcut Lumină:

inima speranței, sâmburele visului.

Cum îngerii nu îmbătrânesc,

le-a fost dată copilăria și zborul.

Ei le împărțiră luceferilor nou-născuți

pentru a deveni stele

de nădejde ale nopților pământene,

așteptând cu aripile la gură facerea omului.

Creatorul le dădu energie și frumusețe;

întunericul nu este o ființă.

Fiecare clipă naște câte un vis,

șperanța este mare luminatoare a visului.

Viața este și vis, și speranță, părți din Dumnezeu.

Din orologiul care a uitat pornească timpul

s-a ales iubirea. De atunci dragostea nu are vârstă.

Cum este deasupra pământului, de la răsărit

la apus, i s-a încredințat

drumul soarelui și drumul stelelor;

s-a făcut noapte și zi în numele timpului.

Dragostea este poruncă dumnezeiască,

adunându-se din ceruri

la glasul Celui care le-a zidit,

fie cuvântul luminii.

Sufletul trebuie curățit de rămășițele întunericului

rodească în om numai iubire,

fără Dumnezeu nu se poate vedea frumusețea omului.

poezie de
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Până la urmă

până la urmă
moartea s-a decis
-și facă de petrecanie

în mijlocul drumului
leșinată
pe dâra fumului
pe buza tunului

un soldat
a găsit-o zăcând

se răscolea într-însa
și poate și-n el

pe brațe
a dus-o până dincolo
de întuneric

pe drumul lui
moartea-și dădea duhul
până la urmă...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook