Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Acolo unde volbura întunecată se cuibărește în profunizmea omului, există rădăcina luminii numită speranță, numită rugăciune cu chip de Dumnezeu.

Și mâine e altă zi în care nu mai strângi din pleoape...

și pământ cu iarbă măruntă sub picioarele tale răsună de soare,

și floarea vibrează în aripile albinelor...

și încă o iarnă din trupul tău a ieșit ca o insulă a nimănuia, îndreptându-se spre alte zăpezi de la miazănoapte.

Te trezești strigat să-ți continui timpul până la următorul punct al întâlnirii cu extraordinarul.

în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Și mâine e altă zi în care nu mai strângi din pleoape...
și pământ cu iarbă măruntă sub picioarele tale răsună de soare,
și floarea vibrează în aripile albinelor...

în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acolo unde oamenii au plecat de la Dumnezeu, lipsește speranța, lipsesc frumusețile vieții...
Dumnezeu a lucrat cu toată bucuria și înțelepciunea Sa ca omului să nu-i lipsească nimic.
Unde nu există Dumnezeu e haos, unde nu e Dumnezeu nu există nicio altă valoare care să arate adevăratul sens al Creației – VIAȚA – Această minune care are plenitudinea Luminii, făcându-l pe om să se bucure de bunătatea Domnului, Această forță reală căreia divinitatea i-a dat sensul măreț de a iubi și a cultiva numai iubire în jur.

în Recurs pentru Infinit
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugăciunea are chip adânc, dumnezeiesc; străbate golul ființei dându-i întregimea unei lumini divine: speranță. Pentru că speranța vine din rădăcina luminii.

în Cerșetori de existență
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A accepta intelectualul, culturalul și emoționalul înseamnă a-L percepe pe Dumnezeu, Forța tuturor forțelor până acolo unde sâmburele, din instinct, își îndreaptă embrionul spre suprafața pământului de a da rod și continuitate vieții.
Lărgindu-ne perspectiva gândirii juste, citadela sfărâmată a stelelor reprezintă energia frumuseților viitoare în care se naște viața, din altă viață nevăzută.

în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orologiul care a uitat să pornească timpul...

Când zilele și nopțile nu erau încă făcute,

Timpul aflase câte ceva despre visurile ce

aveau locuiască mai târziu în sufletele

care dădeau energie stelelor, cum și de unde vin.

Timpul este călugărul înțelept al Universului.

Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,

clipele curg la fel de nevăzute.

Dumnezeu a zis: fie viață!

Și viață s-a făcut în ceruri și pe pământ.

Visurile au fost împărțite clipelor.

Dumnezeu a zis: fie timp pentru toate,

de la prima și până la ultima scânteie a stelelor.

Dumnezeu a zis: fie Lumină!

Și s-a făcut Lumină:

inima speranței, sâmburele visului.

Cum îngerii nu îmbătrânesc,

le-a fost dată copilăria și zborul.

Ei le împărțiră luceferilor nou-născuți

pentru a deveni stele

de nădejde ale nopților pământene,

așteptând cu aripile la gură facerea omului.

Creatorul le dădu energie și frumusețe;

întunericul nu este o ființă.

Fiecare clipă naște câte un vis,

șperanța este mare luminatoare a visului.

Viața este și vis, și speranță, părți din Dumnezeu.

Din orologiul care a uitat pornească timpul

s-a ales iubirea. De atunci dragostea nu are vârstă.

Cum este deasupra pământului, de la răsărit

la apus, i s-a încredințat

drumul soarelui și drumul stelelor;

s-a făcut noapte și zi în numele timpului.

Dragostea este poruncă dumnezeiască,

adunându-se din ceruri

la glasul Celui care le-a zidit,

fie cuvântul luminii.

Sufletul trebuie curățit de rămășițele întunericului

rodească în om numai iubire,

că fără Dumnezeu nu se poate vedea frumusețea omului.

poezie de
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cunoașterea este un proces amplu și silențios care favorizează intelectul uman. Astfel putem înțelege mai bine existența noastră pe această planetă pierdută între imensitate și eternitate numită Pământ.

în Cerșetori de existență
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nașterea unui luceafăr este experiența vastă a luminii căreia nu-i poate supraviețui nimic până la următorul salt în neant al astrului preaplin de lumină, la fel cum speranța se naște din toate resursele interioare ale omului într-un moment capital, contopindu-se cu sufletul lui pentru a urca din nou în planul universului ca o stea nou-născută, cu drept de viață și lumină.

în Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea începe cu tine și sfârșește cu Dumnezeu. Căci El te-a ridicat din labirinturi de pământ și te-a adus la aceast praznic minunat de soare.
Începând de aici, nimic nu mai e al tău, și nici ție nu-ți mai aparții.
Lasă-te cuprins de ceea ce vrei a fi în țesătura timpului. Numește-te echilibrul celuilalt ca să poți fi o parte din întreg, o parte din clipa lui.
Iubirea este un ceas în care timpul nu există, ea este aurul sufletului care se întrepătrunde în următoarele dimineți albastre cu graiul florilor.
Când vezi o iasomie înflorită în ceasul trecerii, scuturându-se în aripile vântului, atunci ai văzut un înger între floare și tine, mărturia că El este în toate: lumină și adevăr. Iar tu ești trup din iubirea Lui, căci și pământul este clipă din clipa Lui.

în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liniștea dinaintea singurătății survine atunci când te apropii de tine însuți și te agăți de următorul răsărit. Pentru că există un mâine...

în Liniștea dinaintea singurătății
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Speranța este rădăcina luminii.

în Cerșetori de existență
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apropiindu-te de Dumnezeu trebuie să-ți arăți ființa unitară, rod al Creației Sale, că sufletul ți-e suflare dumnezeiască, iar trupul ți-e zidire pământească, că numai prin rugăciune îți recapeți adevărata libertate de a sta în dreapta Adevărului.
Uneori, în ceasurile grele ale omului țâșnesc râuri de lumină în căutarea adevărului pierdut – iubirea. Tot în rugăciuni se sfărâmă și zidurile de gheață din inima omului de piatră, că piatră e atunci când și-a pierdut iubirea.
Când îngerii-s tăcuți la capătul disperării, rămâne doar speranța ca o hrană dulce și întăritoare, fără de care nu poți trăi, așa cum nimic nu e fără Dumnezeu: nici credința, nici firea limpede a omului că-n spicul grâului e pâinea noastră cea de toate zilele - trup din trupul Domului.

în Ispita, generator de întuneric în spiritul omului și îndepărtare de Dumnezeu
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când cineva studiază un material și tânjește -l înțeleagă, această dorință arzătoare este numită "rugăciune". Pentru că o rugăciune este o lipsă, însemnând că cineva imploră pentru lipsurile sale, așa încât Creatorul îi va satisface dorința. Stăruința în rugăciune este măsurată prin dorință, atâta timp cât există un lucru de care cineva are neaparat nevoie, dorința pentru acel lucru este mai mare. În concordanță cu măsura nevoii, așa este și măsura dorinței arzătoare. Există o regulă ca, în lucrurile pentru care cineva depune cel mai mare efort, străduința crește dorința și persoana vrea primească împlinire pentru deficiența sa. Astfel, o dorință este numită "rugăciune", "muncă din inimă".

în Shamati
Adăugat de Adriana PleșcaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O inimă și o lună

Caut apa unei irosiri egale
cu ploaia,
îmi clocotește trupul în lumină
și umbra mi-e mai limpede la brâu.

Se vede într-un ochi subțire de grâu.
pâinea împăturită într-o simplă rugăciune.

Ard odată cu tine,
ni se micșorează sufletele
cât un soare ros de nori.
Tu ai mai fost aici,
te știu pe de rost ca pe o copilărie limpede,
mai limpede ca piatra ieșită din râu,

Se vede printr-un ochi subțire de grâu
cum îmi lucește părul înserat,
îți bate pulsul încurcat.

Mă prelungesc cu trupul de aer
unde ți se sfârșește creștetul.
Se vede într-un ochi albastru de cer
o inimă și o lună
într-o zbatere
subțire de furtună.

camelia oprița

poezie de
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
fericire
Fericirea este un echilibru mental profund care ne dă energie din forța Universului, ne regăsim interior cu extraordinarul de neînlocuit.

definiție de în Universul Iubirii
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimic nu e fără Dumnezeu: nici credința, nici firea limpede a omului că-n spicul grâului e pâinea noastră cea de toate zilele – trup din trupul Domului.

în Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet (3 ianuarie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Timpul este călugărul înțelept al Universului.
Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,
clipele curg la fel de nevăzute.
Dumnezeu a zis: fie viață!
Și viață s-a făcut în ceruri și pe pământ.
Visurile au fost împărțite clipelor.
Dumnezeu a zis: fie timp pentru toate,
de la prima și până la ultima scânteie a stelelor.
Dumnezeu a zis: fie Lumină!
Și s-a făcut Lumină:
inima speranței, sâmburele visului.
Cum îngerii nu îmbătrânesc,
le-a fost dată copilăria și zborul.
Ei le împărțiră luceferilor nou-născuți
pentru a deveni stele
de nădejde ale nopților pământene,
așteptând cu aripile la gură facerea omului...
Din orologiul care a uitat pornească timpul
s-a ales iubirea. De atunci dragostea nu are vârstă.
Cum este deasupra pământului, de la răsărit
la apus, i s-a încredințat
drumul soarelui și drumul stelelor;
s-a făcut noapte și zi în numele timpului.

în Orologiul care a uitat să pornească timpul... (31 decembrie 2018)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Trupul de iarbă

Pe o umbră de vis
Alunecă o barcă,
Sub valuri de pământ
E mama mea, țărancă.

Cu trupul ei hrănește
Ierburile din parc
Unde pe un soclu
Zâmbește Ioana D'Arc.

Nimeni nu privește,
Ochii au țărână,
Dumnezeu se plimbă
Cu o cruce-n mână.

Liniștea-i deplină,
Totu-i potrivire,
În gura amintirii
Ard boabe de iubire.

Așa-i mama, țăranca
Muncește sub pământ,
Din trupul ei de iarbă
Crește grâul sfânt!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Any Drăgoianu

Ai să mă poți ierta, că te iubesc până la sfârșitul acestei nopți

și mai departe,
prin timp,
până când lumina ți se va așeza pe mâini?

Ai mă ierți,

că locuiesc în partea cea mai întunecată a ființei tale
acolo unde strigătele sunt vii
acolo unde toți demonii își leagă umbrele?

Ai mă ierți,

că n-am deschid fereastra,
și n-am să mai plec din camera ta,
acolo unde am îngenuncheat după toate războaiele,
acolo unde mi-am ascuns durerile fiecărei treceri?

Ai mă ierți?
Ai mă ierți,

nu vreau te las, în mijlocul acestei vieți, fără guști adevărul până la ultima firimitură
și lumina îți adoarmă pe piept?

Ai mă ierți,

nu pot altfel, că singurul drum pe care îl văd trece prin sufletul tău,
acolo unde voi sta pentru cât mi-a mai rămas?

Oare, ai mă ierți?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ansamblul reprezentării tale interioare este dat de cealaltă ființă: prin ea te poți iubi pe tine pentru că aceeași persoană se întoarce mereu acolo unde suișul tău este mai greu.

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singuratatea este o condiție care nu mai poate fi eliminată din viață; în ea se reflectă tristețe și durere, tăcere și rugăciune, așteptare și speranță. Singuratatea interioară și durerea sunt cele două aspecte care se manifestă în oameni ca o experiență radicală...

în Iertările, o temporalitate a vieții (8 mai 2019)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!