Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mihai Savin

În Re major

doamne șoptește-mi măcar
cum să interpretez viața...
pe unde trebuie să mai alerg neoprit
cu filozofia-n brațe?
spune-mi, ce mi-a mai rămas de atins
prin adierea infinită de suspine
sau cum să abordez ciutele
pentru îndelunga lunecare prin nefrică?
cum să depășesc expertiza toamnei trupești
fără să vărs lacrimi-n aripile suspendate
pe colțul sfâșiat al cubului aruncat într-o râlă?
cum să candidez și eu la amăgirea ta albastră,
hai, spune-mi odată!
m-am încâlcit în rezervele de viață acum
și tot depășind tăcerilor instincte
hai, învață-mă!
cum să dezertez din echinocțiul pianului
rămas blocat în Re major...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Bertolt Brecht

Întrebări

Spune-mi, ce porți pe tine! Ai căldură?
Spune-mi, cum ai dormit! Ai moale pat?
Spune-mi, cum mai arăți! Te-ai mai schimbat?
Spune-mi, ce îți lipsește! A mea gură?

Spune-mi, cum o mai duci! Sunt buni cu tine?
Spune-mi de ceilalți! Te lasă-n pace?
Spune-mi ce mai faci tu! Faci ce îți place?
Spune-mi, la ce gândești acum! La mine?

Vezi, nu mai am decât cuvinte de-ntrebare
și parcă îți aud deja răspunsul mut.
Dacă ești obosită, nu pot te ajut,

Dacă ți-e foame, nu am de mâncare.
Din lume parc-am dispărut deodat'
și nu mai sunt de loc, parcă te-aș fi uitat.

sonet de , traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Opera de trei parale" de Bertolt Brecht este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.90- 29.99 lei.

Iederei din geam

Cu pețioluri de smarald
Te-anini de geam, iedera mea,
Și bați tremurător și cald,
Parcă-ai dori să-mi spui ceva.

Vrei să m-atragi spre o idee?
Hai spune-mi ce ți-a nărăvit,
Ce basm, ce vis, ce epopee
Când o gândeai te-a încâlcit?

Șoptește-mi tandru la ureche
Colindul sevei în tumult,
Înțelepciunea ta străveche
De-a pururi sunt dispus s-ascult.

Voi sta o-ntreagă după-amiază
Privind la umbra ta din geam,
Să văd cum seva ta e trează,
Să văd cum pururea te am.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vorbește-mi despre țara mea

Vorbește-mi despre țara mea
Al meu țăran cu mâini crăpate,
Vorbește-mi doar pe limba ta
Căci astăzi încă se mai poate.
Hai spune-mi cum îi fruntea ta,
Cum ninge astazi peste umeri
Și vremea cât este de rea,
Căci norii se cobor în scrieri.
Arată-mi cum e lemnul brut
Dac-a rămas ceva din el
Și cum pădurea s-a cernut
Sub verdele-i cel infidel.
Căci bolovanii-s toți trufași
Peste coline călătoare
Și toți zâmbesc lângă borfași
Ce strâng și colbul din picioare.
Hai povestește cum a fost
Acum vreo 910 ani,
Căci știm: țăranul nu e prost
Și nu se-nclină pentru bani.
El are doar o țară-n piept
Și sânge drept îi curge-n vene,
Iară natura-l ține drept
Pe valurile vremii terne.
Hai povestește-al meu țăran
Că timpul nu te-a înclinat,
Când arendași strigau în van
Și scos-ai fost pentru mezat.
Frumoasă este țara ta
Cu frunzele purtate-n vânt
Pe sub comete fără stea
Ce nu ajung peste pământ.
Acum, la ceasul deșteptării
Îndeamnă-mi gândul către cer
Să pot, trec ziua tăcerii
Și renasc din auster...

poezie de (9 noiembrie 2017)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emanuel Pătrășcioiu

* * *

câte brațe te-au strâns până acum oare?
(și cât târziu ai adunat în modulele tale de piele)

nu voi știi niciodată

măcar am aflat
cum tremură întunericul pe chipul tău

ia spune-mi,

te-ai pregătit cum trebuie pentru
ura mea din această seară?

vom fi pe Neptun, iubire
vom cădea în albastru

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plansul unui ciob de lut...

Trupul mi-e tăiat în două,
mi-este smuls și dus departe.
Mi-a ramas doar jumătatea,
care este-acum pe moarte.
Smulsă-i carnea de pe mine;
nici măcar nu curge sânge,
Numai sufletul se zbate
și cu lacrimi grele, plânge.
Cum să-mi înțeleg destinul,
cum să cred că-mi va fi bine,
Cînd din tot ce-a fost odată,
sunt doar lacrimi și suspine?
Cum să mai privesc în mine,
dacă-n jur e totul gol,
Seara când merg la culcare...
dimineața când scol...?
Și-n zadar întind eu mâna;
nu e nimeni s-o atingă,
Numai credinciosu-mi câine,
e alături să o lingă.
Să te smulg bătând, din mine,
inimă, te sfâșii,
Ca să-mi pot trăi tot restul
zilelor reci și pustii!
Ce mai sunt, fără de tine,
ce mi-a mai rămas întreg?
Care gând și care faptă,
va face -nțeleg?
Acum sunt un ol de jale,
ce de lacrimi e umplut;
Glas de chin și disperare,
înălțat din ciob de lut.
Doamne, de mi-e asta soarta,
putregai dacă am fost,
Și-am trăit un sfert de secol
doar o viață fără rost,
Doamne, ia-mi azi lutu-n mână
și frământă-l cu putere,
Ca să vărs șuvoi de lacrimi
și o mare de durere.
Lasa-mă să plâng de-a pururi
și tot nu va fi destul.
Lutul... cere multe lacrimi,
până când va fi sătul!

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Învață-mă tu

Învață- tu!
Poate anii mi-s dușmani
Și mi-am pierdut ochii de copil
Pe drumul prea lung,
Poate nu mai știu privesc
Și doar văd:
Cum taci, cum zici, cum uiți,
Cum taci...

Învață- tu!
Poate gândul mi-e umbră
Și mi-am uitat simplitatea frumosului
În pașii prea mulți,
Poate nu mai știu fiu
Și doar trec:
Cum plec, cum vin, cum stau,
Cum plec...

Învață- tu!
Poate vocea mi-e rece
Și mi-am ucis cuvintele calde
În așteptarea prea lungă,
Poate nu mai știu vorbesc,
Și doar zic:
Cum iei, cum dai, cum fugi,
Cum iei...

Învață- tu!
Poate somnul mi-e greu
Și mi-am sugrumat clipele simple
În visurile prea complicate,
Poate nu mai știu merg
Și doar simt:
Cum mor, cum calc, cum trec,
Cum mor...

Învață- tu!
Poate viața mi-e joc
Și mi-am dres zilele cu zaruri
În melodia prea caldă,
Poate nu mai știu iubesc
Și doar vreau:
Cum simți, cum vrei, cum spui,
Cum simți...

poezie de (17 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce poveste vrei știe lumea despre tine? Ce exemplu vei da celor care vor auzi povestea ta? Cum ți-ai ținut promisiunile față de tine și cum te-ai revoltat împotriva condițiilor grele? Cum ai luptat, cum ai tratat înfrângerea și cum ai sărbătorit victoria? Sau povestea ta nu merită spusă pentru că nu are nimic interesant în ea? Ar fi păcat, pentruo poveste este tot ce rămâne în urma ta. Prin povestea ta poți trăi veșnic. Spune-mi care sunt lucrurile pe care nu vrei le uiți din trecutul tău și care pot fi folosite ca și combustibil. Spune-mi ce rușini și umilințe ai trăit care nu mai vrei se repete. Acest exercițiu este foarte important și te poate ajuta nu uiți de ce te ridici din pat în fiecare dimineață și care este motivația ta supremă.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

Hai, spune-mi tu

Înc-o zi lungă fără tine...
Și nu mi-e bine!
Am visat că te pierd de tot
Și nu mai pot!
Între plecări rapide de artist
Nu mai rezist!
Nu știu ce-aștept și totuși stau,
Dar nu mai vreau!
Mă torturezi, nu crezi și nu e drept,
Nu mai accept!
Ce fac, dacă te chem și-mi tot spui nu?
Hai, spune-mi tu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spune-mi, țară, cum se poate

Țară, țară minunată,
Mult prin secoli încercată,
Te-au condus mari domnitori,
Te conduc azi infractori.

Românie, Românie,
Spune-mi, țară, spune-mi mie,
Nu te trec deloc fiorii
Când conduc azi trădătorii?

Spune-mi, țară, cum se poate
O așa absurditate?
Cu atâția oameni mari,
Ești condusă de tâlhari.

pamflet de din România și Românii (16 septembrie 2018)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Domniță

Trecut-au peste mine
Dragostele cele fine
Și în carne, și în oase
Inima ca să mi-o coase;
Crinul, fir al frumuseții,
Trandafirul, fir al vieții;
Cea mai răsărită viță,
Spune-mi tu, acum domniță:
- Hai spune-mi, c-altfel sufăr
Cum fac -ți cumpăr,
Sufletu-n monezi de dor
Și trupul cu amor?!...

poezie de (3 aprilie 2015)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu întreb

Dacă acum te-aș întreba de secretele-ți ascunse,
ce mi-ai spune doamna mea, spune-mi sincer ce-ai răspunde?

Mi-ai răspunde cu privirea drept în ochii mei țintită,
sau cu ochii-n plecăciune mi-ai răspunde împietrită.

Dacă acum te-aș întreba câtă dragoste mi-ai dat,
cât ai împărțit la alții, câtă încă ți-a rămas?

Dar mai bine nu întreb, doamna mea, dulce femeie,
căci nu vreau să mă aleg cu durerea vieții mele

Te voi urmării și-atât cum te pleci pe la biserici,
cum te îndoiești sub cruci, cum te rogi și cum te sperii.

Dacă acum te-aș întreba de mai vrei un nou păcat
când e postul instalat, spune-mi doamnă, sunt turbat?

Ce contează o nouă cruce și o nouă rugăciune,
cât durează, cinci minute, îmi dăruiești o lume.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Adela: Unde mergem?
Nistor: Unde vrei tu; alege!
Adela: Hai în parc.
Nistor: Hai...
Adela: Cum vrei mergem? Pe jos sau cu taxiul?
Nistor: Cum dorești, sau cum crezi că ar fi mai bine. Desigur, pe jos, alături de tine, ar fi mult mai plăcut, doar e vară și e cald, dar există riscul de a fi descoperiți cu ușurință și nu vreau fim deranjați, deși... Uite, ar fi totuși o modalitate de a mă feri de curioși... Ce zici, acum, cu șapca asta, mai pot fi recunoscut?
Adela: Ah, Nis, nărodule... Pentru mai multă eficiență, trageți-o mai bine pe ochi!
Nistor: E mai bine așa?
Adela: Da. Dar ar putea fi și mai bine dacă ai reuși te faci mai scund.
Nistor: Mai scund? Mi-ar plăcea și mie, dacă s-ar putea, dar asta chiar e imposibil. Deci, rămâne varianta cu taxiul; bineînțeles, e mai rapid și mai sigur.
Adela: Atunci hai cu taxiul.
Nistor: Hai!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Crâșmaru

Spune-mi

Spune-mi cum visul te-a găsit
tremurând în gând cu mine
ori în taină te-a iubit
și s-a întors cu iz de tine?

Spune-mi de ce gândul te-a durut
când l-am trimis te întrebe
de ce ți-e freamătul tăcut
și m-ai împietrit în tâmple?

Spune-mi cum noaptea te-a primit
în ale sale brațe cu iubire
știi că mi-ești veșnicul ursit
și vers etern în poezie?

Spune-mi tu, domn între stele
de ce te-ai oprit la mine-n piept
ori să mă ferești de rele
ori viața-ntreagă te-aștept?

Nu am răspuns la toate cele
doar un gând ce mă frământă
fii lumina de la stele
sau doar iubirea ce mă cântă?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Social Media Poem

Trebuie știi și tu odată, cum e
Să fii în trend ca toată lumea bună
Și locuiești deja în Paradis
Home- Garden Residence
unde poți - ți achizitionezi
gadget-uri de fericire cu garanție
de cel putin doi ani, cu condiția zâmbești
mereu ca în reclamele la pasta de dinți.

Trebuie știi și tu odată, cum e
iubești atât cât este recomandat
de influenceri spirituali, fără să suferi,
ca nu te încarci de energia negativă
a celor ce stau prea aproape de spațiul
tău personal și să îți fie suficient că ești
înconjurat de peste o mie și una
de prieteni virtuali, care like you
așa cum te postezi și cu care tweetezi
uneori, emoticonând împreună!

Trebuie știi și tu odată, cum e
faci exerciții de respirație în loc răsufli
obosit, agitat, îngândurat sau binedispus și
faci jogging în fiecare seară sau dimineață
prin parcuri, prin iubiri și prin viață
și viața să treacă pe lângă tine fără să-ți pară rău!

poezie de (23 septembrie 2020)
Adăugat de David Daniel AdamSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Nedreptate divină

Nu știu cum le-ai dat Tu, Doamne, unora noroc cu sacul,
Eu, la șaizeș'cinci de toamne, crucesc ca tot săracul,
Auzindu-i și prin piață cum se plâng, fără temei,
Că, noroc n-avură-n viață, de când sunt ei, la femei!?

Fi'ndcă, după cum văd treaba, mitocani, bețivi sau chiori,
Și cum dracu' și-a pus laba,-s însurați de șapte ori,
Tot la fel, și divorțați, cum mi-au spus-o ei, pe șleau,
Mari bascule de bărbați, că... noroc în viață n-au!

Blonde, brune, platinate, ochi albaștri, verzi, căprui,
Mai cuminți, mai deocheate, cum e Leana nu știu cui,
Și-au avut... fără mișto, unele cu un mijloc,
Și ce pept, și ce popo', de... sub plapumă luau foc!

De-aia, tot gândind, Părinte, fiind vorba de noroc
Și femei, ca om cuminte, mi-a rămas mintea în loc,
Fiind... cum ești informat, în patru'j-de ani și-o vară,
Doar o dată însurat, cu aceeași Mărioară,

Așa că, Ți-o spun și basta, că nu sunt trăit în crâng!
Poa' zică-orice nevasta, fi'ndcă eu tre' să mă plâng,
Socotind, dintr-un condei... fără glume, caragață...
Că, de fapt eu, la femei, norocos n-am fost în viață!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Seară de Ajun

Vino și așează-te o clipă-n brațele mele,
Hai s-ascultăm colindul acesta-mpreună,
Și viscolul rebel ce suflă afară sub stele,
Trăgând după el nori de sidef pe sub lună.

Reazămă-ți tâmpla de umărul meu,
Ghemuiește-te lângă mine ca o pisică,
Hai privim focul ce arde în șemineu,
La pieptul meu, fă-te cât poți de mică.

Privește în sobă cum sar zeci de scântei,
Ca niște artificii din lemn de stejar,
Hai, soarbe-ți tihnită din ceaiul de tei,
Și uită-te liniștită în vatra plină cu jar.

Hai privim în tăcere prin ramul de pin,
Cum fulgii de afară în vânt se frământă,
Sau cum focul roșcat se răsucește-n cămin,
Și s-ascultăm îngerii, colinde cum cântă.

poezie de din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spune-mi

Spune-mi cum faci să-mi spulberi ceața de pe creste,
cum îmi faci frunzele tremure
și trunchiul să-mi frământe nervos,
cum topești gheața, cum țâșnești în cascade,
cum opreșți cu pieptul ninsoarea ce cade
și o topești înainte să-mi atingă pământul,
cum îmi adormi fiarele pe pajiștea crudă,
cum faci stelele apară și să-mi lumineze lunca udă,
cum pleci cu răsăritul și te întorci cu apusul,
cum stai și-mi asculți suspinul și râsul,
cum te lași în voia undelor apei și îmi potolești firea sălbatică,
cum ai furat de la Soare acea frumusețe atică,
de ce pleci în faptul zilei și te-ntorci la înserare,
de ce iei vara cu tine la plecare?

poezie de
Adăugat de Denisa-Maria IlieSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prea mult copil, în mine, a rămas

Cum trece vremea, peste mine, Doamne,
Când eu încerc să mă strecor tiptil!
Ma calcă primăveri, calcă toamne,
Și-n loc de om... devin tot mai copil.

Și azi întreb, de unde vine ploaia?
Cum crește firul ierbii din pamânt?
De ce mă speriau cu ghionoaia,
Cum de erau și astăzi nu mai sunt?

De ce ți-e teamă prin pădurea deasă
Când soarele se duce-n asfințit?
De ce furnica și-a făcut o casă,
Iar greieru-i tot timpul rătăcit?

De ce mai șade peștele în apă
Când porumbelul urcă pân'-la nori?
Tăria pietrei, doar în geruri crapă?
De unde-și iau parfum atâtea flori?

Cum cânt'-așa frumos privighetoarea,
Iar lebăda... e mută, fără glas?
De ce e roșu macul, nu cicoarea...?
Prea mult copil, în mine, a rămas.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar poeții

Acum când vreau te uimesc
Prin vorbe nerostite de niciunul,
Mă sperie poeții ce au fost,
Că te legau în tei sau te dorea vreunul.
Tu erai văzută ca o floare,
Cea mai frumoasă floare,
Doar Universul te iubea
Iar un Luceafăr trist, te adora.
Erai măceș,
Cădeai pe stele
Ba chiar mureai la unu' în brațe
Un alt poet te învia.
Eu cum să lupt cu toată cartea
Că ești frumoasă și aștepți
Să-ți spun măcar o strofă
Originală, s-o accepți.
M-am dus la țărm -ntreb și marea
Ce vânt te-aduce și de unde
Am stat o zi îmi răspundă
Dar luna m-a gonit acasă.
Am stat și-acasă vreo trei zile
Să aflu cum pot te iubesc,
Dar m-am blocat,
și-acum, și-atunci.
Tot mai aștept poeții vii,
ajute găsesc
Măcar un vers, ca revii.

poezie de din Poezie în rampă (3 martie 2018)
Adăugat de milidumitruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Iarna stâncii solitare

Tu, cum simți fulgii care se cernură
prin sita înghețatelor morminte
din cimitirul vechilor cuvinte
ce-au devenit de nori adunătură?

Ce iarnă e pe-acolo, pe la tine,
prin gânduri ca de viscol răscolite
în amintiri de conținut golite
și înghețate-n noile rutine?

Cum îți mai ninge: aspru și mărunt,
cristale ascuțite și-nghețate
ca răsuflarea unei umbre-n spate,
sau lin, ca fulgii dorului cărunt?

Cum îți e iarna, stâncă solitară,
uitată-n lumea ei de vechea doină,
cu oameni ce se bucură de-o moină
prin ierni străine? Spune-mi, cum e, țară?

poezie de din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook