Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mihaela Banu

Stai drept, române!

Stai drept, române, fratele meu drag,
Rămas acasă, sau plecat pribeag!
Peste stejarii seculari și brazi,
Ce se întind până-n Carpați și azi,
Peste câmpiile cu galben spic,
Podgorii și livezi după tipic,
Răsună cânt de jale românesc,
Că prea mulți glia noastră jefuiesc.
Îți saltă capul înjosit popor!
Mai-marii țării-și fac un viitor,
Doar pentru ei și neamul lor de hoți,
Că tu, să te descurci prin legi, nu poți.
Și cu cât ești mai bun și mai cinstit
Ai dreptul doar să mori sărac lipit.
Știu că de-a lungul vremii ai fost blând,
Tot suportând vreun jug, ori amânând
Să ceri dreptatea sfântă pentru-ai tăi,
Când țara ți-e condusă de clămpăi.
Ne pleacă-acei ce-aici au ostenit
Să credă-n vise de neîmplinit.
Noi am rămas tot mai blazați și triști,
Sfidați de clica de oportuniști,
Ce ne promit aici un colț de Rai,
Doar ei asigurându-și bunul trai.
Cu mâna-n vistierie pân' la cot,
Par mielușei până le dai un vot.
Stai drept, române, fratele meu drag,
Ia-ți vlaga din al țării tale steag,
Săltându-ți fruntea înspre munții tăi,
Dă de pământ cu cruzii tăi călăi,
Ce au uitat ca ești și tu român,
Pe viitorul alor tăi stăpân!

poezie de din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ce te doare?

Ce te doare și nu-mi spui
România nimănui?
Cum te fură hoți și hoți
și te vând bucăți, bucăți.

Cum îți taie din păduri,
goală de rămâi, înduri
și de ce ești mohorâtă
și ești tristă și pierdută?

Cum copiii tăi te lasă?
Și-și găsesc o altă casă...
Ce te doare și nu-mi spui?
Românie a oricui.

De ce lacrimi verși în ploi
limpezite în noroi,
prea puțini brazii pe culmi,
prea puțin români și ulmi.

Prea puține flori pe câmp
te mai colorează blând
și de ce din zi în zi,
mai puține poezi...

Te cântau în vers de dor,
fii tăi doar un popor,
erau toți doar unul și unul,
patriot era românul.

Ce te doare și nu-mi spui,
România nimănui,
de ce munții tăi se crapă,
sub ciocane care sapă?

Doar speranțe limitate
ți se scurg azi înspre moarte
și privesc copiii tăi
cu ochi reci și gânduri hăi.

Sorbi otravă și otravă,
mult noroi și multă pleavă,
nu credeai c-o ajungi
părăsită și te frângi.

Fără un senin pe cer,
nu ai umbră și mister,
ce te doare și nu-mi spui,
de ce plângi și ți-e pustiu?

De ce apele ți-s tulburi,
de ce uiți să te mai guduri,
de ce frunzele ți-s reci,
căzând moarte pe poteci?

De ce ești așa de blândă
fără blestemi de ciudă,
de ce vânturi te usucă,
și de boală ești pe ducă?

De ce îți dorești să mori?
Dacie în primi zori,
am uitat să te slăvim
și de noi nu ne-amintim.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La mulți ani, România!!!

La mulți ani dragă române, ori unde te-ai afla
La mulți ani cu sănătate, că azi e ziua ta!
Domnul să te aibă-n pază, să ai fericire,
Și să iți "seteze" mintea doar pentru iubire!
Pentru țară, pentru semeni, pentru tot ce-i bun,
Și să nu uiți niciodată că ești brav ROMÂN!!!
Oriunde te vei duce și pașii te-or purta,
Să-ți amintești cu drag și dor, una-i țara ta!
o cinstești cum se cuvine, s-o aperi de cei răi,
Și să trăiești mereu cu gândul și-n suflet cu speranța
Dumnezeu va "lucra" bine și pentru frații tăi!!!

poezie de (1 decembrie 2011)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am nevoie doar de tine

Și nu am nevoie de somnifere, tu ești cel mai bun medicament,
Iar vocea ta pentru inima mea a fost mereu un pansament
Te-am iubit din prima clipă deși te-am alungat de atâtea ori
Singurul care ani întregi m-a ținut cu capul în nori.
Și nu am nevoie de cineva, eu am nevoie de tine,
Doar buzele tale, brațele tale știu cum mă aline
Și ochii tăi căprui. Iar sărutul mi-a lipsit luni la rând
În fiecare seară mă trezeam cu dor și plângând.
Mi-am dat seama în anii ce peste noi grăbiți au trecut
Că ai fost motivația mea, tot ce mai drag pe lume am avut.

poezie de (18 decembrie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vrejul

Nu-ți ieși din pepeni
De ce să ieși dintre bunii tăi pepeni?
Mai bine rămâi aici
Unde pleci?
Între dovlecei?
Ce rost are?
Nu-i cunoști
Sunt și cam zevzeci
Nu-ți ieși din harbuji
Stai între ei
Între credincioșii tăi
Că te păzesc de rele
Ei sunt îngerii tăi păzitori
Și pepenii au îngeri
Au și diavoli
Vai de capul lor
Când intră dracii în pepeni
Înnebunesc de-a binelea
Încep joace în vrej
scoată limba
pocnească, explodeze
Să te ferească sfântu'
Când își ies din pepeni
Stai pitit între pepeni
Dacă ți-e incomod
Fă-ți un culcuș
Cu un boșar drept pernă
Visezi frumos
Dormi neîntors
Nu-ți ieși din pepeni
Tot la ei ajungi.

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Azi m-am gândit, cu drag, la tine

Azi m-am gândit cu drag la tine,
Așa cum fac de multe ori.
Aș vrea știu doar că ești bine
Și ai în preajmă mii de flori.

Azi m-am gândit cu drag la tine,
Așa cum fac de multe ori.
Aș vrea știu doar că ești bine
Și ești departe de ninsori.

Azi m-am gândit cu drag la tine,
Așa cum fac de multe ori.
Aș vrea știu doar că ești bine
Și-ți cresc aripile, și zbori.

Azi m-am gândit cu drag la tine,
Așa cum fac de multe ori.
Aș vrea știu doar că ești bine,
Și că plutești pe-o mare de valori.

Azi m-am gândit cu drag la tine,
Așa cum fac de multe ori.
Aș vrea știu doar că ești bine
Și, că te bucuri de scrisori.

Azi m-am gândit cu drag la tine,
Așa cum fac de multe ori.
Aș vrea știu doar că ești bine
Și, către visul meu cobori.

Azi m-am gândit cu drag la tine,
Așa cum fac de multe ori.
Aș vrea știu cât ești bine
Și, doar de cine-ți este dor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Călător, trecător pribeag pe pământ...

Călător, trecător pribeag pe pământ...
Drumuri, gânduri, ofuri și chin,
Gust de pelin,
Goană de ani, muncă și bani,
Trudă în vânt...
Călător, trecător pribeag pe pământ!

Doamne, mi-ai dat ce n-am visat!
Sădind în mine, credința-n Tine,
Din ce mi-ai dat, voi dărui,
Oricând în cale voi întâlni
Un necăjit, un disperat ce ispășește al lui păcat.
Ajută-mă, cât mai trăiesc, tot ce doresc -nfăptuiesc,
prind în versul ce mi-ai dat, peste ocean ce-am învățat!
Știu, mai de preț pe lume nu-i, ca sănătatea omului
Dar sunt grăbit, uit prea ușor pe pământ sunt trecător!

Dacă-i curat sufletul meu,
C-am fost cinstit și de cuvânt,
C-am respectat un jurământ,
Cât am fost bun, cât am fost rău,
O știi doar Tu, mărite Zeu!

Tot ce adun an după an,
Mult prea curând se pierde-n van!
O umbră sunt, o frunză-n vânt,
Când plec, las totul pe pământ,
Muncă de ani, Goană și bani, Trudă în vânt...
Atât doar sânt:
Călător, trecător pribeag pe pământ!

Chiar de ești trecător...

Astăzi ești... mâine, nu...
Viața... trece în zbor
Și tu ești doar atât:
Pe pământ, călător!

Mai târziu înțelegi,
Că și visele mor
Și tu ești doar atât:
Pe pământ, trecător!

Când devii înțelept,
Ai rămas cu-n toiag
Știi că ești doar atât:
Pe pământ, un pribeag!...

... Chiar de ești un pribeag,
Călător trecător,
Lângă suflete dragi,
Poți pricepe ușor
Ce-i un cuib fericit,
Un surâs de copil,
Cât de mult ai iubit?...

Te întreabă... subtil:
Ai plantat un copac?
Ai iubit o mândruță?
Ai pe lume urmași?
Ai făcut o căsuță?

Poți "pleca"... liniștit,
Ți-ai făcut aici "treaba"...
Chiar de ești trecător,
Nu trăit-ai degeaba!

poezie de (mai 2004)
Adăugat de Ionel DavidiucSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Vadim Tudor

Adio, fratele meu geamăn

Adio, fratele meu geamăn
Tristă duminică trăim.
Om bun, și drag, și fără seamăn
Abia acum te prețuim.

Adio, forță a naturii
Te-au pus pigmeii la pământ.
"Complotul bubei" și al urii
Te-a hărțuit pân' la mormânt.

Curând vor răsuna colinde
Curând Crăciunul va veni
Și candele se vor aprinde
Pe-ntinsul scumpei Românii.

Un scaun gol va fi la masă
Precum e tronul princiar.
Și-un strop de vin de tămâioasă
Noi vom vărsa, plângând amar.

E-o zi de toamnă aurie
Ce pace dulce e-mprejur!
Doar eu sunt ca o rană vie
Ce îmi dai, Doamne, îndur?

De ce ni-l iei așa devreme
Pe cel mai nobil dintre noi?
Crucificat peste poeme
Pentru cei mulți, flămânzi și goi...

De ce rămân toți ticăloșii
Cei mincinoși și paraziți?
Și-n vremea asta generoșii
În patru zări sunt răstigniți?

Fă o minune și ridică
Acest nenorocit blestem.
Și vindecă-ne Tu de frică
E tot mai greu, nu mai putem.

Ai milă, Doamne, și-ndurare
De-acest colos cu miere-n grai
Și pentru inima lui mare
-i viață veșnică în Rai.

Întreaga țară te jelește
Românii doliu pun la steag.
Azi steaua ta pe cer pornește.
Adio, fratele meu drag!

poezie celebră de din discurs la funeraliile lui Adrian Păunescu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Luceafăr blând...

cât a trecut, mult sau puțin,
dar ești aici și te simțim,
ești printre frunze, ești în iarnă,
ești o dorință care cheamă

de sus din cer cobori lumină
și-acum ne e raza divină
și-n noapte ești Luceafăr blând,
ne mângâi cu un vers, pe rând

te doare totul pe pământ,
pământul României Sfânt,
privești plângând din ochii tăi,
te dor de-atâția derbedei

îi vezi câți sunt, sunt încă mulți,
sunt mulți și cei ce sunt desculți,
doar tu îi mângâi când și când,
cu poezia ta vorbind

ți-s versurile toate actuale,
nu s-a schimbat nimic și cât te doare,
dar vreau știi cei români,
citesc ce-ai scris și tu i-aduni

știu foarte mulți cum sună doina,
când te citesc le-aduci odihna
și îi trezești să se gândească,
la țara noastră românească

cât a trecut, puțin sau mult,
dar și-astăzi ești în noi un cult,
un cult ce nu se dă bătut
și cultul tău ne este scut

ți-am îngrijit teiul cu flori,
venim la el de-atâtea ori,
aici la umbra lui de-acum,
te recitim, poet român

te rechemăm și-n seri, și-n nopți
și când oftăm la câte porți,
unde ne chemi iubirile,
citindu-ți poeziile

Luceafăr blând, Luceafăr drag,
cum strălucești la noi pe prag,
cum te iubește România,
cu toată inima, cu toată glia.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne vrem Isus ai Tăi

NE VREM ISUS AI TĂI

Cât de scump este Cuvântul
Tău Isus ce ni-l mai dai
Noi să moștenim pământul
Când va fi întreg un rai

Cât de scumpă ți-e Ființa
Ta Isus iubit Hristos
Când trăim deplin credința
Și-ți simțim prezența jos

Și ce adânc se împlinește
Tot ce-ai spus al meu Isus
Inima-mi când te slăvește
Și îți sunt Doamne supus

În Cuvântul Tău Divin
Toate Tu le-ai așezat
trăim toți mai deplin
Și cum Tu ne-ai învățat

Doamne Tu ne ești menirea
Când pe palma Ta ne ții
Și ne scalzi doar în iubirea
De-ați sluji în veșnicii

În adâncul voii Tale
Când Isuse ne zidești
Tu ne ești izvor și cale
Căci pe brațe ne primești

Tu ne ești de aici destinul
Lege Viață călăuză
Căci noi îți iubim Cuvântul
Dragostea-ți să ne pătrunză

Ai Tăi ochi Isus de foc
Îi vrem azi în cercetare
Să n-avem în lume loc
Ci în har și-n îndurare

Căci ne vrem Isus ai Tăi
Slava Ta o vedem
Despărțiți de toți cei răi
Pe Tine să te urmăm

Din lume dar dinafară
Viața nouă s-o trăim
Adevărul — piatră rară
-l trăim să te cinstim


O Isus Hristos Mesia
Tu ești soarele iubirii
Ce ne oferi azi veșnicia
Hainele neprihănirii

Fie-ți glorie mărire
Oamenii să te cinstească
Sfinți și în neprihănire
Ființa lor să-ți dăruiască

Tu un soare să ne fii
Și aici și-n veșnicie
Să-ți cântăm în simfonii
A Ta omenirea fie
27 martie 2020 mănăștur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul de casă...

Oraș frumos, București,
Capitala țării ești.
Dar în fiecare zi, tu
Bucăți, îmi faci sufletu'.

Și când seara se lasă,
Îmi e dor de casă.
Nu prea am bănuit eu,
Cât o -mi fie de greu.

Aici, nu ești ca acasă,
Când stai cu ai tăi la masă.
Dar singură mă consolez
În viață, ceva realizez.

De părinți, mi se face dor
Și atunci simt mor.
Asta se întâmplă cam mereu,
În rest, sunt bine eu...

Galați, de tine nu am uitat,
Te port în suflet, necondiționat.
Niciodată nu mă lasă
Dorul, de-a mea casă.

Pentru mulți, nu însemni nimic,
Te văd doar un oraș mic.
Eu de aici, departe am plecat,                            
Totul în urmă, am lăsat.

poezie de (20 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochii tăi adânci

Visele mele sunt vise mărunte,
Fără palate la poale de munte...
Vreau doar iubire în sufletul meu
Și tu să îmi fi alături mereu.

Tu ești averea ce mi-o doresc,
Doar pentru tine vreau trăiesc.
În inima ta se află izvorul
Ce îmi astâmpără setea și dorul.

Ai tăi ochi adânci când mă privesc
Îi ascult în taină ce-mi șoptesc.
Ei nu mint și nu spun baliverne,
Lacrimi amare, povestea lor cerne!

Când te cuibărești la pieptul meu,
Uităm de tot ce a fost mai greu.
Mă rogi cred iar în iubire,
Că nu mai vrei nici tu, dezamăgire.

Degeaba ești bogat și ai avere
Când sufletul îți seacă de durere...
Căci singurătatea n-o poți vinde,
Cum nici iubire, nu găsești oriunde!

poezie de (18 noiembrie 2016)
Adăugat de DenygigiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Prietene drag ...

Prietene drag, stau în preajmă-ți mereu,
fiu lângă tine atunci când ți-e greu.
De ești la strâmtoare, ori ești suferind,
Cu brațele-ntinse-am să stau să te prind!
Povara din spate, ce-o duci, îi prea grea?!
Îmi fac mâna pumn și-o sfărâm doar pe ea!
De-a vieții tristețe scapi nu mai poți?!
Îmi fac ochiul spadă și-o sfârtec bucăți!
Pe umărul meu, care crezi -i firav,
Necazul tău lasă-l și-l fac pe veci sclav!
Întinde spre mine un braț, nu mai mult
Și lasă-te-n voie, scapi din tumult!
Prietene drag, stau în preajmă-ți mereu
fiu lângă tine atunci când ți-e greu.
De-oi vrea clipe dulci tot cu mine treci,
Vom fi mână-n mână pe-aceleași poteci.

poezie de din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ai grijă, române

O, tu române, cel harnic și cinstit
Așa ușor, se pare, te lași păcălit
Te mint, cu nesimțire, când îți cer votul
Ajunși iar la putere, ei uită totul.

Ai inima creștină și încredere naivă
Visezi la trai mai bun, ei dimpotrivă
Devin budihace, ajunși în Parlament
Își văd de interese, tu mergi la faliment.

Dar până când, române, atâta umilință
De ce să suferi tu, ce ai multă credință?
De ce ai tăi copii, crească în sărăcie
Cum poți tu suporta, așa netrebnicie?

De la un an la altul, ciocoii se-nmulțesc
Iar la tine frate, doar taxele tot cresc!
De-ajungi la spital, jalea-i tot mai mare,
În întreg sistemul, e multă nepăsare

Mor oamenii cu zile, sunt lipsuri multe
Medici mai puțini, cin' să te consulte?
Școlile se pare, sunt tot mai neglijate
Tineri intră-n viață, cu mai puțină carte

Ai grijă române, ei au un concept
depinzi de stat și să le fii adept
Tu însă vei lupta, dând tot ce-ai bun în tine
Să nu depinzi de nimeni, de vrei să-ți fie bine.

poezie de (14 martie 2015)
Adăugat de Ionel PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Spatiul in opera lui Liviu Rebreanu" de Ionel Popa este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.

Pașii tăi

pașii tăi scuturați pe-un alt drum
îi mai văd prin zăpezi și acum
au rămas chiar de-i simt tot mai grei
scânteind prin zăpezi
pașii tăi

ridicați parcă-n lacrămi de lup
au rămas prinși în noduri de lut
la răscruci chiar de-i simt tot mai grei
scânteind prin zăpezi
pașii tăi

zorii vin chiar și-n ultima zi
ce-o desfid ca și când n-ar mai fi
au rămas scânteind ca și-acum
pașii tăi
deschizând un alt drum

poezie de
Adăugat de Mirela BăcilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te îndepărtezi

nopțile-au devenit pustii
orașul nu mai are fii
iubirea arde în făclii
copacii pier în bătălii

e prea târziu înțelegi
cetățile cad fără regi
ce juri nu poți să mai dezlegi
iubirea nu mai are legi

mai stau un veac ca să-ți revii
luna dispare în fâșii
eu mor prin munți, tu să mă-nvii
când lupii mușcă din stafii

ne întristează niște ploi
clepsidrele curg înapoi
stau răsturnate peste noi
nisipul pleacă la război

tu nu poți fi mereu la fel
eu nu mai am vechiul castel
pe cer trec păsări de oțel
iubirea moare în duel

de dragul meu mai stai puțin
stai pe petala unui crin
mai stai cât sângele din vin
stai cât otrava din venin

de dorul meu te rog mai stai
mai stai cât florile de mai
mai stai pe-o aripă de rai
mai stai în goana unor cai

copacii vor moară verzi
când iarba toarce prin livezi
eu nu te văd, tu nu mă vezi
mă-ndepărtez, te-ndepărtezi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Miriapod ...

Tot mergi cu pașii mici, târșiți,
Grăbitule miriapod,
Dar din pantofii tăi tociți
N-a mai rămas de-un calapod.
Mărșăluiești cuprins de zor
Căci încălțările n-au cost,
Punând picior după picior
Sub frunze cauți adăpost.
Pas după pas se face drum,
Sub tălpile cu număr par.
De ai picioare cu duium,
Măcar n-ai să mori sedentar...
Mi-e ciudă c-ai în excedent
Picioare, cât un regiment,
Pe când după nu știu ce legi,
Eu două am și alea blegi...

poezie de din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Numai Tu Isus ne dai

Cât de scump Isus ne ești
Ca și crinul din grădină
Peste noi când strălucești
Și ne umpli de lumină

Cât de gingaș Tu ne pui
Și astăzi Isus pe stâncă
Ca Tine— nimenea nu-i
Nici iubire mai adâncă

Căci și azi Isus ne dai
Și lumină și speranță
intrăm cu Tine-n rai
Având dreptul la viață

Tu ne ești dar fericirea
Și viața noastră ești
Căci ne țeși în noi iubirea
Pentru sferele cerești

Doamne Sfinte a Ta față
Pentru veci ne-a cucerit
Și-nspre ceruri ne înalță
Înspre raiul Tău iubit

Numai Tu Isus ne dai
Vrednicia și credința
Tu pereche veșnic n-ai
Îți iubim pe veci Ființa

Căci din ochii Tăi reverși
Numai flăcări de iubire
Pentru fii Tăi aleși
Scăldați în neprihănire

Tu ne ești Isus măsura
De-a-mplini Cuvântul Sfânt
Și ne dărui azi Scriptura
S-avem Noul Legământ

Ochii Tăi mereu veghează
Cu-a lor flacără de foc
Și ne țin ființa trează
Cu Tine avem loc

Cu Tine și doar prin Tine
Noi Isuse umblăm
Viața doar cum se cuvine
Numei Ție să ți-o dăm

Trăind harul prin credință
Scăldați în neprihănire
În Tine doar biruință
S-avem până la răpire

Evanghelia cea Sfîntă
Să ne fie îndreptar
Odată cu toți la nuntă
primim al milei dar

Ochii ascunși în flăcări vii
Ce străpung orice secret
Să ne soarbă-n veșnicii
Cu-al iubirii Sfânt adept

În a lor lumină sfântă
Noi Isus cu toți ne vrem
intrăm în cer la nuntă
Cu Mirele nost" suprem


Flacăra lor veșnic vie
Să le lege-n infinit
Să-ți cântăm Isuse Ție
Căci pe veci ne-ai mântuit

Îți cinstim dar al Tău Nume
Și în flori de mulțumire
Ne-mbrăcăm din astă lume
C-un cadou plin de iubire

Căci Isus ne dăruim
Și viața și ființa
Doar pe Tine te iubim
Ne ești veșnic biruința

Și ne vrem pe aceiași mână
Străpunsă sus pe Calvar
Cu iubirea-n veci stăpână
Și străpunși de-al Vieții har

Soarele cât va mai fi
Și luna prin mii de stele
Și cât Tu vei săpâni
Turnând doar lumină-n ele

Ne-mpletim în floarea sfântă
Și-n mireasma mântuirii
În noi dragostea ne cântă
Prin aroma fericirii

Că-n Hristos doar ni s-a dat
Adevărul și lumina
În veci fie lăudat
Onorat întotdeauna

poezie de (27 ianuarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Aurora Luchian

Hai, ridică fruntea, român inimos

Hai, ridică fruntea, român inimos,
Fiu din Ștefan, Cuza, Mircea domnitor...
Și de ești departe știu că-ți este dor,
Și cinstește-ți țara, fii mărinimos.

Ține steagul țării strâns în mâna ta,
Și în sărbători -l înalți în lume,
Mândru și de limbă și de sacrul nume,
Și de scurmă dorul, tu nu arăta.


Să nu cazi române în bătăi de vânt,
fii dârz și bun, să-ți cinstești poporul,
Și dacă străinul vrea să-ți curme sporul,
Nu te tângui, nu te da înfrânt.


Cântă-ți azi un chin și o bucurie,
Îmbrăcat în portul țării prețios,
Strălucind române, de sus până jos,
Și de drag să-ți fie fața purpurie.


Hai, ridică fruntea, românaș frumos,
Ține-te de mână, strigă românește,
poporul tău astăzi preamărește
Gloria, Unirea,-n vers armonios.


Strălucești române, ca un boț de soare,
Când admiri parada-n zi de sărbătoare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Steaua

dacă frâng în brațe timpul ca pe-o stea
oare cine, cine oare, te-ar avea
dacă pașii tăi în noapte s-ar scurge pe pământ
atunci cine, cine oare, eu mai sunt

dacă astăzi te ascunzi într-un tainic suspin
lung e drumul către al meu destin
pe masă a rămas doar un pahar cu vin
cum pot acum spulber al meu chin

s-a scurs iarăși promoroaca în sat
mi-e frig și mă plâng în iarba ce-a plecat
iubirea plecase moară
iar pe drum nici-o moară

mai macină timpul ultimul ceas
rămas doar sărutul de tainic pripas
ce trist că mai suntem, noi, amândoi
doar triste amintiri dintre doi

te întrebasem într-o doară, în șoapte tăcute
de ce-ai plecat atunci, printre sălcii mute
tu surâdeai, erai tainic descânt
eu am rămas, pribeag să mai cânt

și te chemam femeie într-o noapte
tot sărutând a tale șoapte
mă întorceam mereu în depărtarea mea
tot căutând prin valuri doar o stea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Între meridiane

Pe țarina, meleag natal, când vii stai,
Căci o visai cu gând copil, sau tânăr
Și nu-i ce-a fost; nu ți-e la cap, un umăr...
Nu poți fi doar o țintă, să tot dai!

Și întors, în lumea largă acceptat,
Așa cum ești, cu tot, cu tarele etniei,
Revii –căutat, știi- doritul meseriei;
Măcar ești roata lipsă, din mers, neșchiopătat!

Doar gândul, iar himeră, îți tot spune
În zile de amurg, cu altă, altă boltă,
suflet ți-ar mai cere din nou, o altă voltă
Și dor, uituc de toate, stupidul, te răpune?!

Iar vis, ca orice vis, îl crezi un schimbător
Și lași un zi de zi, câștig, amici leali,
Zburând cu minți zălud, spre paria reali,
Din țara, toată rană, ce-și fură viitor...

Și nu găsești, iar, cine să-ți fie ascultare,
Că nu-i decât mocirlă piscina de înot
Și furtul de căciulă, cu mâna pân' la cot...
Nu e, decât narcisic, o rută... ci cărare!

Revii scârbit de tine, te pipăind ce ești
Și-ți juri, a câta oară, doar logică fii,
Îmbrățișând pe-ai tăi și alți ferici, vii
În țara ce te așteaptă; doar tu să o primești!?!

... Uitând de măscăricii, din naștere... prostești!!!

PS
Când țară n-are grijă de mine, individ
Și Stat de vorbe goale, ce tot eu țin, mă fură,
Iar un popor, ce-și zice că e, e-o făcătură,
Căci se complace, vrea, -i vină rând rapid
Și "lui" -i fie sus, la rându-i, jupoaie...
Refuz, ca un berbec, -i fiu în turmă... oaie!

poezie de (11 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook