I
Stau pe marginea unui abis
și-mi pregătesc rostogolirea
în mine însumi
să cad
ca un gând devenit
lacrimă pe mâinile părinților,
pe nodurile unor cruci
cu numele lor
din trecut, din prezent, din viitor.
În durate fără chip
ochii le-au rămas
cei mai vii.
În zori și în amurg
privirea lor
merge pe vârfuri
în visul nostru comun.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre trecut
- poezii despre superlative
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre prezent
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- poezii despre gânduri
Citate similare
Ca și slavofilii, avem și noi idealul nostru în ceea ce privește moravurile, ideal în numele căruia dorim îndreptarea lor; dar idealul nostru nu se situează în trecut, ci în viitor, care, la rândul său, se bizuie pe prezent. A merge înainte se poate, înapoi însă, nu, și oricât de puternic ne-ar atrage trecutul, trebuie să știm că pe calea lui nu există întoarcere.
citat clasic din Vissarion Belinski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre trecut, citate despre idealuri, citate despre viitor, citate despre prezent, citate despre existență sau citate despre dorințe
Visul
Și se făcea că zorii vor s-apună,
să lase ca sărutul pătimaș
al razelor venind din clar de lună
să fie, al dorinței lor, făptaș,
readucând o stâncă bine-ascunsă
în râul ce purta lumina lor,
din starea ei, sub vrajă nepătrunsă,
în zeul din trecut, nemuritor.
Au reușit! Cu zeul între ele,
erau acum zeițe, și-nspre zori
au aruncat privirile acele
din ochii lor atât de-atrăgători,
încât aceștia, sub o vrajă, parcă,
s-au hotărât să lumineze iar
o lume care, încă, mai încearcă
să-mi descifreze visul. E-n zadar!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre timp, poezii despre sărut, poezii despre stânci, poezii despre râuri sau poezii despre dorințe
VII
Fruntea mi se oglindește
între două piscuri
și părul tău curge lin
printre aștri.
Copilul nostru
din pântecele tău
întinde mâinile spre cer.
Suntem părtași
la ritualul unei dezvățări de moarte.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre moarte sau poezii despre copilărie
Cu trecut, prezent și viitor
Venim cu toții din trecut.
Am călcat aceeași urmă.
Unul câte unul ne-am născut
Și am devenit o turmă.
Tot cu toți trăim prezentul,
Dar călcăm o altă urmă.
Folosind bine talentul,
Ne deosebim în turmă.
Încrezători în viitor
Nu ne mai uităm în urmă.
Avem suflu-nnoitor
Și nu mai suntem o turmă.
Cu trecut, prezent și viitor,
Timpul tot așa se scurge.
Omul iese-nvingător,
Viața mai departe curge.
poezie de Dumitru Delcă (27 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre încredere, poezii despre talent, poezii despre naștere sau poezii despre devenire
XXVII
Totul e pe fugă,
nu mai curge ca altădată.
Atârnăm unii de alții
legați cu sfori
nu cu nodurile solidarității.
Cine ajunge primul,
cine pune mâna primul pe armă,
cine lovește letal din prima
cu sau fără argument
este învingătorul.
Socrate e mut.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre solidaritate sau poezii despre Socrate
Oamenii despărțiți n-au prezent, nici viitor comun. Ei au numai un biet trecut din care, dacă-l pigulesc, și-l vântură, în loc să-l lase să-și doarmă somnul, fac un venin din prezent. Și de venin nu duce nimeni lipsă...
Ileana Vulpescu în Arta conversației
Adăugat de Iulia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre somn, citate de Ileana Vulpescu despre viitor, citate de Ileana Vulpescu despre trecut sau citate de Ileana Vulpescu despre prezent
II
Viitorul pregătește un lanț
fără verigi slabe
și mă poftește discret
să intru
prin ușa lui deschisă
așa cum se strecoară și el
în oglinda chipului meu
din care ies la suprafață
spinările
unor animale neclasificate:
un exercițiu neconvențional
de limpezire,
o călătorie spre mine
ca întreg
de gânduri
ce-mi dau târcoale
în fața unei naturi moarte
cu pești vii
și cu pâine.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre pâine, poezii despre pești sau poezii despre animale
Cocorul
aici sunt ape zbuciumate
aici plâng norii si cocorii
aici curg lacrimi în cetate
amurgul în triste lumini se scaldă
o lacrimă se scurge în sânge
stau rezemat de mine
afară e frig și e vânt
sorb din clipa amară a unui gând
în ochi doar întristare și timpuri amputate
sunt beat sau visez
pe jos cad petale de flori
sunt lacrimi ce curg dintr-un trup
ce arde pe un rug
ma cațăr către soare
în mână a mai rămas o pană ruptă și un dor
îmi ceri să scriu de centenar
nu vezi cum oamenii în jur, mai mor
azi unul, mâine altul
uciși de demonul unui trecut barbar
privesc cum triste raze
se frâng într-un pahar
sau poate în altă zare
spre stele îl arunc
se sfarmă în cioburi mii
aici pe ăst pământ
odată pur și sfânt
sunt biet suflet plăpând, rătăcit într-un gând
pierdut pe aici, nu știu când
sufletul
sufletul, un trup însângerat
pe treptele murdare ale vieții
a rămas tăcut
de nimeni văzut, necunoscut
nu sunt singur
lângă mine zac
lumina și întunericul, în tăcere
mă dor lanțurile vieții
sânge pe dalele timpului
m-au înfășurat în tristețea cotidiană
singur, pas lent incoerent
bere fără alcool
beții cu ecou
căderi în gol
scuze fără răspuns
în timp ascuns
căutări sterile, toate inutile
ale unui timp pierdut demult
ce să mai caut
doar ascult
cum picură tăcerea
prin geamul spart
al unei vieți
fără sens
într-un deplin consens
singur cu tăcerea timpului
am obosit
au trecut anii
împrăștiați
de mine, de viață
păsări călătoare țipă în zbor
zbor călător
pleacă, mor
a mai rămas
doar un cocor în zbor
pe cerul ăsta trecător
stau la mansarda timpului
trecut, prezent sau viitor
aștept să zbor
un singur zbor
spre infinitul clipei trecător
mă înalț la cer
munții înalți să îi dobor
cu hohotul meu, un râs homeric
ha-ha-ha
cad, ceara a curs peste sufletul meu
pe asfaltul murdar
a rămas un trup zdrobit de întrebări
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre zbor, poezii despre sânge sau poezii despre suflet
Ziduri
ne-au zidit în concepte cu cărămizi de timp furate
ne-au pus drept monede cu chipurile și viețile noastre
credite pentru viitor, în buzunarele lor
ne-au pus cămașa timpului hoției din ei, răpindu-ne încă odată libertatea
și-au construit castele călcându-ne pe suflete
ne-au golit viitorul, chiar și pentru copii care nu sau născut
în săli uriașe stabilesc doar destinul găștilor, sub semnul crucii întoarse
semn fără Dumnezeu
Palatul Poporului a fost și este cea mai groaznică pagină de istorie, din noi
în subteranele lui sunt înlănțuite și strigă două epoci
cei morți, cei vi și fără libertate până în 90 și cei de după, fără viitor
din realitate au făcut o mass-media uriașă mincinoasă pe ecranele ochilor tuturor
au pus un film nesfârșit cu minciuna lumii lor în culori pastelate
cu falși duhovnici și măști de circ, cu analfabeți
cu saltimbanci îmbrăcați în politicieni
cu magistrați din lumea lor
au decapitat suflete transformându-le în gunoiul orașelor
dincolo pe străzile tuturor
le-au prostituat copilăria, fetițe care încă nu au uitat păpușile
au deschis cimitire pentru cei furați de organe ca să fie îngropați goi
au pictat cu sânge și moarte sensuri fără drumuri
vânzând iluzii care nu există
au furat șoselele și au îngropat în asfaltul ciocnirilor
lacrimi și suflete fără voia lor
în haznale mulți copii se joacă cu moartea care i-au răpit
înecați
multe școli au rămas fără ei
doar satele părăsite strigă la dealuri și văi
unde sunteți voi, copii din noi?
doar pământul a rămas și cocioabele care stau să cadă
vorbind cu nopțile
cu zidurile dintre noi
poezie de Viorel Muha (iulie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre libertate, poezii despre șosele, poezii despre școală sau poezii despre văi
La bătrânețe, viața trece tot mai mult din trecut și viitor în prezent. Și cu cât transferi mai mult forța vieții, Wille zum Leben (voința de a trăi), din trecut și viitor în prezent, cu atât mai liberă și mai fericită e viața.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre libertate, citate despre forță, citate despre fericire sau citate despre bătrânețe
Steaua polară
respiră o lacrimă
aprinde dureri
geamul e spart și timpul plecat
o masă, un om și o pană
zgârâi hârtia cu gândurile
printre vise, himere născute
suspină stele, cad și ele în hâul materiei nenăscute
va veni într-o zi tăcerea
când stele se vor stinge
e trist un drum rătăcit printre ele
eu căutam nemurirea
dar visul nu a fost decât un foc
lăsând în galaxie un loc în clipa inocentă a unui zbor
atunci am înțeles ce este murirea
atâtea stele azi și toate reci
mă apasă umbra unui gând
în hăurile unei lumi ce a plecat
vroiam să vin și nu mai vin
tu ieși în zori din faldurile unei clipe de amor
fugind pe ușa unui vis trecut și destrămat
în urmă doar un pat nedesfăcut
atât de rece și de gol
o noapte a trecut, a fost
eu am rămas pribeag și gol în humă și nămol
și te-am iubit femeie pe o plajă
sub stele mii,
de ce nu vii
un val te-a mângâiat ușor
sunt eu sau totul este ireal și trecător
într-un început ce nu s-a mai sfârșit
da, ai fugit
tu stea polară
eu am rămas tăcut și gol
un visător în cer
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre sfârșit sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
O formă de existență
noaptea creponată înșiră pereții
într-un abis
luna pleacă din fereastră
lăsându-mă într-o altă memorie
unde tu nu ești
pe tavan visele aleargă ieșind dintr-un tunel
de unde împrumut timp
pentru zidit cuvinte
ce stau zăbovind pe marginea lutului
și m-așteaptă
o formă din existența mea-i absentă
pe cea din viitor o inventez
împodobind-o cu lucruri la modă
și păstrarea teiului eminescian
plin de poezie
forma din prezent pulverizează imagini
cu buze care surâd
copaci care merg dată cu mine
și straturi de cuvinte din care curg poeme
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre existență, poezii despre tei sau poezii despre noapte
Ultimul sărut
Iubite mai demult plecate
în suflet se întorc pe rând
din locul cel mai tainic, stând,
cu plânsete defragmentate
se tânguie la mine-n gând.
Îmi cer să le primesc în casă,
cu-ntregul lor trecut ocult,
cum o făceam cândva, demult,
dar azi de ele nu îmi pasă,
n-aș mai putea să le ascult...!
De-aceea le îndemn să iasă
și câte una-, n mod discret,
din gândul meu să plece-ncet
că-n mine ele oricum lasă
nescrisul lor trecut secret.
Dar ele sunt nehotărâte,
tot zăbovesc la mine-n gând
și nu le văd nicicum plecând
ci-n locul lor, mai abătute,
rămân în inimă-mi plângând.
Ah, nu mai plângeți dezolate,
c-o să vă-mpac ca în trecut,
vă dau întregul meu avut
iubiri din viața mea plecate,
mi-a mai rămas doar un sărut!
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire sau poezii despre secrete
Poruncile
Puse pe listă, le-am numărat: zece
Una mai grea ca cealaltă
Ochii, privirea, gândurile toate
Neliniștite s-au trezit, speriate.
Erau pe deal cinci mii
Fără femei,
Fără copii.
Când le-ai zis să ia și peștele și pâinea
Și să le-o dea,
Au zis că n-au, că-i prea puțin,
Că orișicât ai încerca nu s-ar putea...
Câți le-au citit,
Câți le-au privit,
Câți le-au gândit din foi
La număr nu sunt multe
Și nici pe-o limbă ne-nțeleasă
Căncepe de sus, căncep de jos,
Eu nu le pot purta. Încercați voi!
Din mine ți le-am pus în mână
La început erau din piatră moartă
Dar au făcut din mine piatră vie.
Tu-ai coborât pe deal...
Și pașii mei și pașii lor spre Tine suie
Și când le-ai luat, în mână ți-au fost cuie.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre numere sau poezii despre femei
Am învățat că nu trebuie să îi comparăm pe cei ce fac parte din prezentul nostru cu cei din trecut, căci nu degeaba unii rămân în prezent, iar ceilalți în trecut.
citat din Andreea Focsa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură
Cu Dumnezeu
Și Doamne! Câte n-am să-ți spun
de umilință și durere,
cum le-am trecut cu tine-n gând
și reproșându-ți, ce plăcere!
Și n-ai văzut când am căzut
din înălțimea mea cea mare
și m-a durut dar am putut
să mă ridic din nou spre soare.
Cu aripile am bătut
din nou văzduhul până-n zare,
trăgându-i, Doamne! Din pământ
pe cei loviți de înfrânare,
și i-am repus pe-a lor plutire
frângându-și norii dăltuiți
din pietre și a lor trăire
mă fac să simt că-s fericiți.
Uitarea lor m-a prefăcut
într-o uitare și mai mare,
rămas cu ochii obidiți
nu plâng, nu râd de încercare,
și Doamne! Dacă mă auzi
nu-ți mulțumesc și nu îmi pasă,
că singur m-ai lăsat pe drum
și singur am s-ajung la capăt.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre înălțime, poezii despre înfrânare, poezii despre râs, poezii despre religie, poezii despre plăcere sau poezii despre plâns
Printre Morminte!
Oameni care au fost și nu mai sunt,
Cei care au rămas le-au făcut câte un mormânt.
Ei sunt morți, și nu-și mai aduc aminte,
De cei vii, care merg printre morminte!
Au adormit într-un somn adânc și nu au vise,
Noi am rămas să visăm în continuare la uși deschise!
Cei ce au dispărut ne-au lăsat câte un gând,
Noi am rămas ca să le ducem flori la mormânt.
Suflete vii ce acuma nu mai sunt,
Iar unii dintre noi îi vom urma curând.
La câțiva dintre ei istoria le păstrează amintirea vie,
În timp ce unii dintre noi se pregătesc să nu mai fie!
Noi, toți ne-am născut rând pe rând,
Ei au plecat dintre noi vrând-nevrând.
Cei care au rămas vor să umple și să conducă pământul,
Iar pe cei care sau dus i-a înghițit mormântul!
poezie de Ovidiu Kerekes (24 noiembrie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre istorie sau poezii despre flori
Să facem un prezent frumos, pentru ca cei din viitor să gândească cu mare cinste la trecutul lor.
Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe
Echilibru
Stau c-un picior în trecut
și cu unul în viitor,
în timp ce cu mâinile
mă agăț de prezent...
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Viorel Vintila despre viitor, citate de Viorel Vintila despre trecut, citate de Viorel Vintila despre timp, citate de Viorel Vintila despre prezent, poezii despre picioare sau citate de Viorel Vintila despre mâini
Aș vrea
Aș vrea să vii să mă petreci
Lipit ușor de mine
Să simți în suflet mâinile reci
Când le ating de tine.
Să-mi vezi tristețea de pe chip
Când mă despart de tine
Și teama că n-o să mai vii
Să te întâlnești cu mine
Aș vrea să vii să nu mai pleci
Să stai aici cu mine
Să-mi încălzești mâinile reci
Cu sufletul din tine.
poezie de Ramona Ros
Adăugat de Ramona Ros
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică