ASUMARE TERȚIARĂ
În viața aceasta, precum un cadou vremelnic,
De răsărituri și apusuri calculate,
Iubiri și gânduri vinovat nevinovate,
În care-ți cauți imposibilul prielnic,
În viața aceasta dăltuită în neștire,
Din făuribile și palide visări,
Din sinuoase și aleatoare redresări,
Ce pleaca și se-ntorc întru iubire,
E fiecare clipă un dar ultimativ,
Neințeles, când cineva doar te iubește,
Însă privirile de tine își ferește
Iar tu îl cauți între veșnicii tardiv,
Ca singuri undeva-n acea statornicie,
A vaietului din bătăile de clopot,
A inimii pulsând ca mările în clocot,
Să reclădiți aceea ce ar trebui să fie,
O antiteză a sintezei la murire,
În care nu greșești silabele din gesturi
Și nu despărți tot ce împărți, cu resturi,
În care dăruieși așa întru neștire,
Spre neuitarea că am fost născuți să fim,
Căci deseori te simt atât de vinovat,
Cum te condamni asemeni mie că ai furat,
Tot ceea nu poți a transforma întru sublim.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre nevinovăție
- poezii despre naștere
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre greșeli
- poezii despre calcule
Citate similare
Verona îmi spune
Ieri,
Pe peronul acela prăfuit,
Dorind să fac dragoste cu tine,
Te-am strigat:
"Vronsky!
Într-o viață trecută,
Eu am fost Karenina ta."
Nimeni nu mai ințelege iubirea ca tine,
Nimeni nu știe, că frânele trenului
Nu sunt concepute înspre-a opri,
Ci doar spre-a ma lăsa a rămâne,
De neoprit,
Definitiv,
Întru tine.
Ană mă simt, dar nu pentru tine,
Ană mă simt precum te iubesc,
Ană mă simt, zidită-n ruine,
Cu pecete-n frunte de dumnezeiesc;
Iubirea-nțeleasă de noi, are gust de cianură, de osii de tren,
Verona îmi spune,
Ați ajuns la destinație
Îmi spune
O voce care nu știe ce zice,
Iubirea-nțeleasă de noi, este acea
Îmbinare de firi,
În numele, unicei, marii iubiri.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre trenuri, poezii despre voce, poezii despre trecut, poezii despre gări, poezii despre frânare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Și aceasta este iubirea, să umblăm întru poruncile Sale. Aceasta este porunca, precum ați auzit dintru început, să umblați întru iubire.
Sfântul Ioan Evanghelistul în Epistola a doua sobornicească a Sfântului Apostol Ioan
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre iubire sau citate despre început
Viața câteodată își cere iertare
Viața câteodată își cere iertare,
Îți dăruiește uneori în compensare
Ca într-un falanster, cât ai avea nevoie,
Nicicum cât meriți, mitralieră-n foc de voie,
Fără de țintă și uneori fără de glonț,
Pe un perete alb dintr-un fragil gablonț,
Pe care tu deja, cu trupul conturat,
Ai inima țintită de glonțul neratat;
Nu curge sânge însă iar începe ploaia,
Șterge visarea, se pogoară din nou droaia
De suferințe, pe un cuget fără șansă,
Ce n-are cum să știe c-o ne-nțeleasă ansă
Îl trage din pustie pe un pământ de dor,
Îl ține să răsufle până ce alții mor
Și nu mai știe unde, în alba sa predare,
Să regăsească poarta spre veșnica uitare.
Da, viața își cere uneori iertare,
Într-o complicitate uluitoare,
Sacrificând pe tine întru iertarea mea,
Sacrificând ce vine, pe ce a fost deja,
Balanță descentrată ce are doar dreptate
Și greutățile în impoderabilitate
Și numai tu în fond, legat la ochi privești,
Cum gânduri și speranțe în van mai irosești,
Îngăduință, toleranță, neputință,
Imagine princiară fără de umilință,
Da viața o eroică și asumată dezertare,
Ești singurul ce poate a-i dărui iertare.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toleranță, poezii despre iertare, poezii despre cadouri, poezii despre alb, poezii despre uitare, poezii despre sânge sau poezii despre suferință
TURNUL PĂTRAT
Mamă iubită, să nu mai fi tristă,
Haotice umbre iar ea maiestuoasă,
Umila mea clipă, cu goluri în prispă,
Eu totuși am avut o viață frumoasă,
Atâta iubire, atâta lumină,
Nu-i va fi firii nicicum în putere,
Să-ngroape, să uite, să umple de tină,
Această deplină și blândă avere,
Căci n-or fi pe lume doar râuri cu visuri
Și n-au fost să fie nici pentru cei drepți,
Acele atât de visat' paradisuri,
Sunt doar făptuituiri pentru cei înțelepți,
Căci poți din țărâna ce încă e moartă,
Lăsând doar lumina să cadă abrupt,
Viziuni sa creezi din propria soartă,
Chiar dacă mirajul deplin este rupt,
Poți chiar să coși, pe iia cu fluturi,
Pe fiece aripi, un infinit,
Să lași în pământuri durerea din ciuturi,
Să înțelegi ca, de-ai fost iubit,
Nimic, niciodată nu mai are putința
De a te închide în turnul pătrat,
Aceasta îmi este mamă credința,
Aceasta în tine, eu am învățat.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre înțelepciune, poezii despre învățătură, poezii despre viziune, poezii despre tristețe sau poezii despre râuri
Lecția de zbor
La marginea prăpastiei privești pierdut în jos,
Simți tot ce te atinge cât este de frumos,
Cu brațele deschise, asemeni unor fluturi,
Sorbi viața și frumosul din ale vieții ciuturi,
În picături de pace, în picături de bine,
Memorii neculese din fostele destine
Și cauti metrica iubirii spre a-ți putea rima,
Dilema poeziei din însăși viața ta.
Aruncă-te în poezie și lasă-te să cazi ușor,
Gânduri în al tău suflet se nasc, trăiesc și mor,
Aruncă-te ca-ntr-o iubire, fără de teama de-a cădea,
Așa și doar atunci, tu vei putea zbura.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre poezie, poezii despre frumusețe, poezii despre suflet, poezii despre prăpăstii, poezii despre pace sau lecții de engleză
Secunde
Tată, schimbă o secundă a ta cu o secundă a mea,
Așa te voi strânge o secundă la piept,
Voi trăi veșnicia pe care-o aștept,
Voi redeveni fiică a ta
Pentru secunda aceea care-ar conta,
Tată, întoarce albastrul spre mine zâmbind,
O singură clipă din infinit
Întoarce-te unde-ai pierit,
În noapte, în boală, oricând,
Întoarce-te iar pe pământ,
Eu simplă singurătate,
In lumea atât de străină,
Te iubesc ca o lipsă de vină,
Cu durerea lumilor toate,
Cu gândurile ei nevinovate,
Azi ești sfântul la care mă-nchin
În genunchii lumilor mele,
Spre biserica miilor stele
În umbra enormului chin,
Cu cugetul stins în deplin,
Schimb o secundă din infinit
Cu prețul de-a nu mai cunoaște, a scrie,
Nicicând pe lume o poezie,
Cu clipa în care nu vei fi murit,
Cu clipa în care te știu fericit.
Dar știu că nu poți veni către mine,
Mai știu ca în versuri mi-ai dat
Tot ceea ce viața mi-a luat
Cu prețul enormului bine
Și al lumilor fără de tine.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre secunde, poezii despre schimbare, poezii despre versuri, poezii despre tată sau poezii despre stele
Pământul ce cuvântă
Ma tem exclusiv de lipsa de teamă,
De încrederea oarbă în al altora sine,
De frauduloasele treceri prin vamă
Din ceea ce ești spre a trece în tine,
O lipsă de teamă precum o turbare
Transmisă genetic din tată în fiu,
În inumană destrăbălare
A lumilor noastre întru pustiu,
Rușine și teamă, lipsite din noi
În cea mai frumoasă lume de bine,
Nevoi scufundate în vis și noroi,
Preludiul ratat care veșnic revine
Și nu mă-nspăimântă eclipse și moarte,
Pe ceruri, pe visuri, pe umbre, pe ploi,
Atât cât caderea în propriul departe,
Ce-așază veșminte pe oamenii goi,
Cadența mă doare, ilustra paradă
A pașilor toți numărați, ucigași,
Privirile care țintesc făr' să vadă
În eroismul pierdut asumat între lași,
Mă tem exclusiv de lipsa de teamă,
Să-mi uit replica mă înspăimântă,
Cât drama jucată trăind altă drama,
Pamântul îngroapă-n pământ ce cuvântă.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre încredere, poezii despre vamă, poezii despre superlative, poezii despre spaimă, poezii despre rușine sau poezii despre ploaie
O clipă verticală
O bătrânețe tânără mi-aduce
Aminte de senzații, de răscruce,
De- un drum pe care singuri am fugit,
Mult înainte de a fi pornit,
De o privire parcă rătăcită
N puterea de a fi iubită,
Nu întristat și nicidecum pierit,
Iubit- așa cum eu mi- aș fi dorit;
Ți- aduci aminte cum o clipă goală,
Ades se rătăcea pe verticală,
Spre cer tânjind cu mâinile întinse
Atât de necuprinsă- n necuprinse,
Cum nopțile erau un simplu zbor
Neințeles, ascuns oamenilor,
Din care tu pierit te prabușeai
Pe sânii mei când încă ma iubeai?
Privește ploaia calmă- n ochii mei,
Cu transparența purității ei,
Pe care dacă tu nu o pierdeai,
Eu încă te aveam, tu ma aveai,
Dar tinereți bătrâne de puteri
Ne- au luat pierdute- n sens, ziua de ieri
Și plouă ca- ntr-o moarte verticală
Ce își alintă noaptea cea de smoală.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco (10 mai 2017)
Adăugat de SILVANA ANDRADA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre bătrânețe, poezii despre tinerețe, poezii despre sâni sau poezii despre ochi
Fericire
De-o viață îndrăznesc să lupt cu efemerul,
Având ca ideal de libertate, cerul,
Visez la unica fracțiune de secundă,
De bunătate omenească furibundă
Știind că infinitul este atât de mic
Atunci când din cenușă încerc să mă ridic,
În ochii mei, până la pura lor culoare,
Albastră, sinceră, fragil nemuritoare.
Nu știu să pot să-nvăț ușor a abandona
Speranța cum că viața înseamnă altceva,
Mă ține universul în a lui splendoare
Și certitudinea că viața e visare,
Visarea întru idealul perpetuării,
Vânt împletit în cozi din capetele zării,
Visare de rotund încolăcit în spire
De infailibilă și pură fericire.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre idealuri, poezii despre vânt, poezii despre sinceritate sau poezii despre libertate
VEȘNICUL NĂSCUT
Câte am smuls din început,
Dorinți ascunse ca dintr-un trecut,
Încet, precum petala firii,
Smulsă în numele iubirii...
Mă vrea, mă iartă, nu mă vrea,
Astăzi la El, mâine la ea,
Astăzi la ea, mâine la El,
Nevinovatul porumbel
Din mine, condamnat la pace,
Își trage sufletul și zace
Pe grânele atâtor lumi,
În foametea dintre nebuni;
Ma iartă, mă alungă, mă ucid,
Flori colorate care se divid
Și nu mă-ncred în ultima petală,
Ea însăși doar o boală terminală,
În care sens de nu e jumătatea florii
Iar diferenta, uneori doar zorii
Vor mai putea-o revela,
Atâta doar, cât cerul va încuviința
Înrourarea, ca o ploaie peste ape
Menită să adape unicul aproape,
Înrourarea întru sensul ploilor albastre,
Dinspre pamânturi, către cerurile noastre.
Petalele in sensuri de pamânturi,
Precum în sens de ceruri ale mele gânduri,
În pietatea unor începuturi
Create din orice dar nu din luturi;
Și mă sacrific ca într-un etern ritual,
Al smulgerii de sine, din palidul banal
Tot îngropând in mine, veșnicul născut,
Un prim sfarsit, un ultim început.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre flori, poezii despre viitor, poezii despre sacrificiu, poezii despre prezent sau poezii despre porumbei
Iisus Hristos: Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau și Mie Mi i-ai dat și cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit și au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieșit, și au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceștia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Și toate ale Mele sunt ale Tale, și ale Tale sunt ale Mele și M-am preaslăvit întru ei. Și Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt și Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzește-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem și Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; și i-am păzit și n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine și acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei. Eu le-am dat cuvântul Tău, și lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzești pe ei de cel viclean. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume. Sfințește-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul. Precum M-ai trimis pe Mine în lume, și Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr. Dar nu numai pentru aceștia Mă rog, ci și pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Și slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei și Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârșiți întru unime, și să cunoască lumea că Tu M-ai trimis și că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine. Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine și aceia pe care Mi i-ai dat, ca să vadă slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, și aceștia au cunoscut că Tu M-ai trimis. Și le-am făcut cunoscut numele Tău și-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei și Eu în ei.
replici din Sfânta Evanghelie după Ioan, Rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli și pentru toți credincioșii. - 17:6-26 de Sfântul Ioan Evanghelistul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre creștinism
- citate despre adevăr
- citate despre cuvinte
- citate despre Iisus Hristos
- citate despre sfinți
- citate despre sfințenie
- citate despre perfecțiune
- citate despre cunoaștere
"Viața e făcută din gânduri, fericirea din alegeri." Oare cum e făcută "viața" din gânduri pentru un fluture sau o rândunică și ce alegeri face ea? Nu vedem că doar omul poartă din greu această povară atât de iluzorie... Tocmai de aceea omul nefericit trăiește gânduri crezând că trăiește "viața". Tu ești Viața, care nu poate fi făcută de nimeni și de nimic. Dacă părinții tăi ar fi avut doar gânduri despre tine, corpul tău nu ar mai fi acum aici, nu-i așa? Gândul nu poate cunoaște viața, ci doar alte gânduri care pretind că sunt despre "viață"; după cum Adevărata viață nu are deloc gânduri. Gândul=frica=separare, dar Viața ființează ca prea-fericire a fericirii, doar în absența gândirii. Orice alegere e doar un gând ce te trimite în sclavie. De ce, pentru că orice alegere e despre devenire, nu e despre această clipă. A spune că "aleg să fiu aici și acum" e un complet non-sens, pentru că sunt deja aici și acum, Sunt Viața din aceasta clipă și nu gândul care apare în ea și pretinde că o poate alege, dar nu ca gând, ca alegere, ci ca Viață liberă de devenirea gândirii înlănțuitoare. Contemplă asta!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre gânduri, citate despre viață, citate despre fericire, citate despre devenire, citate despre sclavie, citate despre rândunele, citate despre nefericire, citate despre libertate sau citate despre frică
Iată că îmi permit să fac o paralelă între credința fiecăruia dintre noi și basmele care de fapt sunt, după părerea mea, cea mai frumoasă întruchipare a credinței noastre întru bine, întru frumos, întru vindecare, întru noroc.
citat celebru din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate de Mircea Albulescu despre frumusețe, citate despre superlative, citate de Mircea Albulescu despre superlative sau citate despre noroc
Caută să nu mai cauți, ci doar observă ființa infinită ce se arată în absența gândului. Chiar și gândul "eu" căutătorul - cu care te identifici apare în conștiința infinită și fără formă care o ești. Caută să nu mai cauți, doar astfel căutătorul își va găsi sfârșitul în pacea care este reînceputul eternei tale veșnicii. Și ea, pacea este dintotdeauna Aici. Cel care caută este gândul care pleacă din această clipă să își găsească sfârșitul în următoarea. Dar în prezența, grația Gurului, Sinelui, gândul își găsește sfârșitul chiar acum. Guru nu te pune să cauți nicăieri, nu te trimite într-o nouă călătorie spirituală, el îți arată prin propria lui Prezență, născută din Absență că și tu ești Acasă chiar acum, iar gândul care caută este doar un veșnic pribeag ce trebuie abandonat grației de "A-Fi" chiar în această clipă! A recunoaște că niciodată nu ai fost gândul înseamnă a fi veșnicul Sine. Nu poți face absolut nimic pentru asta, poți doar abandona orice facere Pentru asta. Tu ești viața, Sinele care există etern în această clipă, și nu rătăcitul gând ce mereu apare în ea și caută ceva. Doar clipa de față o ai tot timpul, dar mintea îți spune că ai rătăcitul ei copil gândul care apare și pribegește în ea.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre sfârșit, citate despre pace, citate despre naștere, citate despre existență, citate despre copilărie sau citate despre conștiință
Rondelul durerii
(la un eveniment nefericit)
Rostul nu mi-l mai găsesc,
Timpul trece în neștire,
De-oi fi mort sau mai trăiesc,
Nu știu cum să dau de știre.
Zile grele, nopți doresc
Să petrec întru murire,
Rostul nu mi-l mai găsesc
Timpul trece în neștire.
Cu așa trai, omenesc,
Simt că nu-mi mai sunt în fire,
Sufletul mi-l chinuiesc
Cu dureri și-n pătimire,
Rostul nu mi-l mai găsesc.
rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre știri, poezii despre zile, poezii despre nefericire sau poezii despre moarte
POEMUL NESCRIS
În bezna aceasta semiobscură,
Resimt sentimentul de ură
Al celor ce te sărută pe gură
Conform teoriei incestului frust,
Pe care refuz compulsiv să îl gust
Pe drumul acesta îngust,
Caci lipsa de aer, precum de culoare
E ceea ce astăzi mă doare
Și ostentația aceasta aleatoare...
În lumea de ciucuri
De ce să te bucuri,
Tu, plătitor de ciubucuri?
Felină fiind, aroganța uitărilor toate
Strigă zidită-n singurătate,
Din primele clipe de eternitate;
De n-am să mai scriu poezie,
Salvez doar o coală de albă hârtie
Și fie oricum ce va fi ca să fie,
Rămân-a mea lume necolorată
Caci nici nu ar fi pentru ultima dată,
Nonsensul acesta-al rotirii de roată,
Cât păsări mai zboara și iarba tot crește,
Poemul nescris, plângând românește,
Așteaptă, accepta, iubește
Iar tu nu poți nici cu privirea,
Neant rătăcit, a cosi nemurirea,
Doar știi cât urăști omenirea,
Se simte umil și învins
Porumbelul cel alb pe asfaltul încins
Privindu-l pe cel neînvins
Zburător călător
Vultur învingător
În ciocuri, o lume i se zbate a dor
De surdul luminii ce geme,
Cât ucigașul ei totuși se teme,
De acele încă, nescrise, poeme.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie, poezii despre vulturi, poezii despre victorie, poezii despre sărut, poezii despre singurătate sau poezii despre salvare
Vorbesc cu cerul... (întru toate)
Atunci când scriu, sau când oftez...
Adun poveri despre iubire;
Și mă trezesc că-ți desenez
Profilul tău... ca pe un mire.
Atunci când dorm, visez la tine...
Nu reușesc să mă desprind;
Nici chiar în vis nu pleci din mine,
Îmi domini viața doar fiind.
Atunci când nu mai știu de tine...
Vorbesc cu cerul și îl rog,
Să-mi dea curând veștile pline,
Ca din suspine să-mi abrog.
Când nu te am cât mai aproape,
Simt că sunt doar pe jumătate...
Mă scald în întrebări de ape,
Când ești cu mine... sunt întru toate.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre somn, poezii despre nuntă, poezii despre desen sau poezii despre apă
Fericire
De-o viață îndrăznesc să lupt cu efemerul,
Având ca ideal de libertate, cerul,
Visez la unica fracțiune de secundă
De bunătate omenească furibundă,
Știind că infinitul este ireal de mic
Atunci când din cenușa lui încerc să mă ridic
În ochii mei, până la pura lor culoare,
Albastră, sinceră, fragil nemuritoare.
Nu știu să pot să-nvăț ușor a abandona
Speranța cum că viața înseamnă altceva,
Mă ține universul în a lui splendoare
Și certitudinea că viața e visare,
Visarea întru idealul perpetuării,
Vânt împletit în cozi din capetele zării,
Visare de rotund încolăcit în spire
De infailibilă și pură fericire.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu, prin mama mea
Tristețea e prelungă în plânsul de copil,
Atât de sinceră și pur definitivă,
Curate lacrimi spală privirea bleu vernil
Din sufletul gonind spre drumul în derivă,
El vede oare începutul sau sfârșitul
În spatele retinei neclarelor priviri?
Îi este dor de viață sau de infinitul
Ascuns în spatele multiplelor muriri?
Neconsolat își zbate mâinile în aer,
Himere pe pământ privește cu uimire,
Fuioare lungi de visuri din al speranței caier
Se- ncurcă în neștire în miile de fire,
Le-ar despărți dar poarta e-nchisa în uitare,
De parcă ar uita spre-a veșnic repeta,
Memoriile luminii din viața-i trecătoare;
Copilul meu prin mine iar eu prin mama mea.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre sfârșit sau poezii despre plâns
Se pare...
Se pare cum că Cerul
Ar fi voit cândva,
Și nouă adevărul
Din milă a ni-l da,
Și fericiți din fire,
Am zămislit și noi,
Născuți într-o gândire
Spălată de gunoi.
Însă mai mult uitasem,
Ce preț nu a avut!
Căci calea ce-o urmasem,
Demult am și pierdut!
Prea îndoită-n fire,
Nimic nu-ți este cert!
Tot cauți omenire,
Cu gândul tău deșert!
Azi lutul trist, pragmatic,
Privește cu amar,
Cum arde pe jăratic,
Uitat de un olar.
Nimic nu garantează
Al timpului cuvânt
Ce întru noi viază,
Și moare în pământ!
poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lut sau poezii despre fericire