Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ioana Gărgălie

Lui Eminescu

Scârțâie sub tălpi zăpada, gerul țese flori pe geamuri
Iarna își arată colții, vântul șuieră prin ramuri
După deal răsare luna, sus pe bolta înstelată
În Luceafărul de noapte chip de geniu mi s-arată

Ochii ageri, fruntea lată să cuprindă Universul
El, poetul nepereche, strălucește-n cer cu versul
Prin Copou îmi poartă gândul vara când e teiu-n floare
Și mă ninge cu steluțe iarna-n zi de sărbătoare

Când trec,, codrii de aramă'' freamătă de dor pădurea
,, Buciumul sună cu jale'', taie prin copaci securea...
,,... plopii fără soț'' și teiul, lacul și floarea albastră
Mi-amintesc de Eminescu și de pana lui măiastră

,, Tot ce mișcă-n țara asta... râul, ramul''... și... Universul
El, poetul nepereche le-a cântat duios cu versul
El lucește printre stele și ne luminează calea
Astăzi îi aduc omagiu țara, codrul, munții, marea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ioana Gărgălie

Lui Eminescu

Scârțâie sub tălpi zăpada, gerul țese flori pe geamuri
Iarna își arată colții, vântul șuieră prin ramuri
După deal răsare luna, sus pe bolta înstelată
În Luceafărul de noapte chip de geniu mi se-arată

Ochii ageri, fruntea lată să cuprindă Universul
El, poetul nepereche, strălucește-n cer cu versul
Prin Copou îmi poartă gândul vara când e teiu-n floare
Și mă ninge cu steluțe iarna-n zi de sărbătoare

Când trec,, codrii de aramă'' freamătă de dor pădurea
,, Buciumul sună cu jale'', taie prin copaci securea...
...,, plopii fără soț'' și teiul, lacul și floarea albastră
Mi-amintesc de Eminescu și de pana lui măiastră

,, Tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul''... și-Universul
El, poetul nepereche, le-a cântat duios cu versul
El lucește printre stele și ne luminează calea
Astăzi îi aduc omagiu țara, codrul, munții, marea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

Iarna...

Soarele și-ascute dinții, sub tălpi scârțâie zăpada,
Gerul iernii flori pictează și împodobește geamuri,
Cu steluțe de cleștar se inundă iar livada,
Pomii-n somn își țes inele tremurând ușor din ramuri...

Țurțurii par gene lungi care-atârnă pe la streșini,
Franjuri de cristal din care iarna plânge când e soare,
Candelabre transparente ca esența de rășini
Sau cercei modelul punk la urechi de domnișoare...

Fumul pe acoperișuri se învăluie, se zbate,
Semn că viața dăinuiește și în case arde focul
Iar prin curte, zgribulite, câteva înaripate
Boabele de prin zăpadă le tot caută cu ciocul...

S-a pornit viscol din nou, pe la dosuri cresc troiene,
Cerul pare acoperit cu o pânză întunecată
Și din nourii de plumb iarna cu zăpadă cerne,
Iar prin infinitul alb vântul colții și-i arată!...

Satul se cufundă-n noapte și se sting lumini la geamuri
Iar pe uliță nici urmă, nici copii cu sănii nu-s,
Vântul șuieră năprasnic și cu biciul dă în ramuri,
Nimeni nu îl mai aude. Satul doarme,... doarme dus!...

poezie de din Eu sunt copacul vieții mele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iașul lui Eminescu

Prin Iașul cu multă floare de tei
Parcă se aud și acum pașii tăi
Iar banca, veche, pe care ai stat
E tristă, de-atâta așteptat...

Tu, trubadur cu lira-ți sfântă
Mai vin-o dată și colindă
Toate cărările de prin Copou
Căci, Teiul tău are un ram nou!

Vino, mai dă o raită prin Țicău
Te-așteaptă și acum amicul tău
Creangă Ion, vă-ntâlniți
Că aveți multe vă povestiți!

Și Plopii fără Soț au mai crescut
Ne spun de câte ori, tu ai trecut
Când așteptai nebun, de dor, pe ea
Și ai fi vrut, măcar un semn -ți dea...

Dar, nu-i nimic, ție îți duc dorul
Codrul, țara, neamul și izvorul
Pe tine te iubește Universul
Așa, cum tu ai scris și ai iubit versul.

Iar când soarta, prea devreme, te-a învins
Și timpul, prea repede, s-a scurs
Luceafăr viu, de-acolo ne privești
Prin Codrii de Aramă, tu trăiești!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Gigea-Gorun

La Teiul

Închinare lui Eminescu

La Teiul Sfânt ce-și cerne floarea,
Când se luminează Universul,
Cu dalbe raze-nfiorarea,
Ne cheamă -i culegem versul.

E Teiul ce-a crescut cu timpul
De când a adormit poetul,
Care-a urcat prin el Olimpul
În veac, încetul cu încetul.

Și-n liniștea nemărginită,
Încremenindu-i nemișcarea,
Trăiesc doar clipa infinită
Și-mi arede-n suflet lin, chemarea.

Ascult sfios ca-n alte dăți
Poemul ce îmi pare-a spune
În taina de singurătăți
A timpului dimensiune.

La Teiul care floare-și cerne
Nu-i nici o forță dor să sfarme,
E vraja liniștii eterne,
Pășiți încet. Poetul doarme.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Larco

Prin Țara de Sus

(cu gândul la Mihai Eminescu)

Trecând, nu poți nu oprești,
Venind din zările albastre,
Și să săruți la Ipotești
Icoana poeziei noastre.

Săruți, îngenunchezi ușor,
Faci semnul crucii spre Iisus,
Te duce gândul la izvor
Și la Luceafărul de sus.

Spre Lacul cel cu nuferi plin,
Înconjurat de falnici tei,
La Floarea-albastră, la suspin
Adânc pornit de dragul ei.

La buciumul din vârf de deal
Ce sună-a jale uneori,
La Făt-Frumos, făr' de egal,
Să-l vezi o dată și să mori.

Dar și la Plopii fără soț
Te duce gândul să rămâi
La pândă și să prinzi un hoț
Ce fură dragostea dintâi.

Te duce gândul zburător
La cerbii ce vin se-adape,
Iar eu Mai am un singur dor
Să fiu mereu de voi aproape!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Larco

Prin Țara de Sus

(cu gândul spre Mihai Eminescu)

Trecând, nu poți nu oprești,
Ajuns din zările albastre,
Să poți vedea la Ipotești
Icoana poeziei noastre.

Săruți, îngenunchezi ușor,
Faci semnul crucii spre Iisus,
Te duce gândul la izvor
Și la LUCEAFĂRUL de sus.

Spre LACUL cel cu nuferi plin,
Înconjurat de falnici tei,
La FLOAREA-ALBASTRĂ, la suspin
Adânc pornit de dragul ei.

La buciumul din vârf de deal
Ce sună-a jale uneori,
La FĂT-FRUMOS, făr' de egal,
Să-l vezi o dată și să mori.

Dar și la PLOPII FĂRĂ SOȚ
Te duce gândul să rămâi
La pândă și să prinzi un hoț
Ce fură dragostea dintâi.

Te duce gândul zburător
La cerbii ce vin se-adape,
Iar eu MAI AM UN SINGUR DOR
Să fiu mereu de voi aproape!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Peste vreme - lui Mihai Eminescu

Pe lângă plopii fără soț,
Când trec seară de seară,
Îmi pun în buzunarul stâng
O floare - albastră, rară,

Iar blânda lună, peste deal
Așterne umbre fine
Tot repetând iubirii-n șoaptă:
"Rămâi, rămâi la mine!"

Și dacă stele bat în lac,
Lumina lor arde.
Pe lespezi triste de pământ,
Un suflet întins șade...

Adânc, în codrii de aramă
Aud glasu-ți divin.
Ești tu oare? Nu ești tu.
E umbra lui Călin...

Cutreier prin pădurea toată.
Aștept, dar nu mai vine!
Luceafăr blând, nemuritor,
Coboară tu la mine!

Și umple-mi de lumină viața,
Pe deal, seara când lasă
Iubirea îmbrace-ncet,
A lunii grea mătasă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Luna

Cu bunicul stau la poartă,
Privesc cerul plin cu stele.
Constat că de astă dată,
Luna nu e printre ele.

După nopți de strălucire
Sus, bolta înstelată,
Ia concediu vreo trei zile,
Apoi din nou se arată.

Își va relua iar mersul
Pe bolta cerului senină.
Va polei universul,
Cu aura-i de lumină.

poezie de (mai 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ioana Gărgălie

Noapte de februarie...

Satu-i cufundat în beznă, vântul vâjâie prin ramuri
Cu un scârțâit năprasnic rupe creanga unui pom,
Prin văzduh ninge cu fluturi, gerul prinde flori pe geamuri
Și prin pâsla de-ntuneric... nici țipenie de om....

Un tic-tac dilată timpul, e trecut de miezul nopții
Printre case părăsite strecor ușor cu gândul
Au plecat vecinii mei unde le-a fost datul sorții
Ori s-au dus la cele sfinte... Am rămas doar eu și vântul...

Fac un salt spre absolut cu un gând și-o rugăciune
Să ating nemărginirea... bat la ușile închise
Joacă pe pereți fantasme, flăcări, gol, deșertăciune
Nu primesc niciun răspuns!... Doar un amalgam de vise...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La umbra mormântului...

In memoriam Mihai Eminescu

Pe statuia învechită
Teiul crengile își apleacă,
Spiritul lui Eminescu
Veșnic viu, vine și pleacă.

Atât de fragedă-i chemarea,
La steaua care o urmărește,
Căci zeci de ani vor trece în timp,
Dar, alt Luceafăr greu va crește.

Luna îi sărută ochii reci,
Teiul îi mângâie obrazul,
Spiritul lui Eminescu
Cântă versuri printre ramuri.

Flori și lumânări aprinse
Îi împodobesc plecarea
Visând codrii de argint
Spiritul lui Eminescu
Își astâmpără chemarea.

Sus în ceruri printre stele
Luceafărul se învârte roată,
Iubirile îi deșteaptă...
Poate se va întoarce o dată,
În alt lan de poezii
Și iubire mult visată.

poezie de (8 iunie 2018)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Eminescu

Prin a ramurilor mreajă

Prin a ramurilor mreajă
Sună cântec ca de vrajă
Și mângâie în urechi,
De sub teiul nalt și vechi..

Printre ramuri, printre frunză,
Cearcă luna să pătrunză,
Ce frumoasă și senină,
Vars-o dungă de lumină.

Numai buciumele sună,
Pe când discul blândei lune
Trece rariștea de fag,
Sună buciumul cu drag.

Și-i răspunde codrul verde,
Iară sufletu-mi se pierde,
Fermecat și dureros,
După chipul tău frumos.

Și cum cântă păsărele
De amoru-ne ‘ntre ele,
Ciripind în verde crâng,
Ne mai râd... și ne mai plâng.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.
Petru Daniel Văcăreanu

Bucium de cer

Ninge cu nuferi albaștri de tei
Luna se oglindeste-n ochii ei
Doinind lacrima catargelor
Infinite coloane...
Scufundate-n codrii pe cer
Somnorase stele pe ramuri de păsărele
Călătoare petale de floare albastră
Pe vântul unui rece astru
Fiu de Luceafăr......
Cu vine de mercur argintiu
Izvorât din lacul Phoenix
Invălurit de ramură de plopi fără soț adiind
Dulcea baladă incrustată
Pe o placă de marmură jelită de soare
Cutreieră el
Copilul bucium de cer...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Iarna florilor de tei

Nimic nu freamătă în jur,
Nici codrul și nici marea,
Nici clopotele nu mai bat,
Atât de albă-i zarea.

Încremenitele viori
Se tânguiesc în doine
Închizând râurile-n mori
Și luna-n albe ciorne.

O liniște fără păcat
Cuprinde tot pământul,
De parcă s-a născut la sat
Tăcerea, nu cuvântul.

În toate, pașii mei înceți
Ca niște fulgi mă poartă,
Bătând văzduhul în peceți
Trec astăzi lin prin soartă.

Ninge... Totu'-i acoperit
Și lutu', și cerescu'...
În suflet alb mi-a înflorit
Teiul lui Eminescu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O, nemuritor Luceafăr (omagiu)

O, NEMURITOR LUCEAFĂR!
-omagiu spiritului eminescian-

O, nemuritor Luceafăr
ancorat în Cer albastru!
Te așteaptă flori de nufăr,
să le dai sclipiri de astru!

Zbor de Pasăre Măiastră
e drumul tău prin infinit!
Floare-albastră... Floare-albastră...
cu dor te-așteaptă-n asfințit!

Codrul, după tine plânge,
plâng în ropote, izvoare,
căiubirea lor se frânge
pe-ale vremii sanctuare!

Teiul, la pământ se-nclină,
încărcat de flori și doruri,
că nimeni nu-i mai alină
tristețea pusă-n ecouri!

Plânge "pădurea de argint",
vânt pribeag prin ea doinește
și-i lasă dorul de alint,
când toamna o desfrunzește!

"Plopii fără soț" suspină
în foșnet lin și visător,
așteptând un crai vină
cu o poveste de amor.

Numai Tu, străin și rece
privești din Bolta cerească
sa vezi, viața cum le trece
în menire pământească!

În valuri vin generații,
sărută crucea la mormânt
și-n vers te cântă confrații
din flori îpletindu-ți veșmânt.

Maria Filipoiu
15 iunie 2014

poezie de din Luceafărului Eminescu (15 iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poema-i poveste și drumul își poartă

Cuvintele mele se-aud din verandă
din restul de aripi tăiate,
uitate în giulgiul curat de olandă
ascuns printre haine purtate.

Trăirea aceasta un murmur de gânduri
alunecă albă pe ramuri
cu pașii de gheață ascunși printre rânduri
în focul ce arde la geamuri.

Din goarnă se-aude cum sună pădurea
pe brazda de stele-nflorită
și-n inima vieții înfige securea
în versul ce-mi este ispită.

Poema-i poveste ce drumul își poartă
pe jarul de noapte și zi
împinsă-n trăirea prea vie din soartă
prin anii albaștri târzii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Titu Maiorescu

Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienați, de o embolie. Luceafărul poeziei românești, poetul nepereche...

în Jurnal (15 iunie 1889)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "O cercetare critica" de Titu Maiorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 16.99 lei.
Nicolae Matei

Eminescu e cu noi!

Cât ai vrea să îi socoți
Numărând din doi în doi,
Plopii rămân fără soț,
Eminescu e cu noi!

Domol curge râul, ramul,
Neamu-i sătul de nevoi,
De-om învinge vântul, valul,
Eminescu e cu noi!

Codrul freamătă și plânge,
Lacrimile-i curg șiroi,
L-au tăiat și curge sânge,
Eminescu e cu noi!

Rar se mai aude bucium
Pe la stânele de oi,
Cânt-a jale și a zbucium,
Eminescu e cu noi!

Sub salcâm de-aștepți iubita,
Un sărut -ți dea, apoi,
Dacă te-a cuprins ispita
Eminescu e cu noi!

E nemuritor și rece,
Fără el ne simțim goi,
Vreme vine... vreme trece,
Eminescu e cu noi!

poezie de din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eminescu

Pe lângă plopii fără soț,
Când trec e-o liniște deplină,
Pe boltă, ghemuită boț,
Abia lucește, luna plină.

O stea dintr-un vârtej de foc,
Trimite lacrimi spre pământ,
Milioane-apoi se leagă-n joc,
Cuprinse de un farmec sfânt.

În gândul meu pătrunde-o rază,
Iar ochii mei spre ceruri suie,
Pădurea fermecată lăcrimează,
Mi-l amintesc; a fost, și-acuma nu e.

Sub mângâieri luceferiene lacul plânge,
Trece o lebădă duios plutind pe ape,
În noapte, luna sa-mbrăcat în sânge,
Freamăt de codru se aude tot mai des, tot mai aproape.

Seara pe deal, la foc doinesc păstorii,
Un bade spune o poveste,
Iar noi acum, în preajma sărbătorii,
Gândim la cel ce-a fost și nu mai este.

"Cobori în jos" răsună iarăși în ecou,
Scrisori după scrisori trimitem către tine,
Azi ești al României drag erou,
Luceafăr blând din zările senine.

poezie de (14 ianuarie 2022)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorin Cimponeriu

Mantia de geniu

A fi sau a nu fi
Din razele înalte coboară luna
Hiperion coboară prin razele de lună se ascunde ochiul sferic
În sfera de lumina pe cer știrea
Stele răsar cum și apună o mierla jucăușă pe lângă plopi
Coboară cu soț și fără soț sunt plopii în solstițiu
Apare de departe, apare Eminescu, din depărtări albastre de solstițiu
E vara boreală și soarele o sferă lumina-i tot mai albă
S-a stins și s-a înălțat
Apare Eminescu prin undele din șoapte
Alerg în vis cu tine și florile de tei
Primesc botezul ploii
Apare Eminescu în stele cufundat cu mantia de geniu,
Cu ochiul colorat în străluciri albastre.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Dor de Eminescu

Mi-e dor de susur de izvor ce clipocește-n vale,
Mi-e dor de turmele ce stele li se-aprind în cale,
Mi-e dor să te privesc, te ridic de subsuoară,
Mi-e dor de un sărut sub un salcâm cu frunza rară.

Mi-e dor de codrul cu păsărele ciripind pe ramuri,
Mi-e dor de marea ce spumegă talazurile-n maluri,
Mi-e dor de toamna ce foșnetul de frunze il așterne,
Mi-e dor de mama ce mă cheamă din negură de vreme.

Gândul mi-e curat precum nuferii ce-ncarcă lacul,
Auzul mi--e mângâiat, cântă-n codru pitpalacul,
Limpede îmi e privirea când privesc cerul albastru,
Liniște-mi aștern în suflet când citesc versul măiastru.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook