Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ionel Arădoaie

Zanzibar

Zanzibar este orașul ce nu doarme niciodată,
Unde nu există noapte și nici liniște deplină,
Ca o mare în furtună, o mulțime deocheată
Urlă, plânge-n disperarea de-a se-ascunde de lumină.

Furnicar de oameni gri pe- ulițele sordide,
Unde se cumpără, se vând virtuți și mirodenii,
Se face contrabandă cu visuri în firide
Cu opiumul albastru, cu vicii și vedenii.

Pestrițe idealuri plutesc în bărci precare,
Puzderie de mărfuri, de pus în galantar,
Carne, pește, fructe, cuști cu păsări rare,
Argint și diamante, cărbuni, mărgăritar.

Parfumuri de fecioare scăldate-n apa mării,
De spasmul desfrânării cu tâlhari de rând,
Ce se vând cu ora-n lucarnele uitării
De spectrul sărăciei care plânge-n gând.

Pirați de mări albastre își caută culcuș,
Ca prigoana legii să nu îi mai ajungă,
În cârciumi și bordeluri, cu păpuși de pluș,
Plătind tributul fricii viața lor întreagă.

Eu, căpitan al Olandezului pierdut,
Cumpărător de suflete, comori cu superstiții,
Orașul ăsta mi-e locul de-nceput
Condamnat la nemurire și ambiții.

Client la vrăjitori și reci altare,
În portul care geme și suspină,
Sunt visătorul plutind pe mări amare
Prizonier într-o iubire fără vină.

Se zvântă corăbiile, pe rând, la soare,
Ca un cortegiu de Umbre, în lagună,
Ce-așteptă vântul, ce bate dinspre mare
Mângâind catarge, poveștile să-și spună.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

În Paris se află toți producătorii și importatorii mari. Este locul unde se concepe cam tot ce e legat de miros. Paris este orașul unde se produc 80 la sută din parfumuri. Eu fac parfumuri pentru oameni care doresc ceva mai mult de la un parfum.

citat din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În orașul cu iubire

În orașul cu iubire, locuiesc tot mai puțini,
Drumul către fericire, din păcate, nu-l mai știm...
E așa frumos aici, ca-ntr-o lume de poveșt! i
Tot ce trebuie faci este doar ca iubești!

În orașul cu iubire, oamenii mereu zâmbesc,
De atâta fericire, ochii lor, toți strălucesc.
Politețea e firească, iar atunci când se-ntâlnesc
Nu se spune "bună ziua", ci se spune "te iubesc!"

În orașul cu iubire nu există cerșetori,
Toată lumea dăruiește doar emoții și fiori!
Florile sunt mai frumoase, frunzele în pomi dansează,
Nopțile sunt în lumină, inimile radiază...

În orașul cu iubire, oamenii nu merg, plutesc,
Le-au crescut pe spate aripi, tot spunându-și "te iubesc!"
Nu există sărăcie, sunt avuți și fericiți,
Cea mai mare bogație-i că iubesc și sunt iubiți...

În orașul cu iubire, nu există umilință
Oamenii nu știu plângă, nu există suferință
Trupurile-s sănătoase, ele nu îmbătrânesc,
Vitamina e iubirea și pastila "te iubesc!"

În orașul cu iubire, oameni-s nemuritori
Nu există cimitire, când iubesti n-ai cum mori!
Cine vrea eternitate, cine vrea ca trăiască
Poate să se mute-aici, doar știe iubească!

poezie de (3 martie 2015)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Vis de nisip

într-o zi te-am zărit ca un gând rătăcit
strălucind pe-o petală de soare
nici în cer nici pe mări nu era infinit
nici corăbii albastre în zare

viața noastră era de nisip pârjolit
printre scoici și iluzii de sare
într-o noapte de vânt visul s-a risipit
înotând printre caii de mare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valentin David

Grup infracțional

La picioare-având orașul,
Ouăle își vând pe bandă;
Trei găini și iepurașul
Fac de Paște... contrabandă.

epigramă de
Adăugat de VărsătorulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Romanța celor ce se vând

Se-ngroapă soarele-ntr-un nor -
O, negrul nor ca și mormântul
Înșelătoarelor ce mor
Neplânse de amanții lor!

Pe la ferestre-și plimbă vântul
Tristețile sfârșitului de vară,
În timp ce-n cârciuma murdară,
Din strunele de-aramă - cântul
Chitarelor
Își ia avântul...

Iar pe la mese,
Rând pe rând,
O ceată de amanți artiști -
Toți ne'nțeleși și mari,
Toți Criști...
Își beau iubirea, fredonând
Romanța celor ce se vând.

poezie celebră de din Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.
Woody Allen

Larry Lipton: New York e orașul care nu doarme niciodată! De aia nu trăim noi în Duluth! În plus, nici măcar nu știu unde e Duluth. Mare noroc!

replică din filmul artistic Misterul crimei din Manhattan, scenariu de (18 august 1993)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Play It Again Sam Paperback" de Woody Allen este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.

Din ochi de înger

Privesc în ochi, un înger alb, un înger luminos!
În ochii lui văd ceru-n rai, un rai așa frumos!
Vreau -l ating, el stă pe nori, pe norii de zăpadă
Încet cad râuri de lumină, încet, într-o cascadă!

Ochii n-au văzut, vreodată, vreodată, o altă lume
Lumea lor! Ce-i lumea lor, cine ar putea spune?
Lumea noastră-i lumea noastră, așa de colorată!
Dar lumea lor, în lumea lor, mult prea minunată!

Se văd culori, ce curg, vărsate, vărsate în lumină
Pe-o mare de tăcere și-o liniște deplină
Doar cerul înstelat, el știe -ți vorbescă
Ce visul nu cuprinde, nici mintea omenească!

Dincolo de nori e cerul, dincolo de cer e noapte
Unde gândul nu mai zboară și cuvintele sunt șoapte
Și din noapte poți ajunge, până-n răsărit de soare!
Unde vântul nu mai bate și nimic nu te mai doare!

poezie de
Adăugat de Ilie DragomirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țărmul pierdut

visele-mi sunt catarge sfâșiate într-o zare
și timpul e oceanul ce sfârșește între stânci
păsări albastre-ncep războiul aprig de pe mare
corăbii scufundate văd în ochii tăi adânci

nu te mai pot vedea de pe un țărm pierdut în noapte
furtunile te-au rătăcit demult pe alte mări
doar cu ocheanul te mai pot zări când se desparte
valul de țărm și soarele apune-n depărtări

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

Orașul fără poeți

e cel mai vesel oraș
aici e o singură lume
una în care viața chiar se trăiește
nu năvălesc demoni și nici muze inventate
e liniște când e liniște

nici o ardere a cuvintelor nu e necesară
pentru că poeții au fost închiși în canalele
de la marginea orașului
numai în nopțile cu lună se mai aude câte un lătrat subțire
dar și atunci sunt păsări ce cântă
iar oamenii își dorm liniștiți visele

prin orașul fără poeți
curge râul de cerneală
și locuitorii îi gustă albastrul
de la răsărit până la apus

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Intru în concediu

cu picioarele în șlapii
de gumă chinezești
încercând uit de stresul
muncii de zi și de noapte
întins într-un fotoliu intru
în meditație studiind
ofertele de vacanță și cuvinte
încrucișate pe veci în careuri
enigmatice criptograme
îmi sprijin ochii pe teancurile
de cărți pregătite pentru zilele
de repaos și recreere

sper mă mișc într-o locație
nici prea scumpă nici
ieftină nu trebuie fie
să nu afle prietenii că-mi bate vântul
în buzunarele largi
dar la modă și anul ăsta

călătoresc cu gândul peste mări
picioarele le-am băgat
într-un lighean cu apă călduță
fără șlapii mei de cauciuc studiez
oferte din zanzibar cu berea-n mână
ochelarii de soare sunt la locul lor

promit fie ultimul an petrecut
în dezmățul unui concediu
cu femei aproape goale
băuturi exotice și toate alea

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orașul cel alb

Sunt în orașul cel alb.
O ceață deasă îmi
Străpunge speranțele.
Sunt oameni care visează
Lumi inexistente,
Sunt oameni dezorientați,
Care merg pe trotuare.
Lumini se aprind și se sting haotic
În orașul cel alb.
Sunt strigăte care se ascund în noapte
Și în sunteul ploii,
Acea ploaie, care cade continuu
Și monoton.
Sunt victime în orașul cel alb,
Care încă nu ințeleg că sunt victime,
Dar sunt și flori,
Sunt și chioșcuri cu fast food,
Sunt și grădini botanice
Cu arbori exotici
Și mai sunt și cinematografe cu filme horror.
Ca niște umbre se desprind din ceață
Pașii pierduți.
Sunt pași care se caută,
Sunt și pași care se despart definitiv.
Zgomotul ploii
Vibrează în ochiul ferestrelor,
Vibrează în pietrele mortuare,
Vibreaza și în vise,
Acele vise
Pentru o zi mai bună decât ieri.
Aparent,
Cineva mai strigă în întuneric
Din ceața albă.
Poate că e victima unui viol,
Poate că e victima unui furt,
Poate că e victima unei agresiuni,
Sau poate că e cineva care a pierdut iubirea.
Poate că e doar ecoul ei......
Sunt în orașul cel alb
Și te caut în noapte...

poezie de din Poeme
Adăugat de Marieta MăglașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Orașul fără nume

Pe-o stradă, în orașul fără nume
Prin care trec de-atâtea ori în gând,
E-o ușă ce mă-mbie-n altă lume
În care pot cumpăr sau să vând.

E-o taxă de intrare: două visuri
Pe care mi se dau, în schimb, monezi,
Să joc, fac din ele compromisuri
Și fapte-n care poți te încrezi.

Nu trebuie decât ca, la ieșire,
Pe fiecare pleoapă le țin,
Doar două, ca și visuri la venire,
O taxă-a reintrării în destin.

Acolo, înăuntru, pe la mese,
Sunt puse-n joc speranțe, viitor,
Se mai plusează vorbele alese
Și sentimente, și iubiri, și dor.

E-un troc, o-nvălmășeală de trăire,
De moarte-amestecată cu un lut
Călcat cu tălpi de-amară tăinuire
Pe-o stradă-ntr-un oraș necunoscut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noapte înstelată

"Asta nu mă împiedică de a avea o nevoie teribilă de – dacă tot trebuie -i pronunț numele – religie. Apoi ies afară în noapte și pictez stelele"
Vincent Van Gogh – Într-o scrisoare către fratele lui.

Orașul nu există,
exceptând locul unde un copac cu frunziș negru se strecoară
ca o femeie înecată spre cerul fierbinte și clar.
Orașul este mut. Noaptea fierbe împreuna cu unsprezece stele.
O, noapte, noapte înstelată! Acesta este felul în care
vreau dispar.

Se mișcă mereu. Toți aștrii sunt vii.
Până și luna se umflă în fiarele ei portocalii
pentru a își expulza copiii prin ochi, urmând zeescul tipar.
Bătrânul șarpe ceresc, invizibil. absoarbe stelele.
O, noapte, noapte înstelată! Acesta este felul în care
vreau dispar:

în monstruozitatea grăbită a nopții,
înghițită de marele balaur, mă desprind
de propria viață fără nici o credință,
fără stomac,
fără plânsete în zadar.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
Leliana Rădulescu

Iarnă veșnică

În suflete e viscol și lipsă de lumină,
Ni-i sumbru; nici primăvara nu mai vrea să vină!
Ne șuierăm cuvinte ca acele de gheață,
Ne-aruncăm priviri stranii, secate de viață.

De când, - constant, - iubirii, îi distrugem misterul,
Ni-i iarnă permanent, ne-mperechem cu gerul;
Primim doar flori de țurțuri și sentimente reci,
La iarnă nesfârșită ne-am condamnat pe veci!

Un ghiocel, de-ar îndrăzni, capul -l ridice,
Ca primăverii, viața lui întreagă, să-și dedice,
N-ar avea nicio șansă, e condamnat uitării,
Îl vom strivi, cinici, sub bocancii nepăsării!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

În inimi de păduri înlăcrimate

Vă rog acum să nu mă întrebați
de unde știu poveștile uitate
pe crengile de arbori retezați
în inimi de păduri înlăcrimate!

Pe înserate încă se mai zbat
să-și caute copacul care moare
pe marginea tărâmului turbat,
în agonie, după defrișare.

Chiar frunzele căzute mai plutesc
pe vânturi reci care revin din iarnă
cu triste amintiri ce nu-și găsesc
nici locul sfânt pe care să se-aștearnă.

Sunt amintiri uitate în trecut
pe un altar de gânduri încărcate
cu umbre de iubiri care-au pierdut
tot ce-a rămas din clipele ratate.

Aș vrea le împac dar au plecat,
în zbor întins, sub bolta înstelată,
la marginea tărâmului turbat
unde dispar copacii dintr-odată.

poezie de din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonată de Grieg

Ni se face toamnă, ni se face frig,
se așterne griul pe un ultim dig,
tu te-ascunzi departe, unde te strig,
nordica mea fată, când se cântă Grieg?

Știi cum bate vremea ora în zadar?
Știi cum bate ora fără de orar?
Am -ți spun când ploaia va crăpa un zar
și speriați urca-vom în bătrânul far.

Ni se face-a moină, ni se face-a vânt,
hai, noi doi, facem un recensământ,
peste toți aceia câți poate mai sunt
ne credem singuri pe acest pământ.

Ți-am deschis umbrela, te aștept vii,
apari din mare într-o bună zi,
de va fi furtună, poți întârzii,
mai aștept o toamnă, nici nu te grăbi!

Ni se face-a timpul care nici n-a fost,
are și iubirea, cât de cât, un rost;
haide, sub umbrelă, ca-ntr-un adăpost,
hai, îți vând iubire fără nici un cost!

E frumoasă marea ca atunci, cândva –
marea noastră neagră, marea noastră rea,
singura-n măsură de-a ne judeca
cu un val de ghiață și cu fulgi de nea.

Am s-aștept pe stânca digului pierdut
să-mi sfârșesc plantonul, ca un biet recrut...
Rana mea cea veche nu m-a mai durut,
sunt atâta: sclavul gândului meu mut.

Ni se face toamnă pentru amândoi,
unde ești, iubito, când aici sunt ploi?
Fi-va preatârziul lacrimă-n șuvoi
când pe dig, la țărmuri, vei găsi un sloi.

poezie de din Purgatoriu pentru sfinți (2014)
Adăugat de Dragoș NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ruben Dario

Fatalitate

Fericit este copacul atât de puțin simțitor,
dar mai fericită piatra, căci în ea simțirea e de tot absentă:
nu există durere mai mare decât aceea de-a fi viu,
nici povară mai grea decât -înduri o viață conștientă.

Să fii, dar să nu știi nimic, și să-ți lipsească definitiv țelul,
și groaza pentru tot ce-ai fost, și spaimele de-acum și cele viitoare...
Inclusiv aceea de-a fi sigur că mâine o să mori,
și să suferi parcurgând o viață și-un întuneric mare,

trecând prin ceea ce nu știm și nici nu suspectăm măcar...
Și carnea care ne-amăgește cu ciorchini de struguri reci,
și mormântul care ne-așteaptă gri la ceasul funerar,

și să nu știm unde ne vom duce la sfârșit
și nici locul de unde am venit!...

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Ruben Dario del Simbolo a la Realidad. Obra Selecta / Ruben Dario from the Symbol to Reality. Selected Works Hardcover" de Ruben Dario este disponibilă pentru comandă online la 60.99 lei.

Ție

ce trist mi-e gândul rezemat de umăr
ce vesel umărul de gând
aprinde stele, rând pe rând
uitat de vreme și uitând de număr

cu muchie de zori încetișor
în suflet întunericul îmi sparge
întinde albe aripi la catarge
corăbiei cu Olandezul Zburător

pot pluti cu ea în orice mare
pot veni în orice colț de lume
în orice stat ce poartă al tău nume
chiar dacă statul ăsta porturi n-are...

ce trist mi-e gândul rezemat de umăr
ce vesel umărul de gând
că stele stinje rând pe rând
uitând de vreme și uitat de număr

poezie de (13 noiembrie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Antiteză

Trece un tren de mare antiteză
prin ochiul meu drept cu un singur ochi stâng.
Rând pe rând se ciocnesc păsări
galbene și albastre și plâng
și calde și reci
și râd prefăcute și sincer
și plouă cu iarbă crudă și tăioasă
și tocită
și urcă ochiul în tren
și urcă și urcă și coboară-n ispită
într-o mare viteză...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

M-arunc în mare...

Ochii mei licăresc mai mult,
din nou viața grea eu o ascult,
nu mai vreau nici un gând,
că mă face ca totul să vând.

vând visele, speranțele,
să-mi vând și frumusețile,
s-ascult vrăjitoarele cu vrăjile
și demonii cu dezmățurile.

Din nou m-arunc în mare
și văd stânca rece și tare,
aș vrea din nou la înălțime,
dar nimeni nu mă ține.

Acum totul din nou mă doare,
și privesc stelele în zare,
iar acum năframa-mi cade
și văd viața mea cum scade.

poezie de (17 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook