Și totuși
Se-aprinde spre neguri, amurgul,
Rebele scântei mă stârnesc,
Un cer enigmatic, e burgul
Și totuși... și totuși... iubesc.
Deschideri piezișe, m-așteaptă,
Încinse de patimi și dor,
Tăcerea -i oricum... înțeleaptă
Și oglinda... nebunul izvor.
Nocturnul vacarm desenează,
Lumini colorate pe alei,
Iar pașii nebuni, decontează,
Misterul din frunza de tei.
Fântânile- s parcă... sfințite
De timpul, mereu, Demiurg,
Când visele... abia încolțite
Îndeamnă în sânge să-ți curg.
Privirea-i o mare de stele,
În suflete focu -i nestins,
Păcatele -mi par tot mai grele,
Iar gândul pervers... ne-a atins.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nebunie
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre tei
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Și totuși
Se-aprinde spre neguri, amurgul,
Rebele scântei mă stârnesc,
Un cer enigmatic e burgul
Și totuși... și totuși... iubesc.
Deschideri piezișe m-așteaptă,
Încinse de patimi și dor,
Tăcerea-i oricum... înțeleaptă
Și șansa nebunului zbor.
Nocturnul vacarm desenează
Lumini înfrunzite... pe-alei,
Și pașii ce-acum, decontează
Misterul din numărul trei.
Trotoarele-s straniu... sfințite,
De timpul, mereu, Demiurg,
Când visele abia încolțite
Îndeamnă în sânge să-ți curg.
Privirea-i o mare de stele,
În suflete focu-i nestins,
Păcatele-mi par tot mai grele
Și gându-ndrăzneț... ne-a atins.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor sau poezii despre numere
Când zâmbești
Când zâmbești, mă pierd adâncuri
Și plutiri mă-nvârtoșează
Cu fiori, sclipiri și sfârcuri,
Ce în trupuri... decontează.
Respirând tăceri... rebele,
Nestatornice și-mpinse
Înspre-o noapte fără stele,
Care-n grabă... ne cuprinse.
Când zâmbești, a câta oară
Așteptând iertări sfințite,
Așternuturile... zboară,
Albe... și neprihănite.
Și mă ceartă și mă strânge
Împletind chemări nebune
Cu păcatele din sânge
Și târziul... ce apune.
Când zâmbești... mă faci a crede
Taina frunzei... păcălită
De speranța veșnic verde
A căderii... în ispită.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sâni, poezii despre zâmbet, poezii despre verde, poezii despre păcăleli sau poezii despre noapte
Parfum demonic
Magnolii înfloresc dinspre iubire,
Un curcubeu mai zgârie un gând,
Spirale strâng speranțe din uimire
Și în parfum demonic mă scufund.
Valsează primăvara spre cuvinte,
Plutiri de fluturi... mă redefinesc,
Iar un prezent adeseori cuminte
Mă tot îndeamnă, iată, să iubesc.
Aștern timid, iubirea-n așternuturi
Și o cuprind de legănări flămând,
Când încă stele cu piciorul scuturi
Pe trupu-ți enigmatic... și profund.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vals
- poezii despre primăvară
- poezii despre prezent
- poezii despre picioare
- poezii despre gânduri
- poezii despre fluturi
- poezii despre flori
Vă iubesc, oricum
Vreau să vă-ntreb, prietenii mei buni,
De ce vă supărați, tocmai acum
Când clipa-mi a cedat unei furtuni?
Și, totuși, vă iubesc, mereu, oricum!
Îmi dați ce ce mai bun, apoi îmi luați...
Totuși: încrederea nu mi-o-nșelați!
De nu-mi sunteți alături când mi-e greu,
Oricum, vă dau ce am: sufletul meu!
poezie de Iulia Mirancea (4 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre supărare, citate de Iulia Mirancea despre supărare, citate de Iulia Mirancea despre suflet, poezii despre prietenie, citate de Iulia Mirancea despre prietenie sau citate de Iulia Mirancea despre iubire
Tu mă iubești, Eu te iubesc
Tu seara chemi înspre păcate,
Eu, dimineților te cer
Ca într-un joc, ce totuși poate
Plăti destinul... efemer.
Te dezgolești... încântătoare
Simțind cum ard, interior
Și-arunc priviri pătrunzătoare
Înspre un trup, provocator.
Tu intuiești rebele clipe,
Eu, îndrăznelilor mă vând,
Când albii fulgi își pun aripe
Și bat la poarta unui gând.
Mă înfășori cu-anume teamă,
Te trag înspre îmensități
Abia simțit, fără să doară
Taina nebunilor... poeți.
Tu rânduiești, timidă, timpul,
Pe când eu vreau să-l risipesc,
Trecând peste tăceri cu schimbul,
Tu mă iubești, Eu te iubesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre poezie, poezii despre plată sau poezii despre intuiție
Tu mă iubești... Eu te iubesc
Tu seara chemi înspre păcate,
Eu... dimineților te cer
Ca într-un joc, ce totuși poate
Plăti destinul efemer.
Te dezgolești încântătoare
Simțind cum ard... interior
Și-arunc priviri pătrunzătoare
Înspre un trup provocator.
Tu intuiești rebele clipe,
Eu... îndrăznelilor mă vând,
Când albii fulgi își pun aripe
Și bat la poarta unui gând.
Mă înfășori cu-anume teamă,
Te trag... înspre imensități,
Abia simțit, fără să doară,
Taina nebunilor poeți.
Tu rânduiești timidă, timpul,
Pe când eu vreau să-l risipesc,
Trecând peste tăceri cu schimbul,
Tu mă iubești... Eu te iubesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel în dimineți de rouă
În dimineți de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte
Și mii de doruri mă încearcă,
Dinspre tăceri, înspre cuvinte.
Vrea timpul, iar să se întoarcă
Și visele... mi-le tot minte
În dimineți de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte.
Destinul, cu poveri se-ncarcă
Vâslind mereu spre înainte
Cu-a dragostei eternă barcă,
Când vin luceferi să te-alinte
În dimineți de rouă... parcă.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre dor, poezii despre dimineață, poezii despre cuvinte sau poezii despre bărci
Ești ca un înger
Mireasmă tainică de floare,
Esența tandrelor chemări
Ce-alunecă întrebătoare
Înspre păcate și iertări.
Mi te adun dintre cuvinte
Și te-nfășor... abia simțit,
Fermecătoare și fierbinte
Ca un destin... însuflețit.
Ești ca un înger de lumină
Ascunsă-n visele rebele
Și căutând... ca o regină,
Misterul nu știu cărei stele
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre monarhie, poezii despre lumină sau poezii despre iertare
Magia serilor de iarnă
Ce magice sunt serile de iarnă
Și ce pufos... sărutul de alint,
Când pasiunile, încep să cearnă
Aluzii... pentru visele ce mint.
Se risipesc tăceri înspre uitare,
Privirea verde, caută spre vest,
Iar clopotele bat... a provocare,
Încinsă... ca o formă de protest.
Azi, ninge impecabil, în poeme,
Cuvintele par gri, ca un blestem,
Ieșit din ipoteze... și din scheme,
Din rame... secundare... și sistem.
Încă mai viscolesc, plăceri rebele,
Se scutură pe tâmple... și se-ntind
Pe trupul... ca o pulbere de stele,
La vremea neștiutului... colind.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre uitare, poezii despre sărut sau poezii despre proteste
Întoarcerea caporalului George Bacovia
Mi-e dor de-o ploaie despuiată
de-o ploaie sexy zău mi-e dor
când parcă vin iar din armată
la vatră sunt lăsat de-un nor
De-o ploaie sexy iar mi-e dor
vreau să mă ude pân-la piele
să o iubesc și totuși să nu mor
cât să răsară-n iarbă stele
Vreau să mă ude pân-la piele
când parcă vin iar din armată
de toată răutatea să mă spele
mi-e dor de-o ploaie despuiată
De-o ploaie sexy iar mi-e dor
să spele moartea tuturor
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 august 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre armată, poezii despre răutate, poezii despre ploaie sau poezii despre George Bacovia
Ești floarea dulce-a macilor din vise
Esti floarea dulce-a macilor din șoapte,
Ascunsă în adâncuri de suflete rebele,
Când bate ceasu-a dor de buze coapte
Și inima aleargă prin pulberea de stele.
Se înroșește zarea topindu-se-n petale,
Privirea zâmbitoare pică-n sărut de foc
Și dansul... ca o vrajă... de tinere vestale
Aprinde vâlvătaia de patimi... și noroc.
Cuvinte dezgolite... par mlădieri divine,
Dobândă pentru suflet în firele de fum,
Chemări demențiale spre clipele puține,
Iubirea ca o haină... căzută peste drum.
Ești floarea dulce-a macilor... din vise,
Înghețul și dezghețul trăirilor trupești,
Când fulgeră cu fluturi la ore indecise
Și te-nfășor iubito... în magice povești.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre vestimentație sau poezii despre tinerețe
Este ziua
Este ziua plină și străluce,
Florile-s cu soarele pe buze,
Vântul cavaler își cere scuze
Și apoi, în depărtări se duce.
O secundă-n orologiu bate,
Șoaptele tot imitând cuvinte,
Definesc în sufletu-ți cuminte
Neștiutul gând... de libertate.
Este ziua clipei de tandrețe,
Tainice speranțe prind contur,
Fără teamă aș putea să jur
Că vor fi nebun, de îndrăznețe.
Spre apus, stau visele să cadă
Răsucind regretele-n dușmani,
C-au rămas săraci și fără bani
Învățând tăcerile... să-ți vadă.
Este ziua... cu parfum de bine
În pahare-ți toarnă doar noroc,
Noaptea... te va prinde de mijloc
Și momentu-acesta, îți convine.
Fulgeră... cu sărutări rebele,
Pasiuni încinse te stârnesc
Prin iubire trupuri se sfințesc,
Cu nectar de ploi și praf de stele.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre sărăcie, poezii despre promisiuni sau poezii despre noroc
Mai cu...
Mai cu dragoste și dor,
Mai cu ploaie și gri nor.
E început de poezie
Lacrimi reci curg pe hârtie.
Mai cu tremurat de glas,
Mai cu dulcele lui vals.
E condeiul cel din floare
După curcubeu apare.
Mai cu pomii colorați,
Mai cu obrajii îmbujorați.
E parfumul cu scântei
Revărsat din vechii tei.
Mai cu vântul lui cel rece,
Mai cu misterul ce trece.
E gingașa primăvară
Cu miros de lăcrămioară.
Mai a fost și încă este
Surâsul cald din poveste.
Mai e viața dintre stele
Focul din visele mele.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre viață
Mă poartă toamna
Mă poartă toamna pe alei
Și pe cărări ce curg încet,
Când pică frunzele-n scântei,
Iar vântu-i tandru și discret.
Mă poartă toamna în iubire,
Acoperindu-mă cu dor
Și-aproape de nemărginire,
În amintiri... mă înfășor.
Mă poartă toamna și mă plouă
Printre culori ce ruginesc
Și strâng în palmele-amândouă,
Al clipei trup dumnezeiesc.
Mă poartă toamna și mă duce
Într-un iatac... ca un fior
Și-n așternuturi zăbăuce
În care-am învățat... să zbor
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre toamnă, poezii despre culori sau poezii despre amintiri
Iubesc tăcerea
Iubesc tăcerea primăverii-n floare,
Tăcerea stelelor care în zori apun,
Iubesc tăcerea zborului spre soare,
Tăcerea sufletului primitor și bun.
Iubesc tăcerea pădurilor bătrâne
Tăcerea lunii și-a nopții-nrourate,
Iubesc tăcerea bobului din grâne,
Tăcerea tumultoasă a inimii ce bate.
Iubesc tăcerea ca vis ori ca simțire,
Tăcerea din adânc a sinelui divin,
Iubesc tăcerea si taina din privire,
Tăcerea care spune la matcă să revin.
Iubesc tăcerea când sunt cu Dumnezeu,
Tăcerea izbăvirii ce-aduce nemurire,
Iubesc tăcerea ca rugă-n gândul meu,
Tăcerea lacrimei la ceas de regăsire.
Iubesc tăcerea ca tihnă sufletească,
Dar nu iubesc o viață-nsingurată,
Iubesc tăcerea din lumea îngerească,
Dar nu iubesc trăirea-ntemnițată.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie sau poezii despre păduri
Apusul din noi
Târziul apus... tot caută stele,
Tot numără clipe, ispite și-amor,
Din fire de iarbă-mpletește inele
Ce leagă speranțe, risipe și dor.
Îți vine a crede... tăcerile toate,
Trezind inorogul cu fraze firești,
Când visele albe... se vor colorate
De frunzele verii și aripi cerești.
Din poalele seri... păcatul învie,
O umbră pictează nebune iubiri,
Plăcerile vieții... uitarea sfâșie
Cu magice șoapte și tainici zefiri.
Apusul rămâne s-adune argintul
Ascuns în adâncuri ce ard ursitori,
Privirile-albastre deschid labirintul
Și picură-n suflet... încinșii fiori.
Să mergem acasă, iubito, e timpul
Altare din trupuri pe rug să topim,
Apusul să fie în noi... ca Olimpul,
Când zeii îndeamnă rebeli, să iubim.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre unicorni sau poezii despre trup și suflet
Lumină în amurg
Amurgul începutului de an deschide căi spre răsărit de lume,
Surâde stins și-neacă întristări în valul mării ce nu are-un nume.
Îmbrățișează umeri de răbdări, îi învelește cu dantele ninse,
Închide-n noapte șoapte de trădări, iar șoaptele orbecăiesc, învinse.
Amurgul începutului de an își acordează harpa milenară,
Răscumpărând îngeri căzuți în van, cu o romanță dulce, selenară.
Semnează garanție pentru ei și Raiul, primitor, poarta-și deschide,
Iar îngerii, treziți din somnul greu, își scriu păcatele pe panachide.
Amurgul începutului de an își conturează ochii cu-ntuneric,
Cu stele căzătoare luminând visele toate, în decor homeric.
Spre clipa răsăritului, grăbind, și-ndreaptă pașii, obosit de veghe,
Predă ștafeta, apoi, liniștit, din marginea răbdării-și face zeghe.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre tristețe, poezii despre stele căzătoare, poezii despre somn sau poezii despre rai
Du-mă-n dor
Port iubirea printre stele
Înspre-o inimă iubită,
Sufletul de patimi grele,
Plânge-n lacrima grăbită.
Dragostea... mă-ncolăcește
În petale reci de floare
Și-n bujorul ce-nroșește
Buze dulci, c-o sărutare.
Și în dar, iubire, iată,
Pică flori de liliac
Peste trup nebun de fată,
Ce m-așteaptă lângă lac.
Printre vise, clipa trece
Ca o vrajă-nlănțuită,
De cristal e ochiul rece,
Mereu, liniștea-i grăbită.
Du-mă-n dor, acum, iubire
Și prin iarba-nrourată,
M-ai legat cu mii de fire,
Ești a mea, iubito, toată.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi
Dinspre albastru picură a ploaie
Dinspre tăcere fluturi desenează,
Cu-aripe moi, ascunse orizonturi
Și curcubeie care-mi descifrează
Pinul ascuns... din risipite conturi.
Excentric alb, prin visele rebele
Parfumul răsăritului... persistă,
Amestecat cu pulbere de stele
Și c-o ispită veșnic... fantezistă.
Provocator... te-nvață menuete
Pierdute-nspre amurgul inegal,
Ce-alunecă... în părul unei fete
Și-n așternutul ca un madrigal.
Dinspre albastru... picură a ploaie
Răstălmacind aducerile-aminte
Și așteptând destinu-ntr-o odaie,
Tăcută, drăgăstoasă și fierbinte.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre desen, poezii despre dans, poezii despre albastru sau poezii despre alb
Ignorantul veșnic
Mă-mbrățișezi cu gânduri neștiute
De parcă ai pleca arzând de dor
Și străluciri de nimeni cunoscute
Redefinesc al trupului fior.
Atins de pana umbrelor vrăjite,
Mă reașezi în dimineți de-argint
Pe florile abia îmbobocite
Și-n clipa de tăcere și de alint.
Mă risipești, apoi, spre zări uitate,
Descoperind adâncuri de nesomn
Și coapsele... de frunze zgâriate
Sau de privirea nu știu cărui domn.
Tresaltă sânul... roua prinde viață,
Închisă-i ușa și păcatu-i greu,
Iubirea e mereu... petrecăreață,
Iar ignorantul veșnic... voi fi eu.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ignoranță sau poezii despre frunze