Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Iarnă

În vale, copiii se dau pe gheață,
Câmpia e acoperită cu zăpadă.
Cerul - plumburiu.
Prin aer trec păsări negre.
La marginea satului se văd vânătorii.
Copacii sunt înghețați și stingheri.
Se pregătește o noapte geroasă.
Totul e rece și alb,
Și deși mă aflu lângă Dunăre, pe Bărăgan,
Mă gândesc ce mare pictor a fost Breugel.

poezie celebră de din Orion (1978)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poemul invectiva si alte poeme" de Geo Bogza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 7.99 lei.

Citate similare

Viața la rece

trăim mai sănătos în containerul
adânc îngropat pe un țurțure
trecuți printr-o selecție riguroasă
e rece în jurul nostru și ne ciupim
pentru a ne convinge că încă trăim
fiecare plânge fără lacrimi pe față
glumele cu înghețată sunt interzise
viața la rece între două lumi

copiii nu se dau pe gheață pe câmpia
de pudră de la marginea satului
totul e rece și cerul e plumburiu
joci șah pe patinoarele din care ies
crosele jucătorilor de hochei prinși
sub gheața transparentă cu gust
de vanilie și mentă și cireșe amare

viața la rece este mai sănătoasă
și toți se gândesc că lumea va sfârși
în flăcările iadului de pe pământ

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Pe Dunăre

... emportant vers tes havres
Tes cargaisons de bois,
de houille et de cadavres
(Paul Verlaine)

Se duc pe Dunăre la vale
Caiace-n roz și-n alb vopsite...
Se duc pe Dunăre la vale
Coșciuguri albe, plutitoare
Pe negrul apelor murdare...

Departe-n zare, neclintite,
Pădurile de sălcii par
Castele negre feudale
Ce-și spală-n apele murdare
Tristețea zidului murdar.

Se duc pe Dunăre la vale,
Grăbiți și fără de popas,
Pescarii triști ce poartă-n glas
Tăcerea albelor spitale...

Se duc pe Dunăre la vale —
Ca șirul de cocori pribegi
Pe-ntinsul fără de hotare —
Se duc pe Dunăre la vale
Coșciuguri albe plutitoare
Pe negrul apelor murdare...

Și tot pe apa care poartă
Noroiul omenirii-ntregi,
Sub sărutările solare,
Plutește și-o... ghitară spartă.

poezie celebră de din Convorbiri critice, nr. 18 (15 septembrie 1907)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.
Sorin George Vidoe

Miraj de zăpadă

Rămân călător pe zăpadă
ascuns de soare în timp,
stâncă a răbdării,
spălată de mare și ploi,
o noapte fără de zare
prin adâncuri de nea,
închis într-un cerc neumblat
de păsări în alb.

poezie de din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Costel Zăgan
Bogza, Geo
Geo Bogza: un Sisif care și-a surprins cuvintele când îi delapidau stânca.

definiție aforistică de din Definiții eretice (20 octombrie 2010)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Miroase a iarnă rece

Afară miroase a iarnă rece.
Plecat-au cocorii demult către zări,
Se simte zăpada prin aer cum trece,
Covor de petale se-așterne-n cărări.

Afară miroase a rece și fum
Și păsări prin ramuri se strâng zgribulite.
Aleargă un câine grăbit peste drum,
Frunze se cern, de frig pălite.

Miroase a iarnă iarăși afară
Și ramul golaș a încremenit.
Miroase a zăpada ce va să cadă
Din cerul alb, de nori podidit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La marginea acelei ape împînzită de mister, ca pe malul unui lac de poveste, abia se pot întrezări acoperișurile cîtorva case. Cînd lucesc în bătaia soarelui, par solzii unui pește uriaș dormind în negre străfunduri marine.

în Cartea Oltului, Hășmașul Mare
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Liviu Rebreanu

Sub cerul cenușiu de toamnă ca un clopot uriaș de sticlă aburită, spânzurătoarea nouă și sfidătoare, înfiptă la marginea satului, întindea brațul cu ștreangul spre câmpia neagră, înțepată ici-colo cu arbori arămii.

începutul de la romanul Pădurea spânzuraților de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Ion" de Liviu Rebreanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 7.99 lei.

E iarnă peste toamnă...

au venit norii să-și scuture nămeața,
să-și scuture albeața pe toată dimineața,
e iarnă, iarnă, e iarna pe afară
și este iarăși frig și este dor de vară

sunt pomii fără frunze, sunt florile nu sunt
și bate vântul rece și rece e pământ
și undeva sub streșini, stau păsări ce-au rămas,
să-nfrunte gerul iernii, gândind la timpul ars

se scutură din ceruri, stropi albi și înghețați,
atât de mulți deodată, atât de dezbrăcați.
se-așează peste locuri, s-ascundă din culori,
culorile de toamnă, din frunze și noroi

se prinde alb pe zare, pe drumuri și poteci
și chiar pe felinare, să lumineze reci,
în bălțile de gheață, ferestre pe pământ,
ce se deschid crăpate, calcate sub carâmb

e iarnă, iarnă iarăși, e iarna care-a fost,
întoarsă din plimbarea, pe unde-a fost cu rost,
întoarsă să răzbune, căldurile de ieri,
din verdele de vară, din toamnă adieri

e timpul într-o joacă, e timp de lunecuș,
copii se strâng grămadă, se strâng la săniuș,
fac oameni de zăpadă, mai mari, mai mici, mai mulți,
e iarnă peste toamnă, se-ntinde până-n munți

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Zile și zile

Am zile bune și am zile rele,
Zile când te gândesc, și-n care nu,
E viața mea un fel de paspartu,
Știind deschide ușile rebele.

N-am vrut să-mi las sărutul în zăpadă,
Și astfel, n-am pășit către liman,
Șperaclul meu e doar un talisman,
Departe de-ați produce vreo corvoadă.

Pe cerul alb trec păsări într-aiurea,
Chemându-se pe nume disperat,
Cerul de lapte a agonizat
Și de sub mierle a fugit pădurea.

Dar, când strigi de dincolo de nori,
Am zile bune ca un pom cu flori.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Emoții la Maxim...

Am zile bune și am zile rele,
Zile când te gândesc, și-n care nu,
E viața mea un fel de paspartu,
Știind deschide ușile rebele.

N-am vrut să-mi las sărutul în zăpadă,
Și astfel, n-am pășit către liman,
Șperaclul meu e doar un talisman,
Departe de-ați produce vreo corvoadă.

Pe cerul alb trec păsări într-aiurea
Chemându-se pe nume disperat,
Cerul de lapte a agonizat
Și de sub mierle a fugit pădurea.

Dar, când strigi de dincolo de nori,
Am zile bune ca un pom cu flori.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Departe de aceste culmi singuratice, pe toată întinderea Ardealului, și mai departe încă, Oltul se pregătește să ia ființă.

în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georg Trakl

Somnul

Blestemate voi negre otrăvuri,
Somn alb!
Această grădină preaciudată
Amurgiți copaci
Plini de șerpi, fluturi de noapte,
Păianjeni, lilieci.
Străinule! Umbra-ți pierdută
În roșul amurg,
Sinistru corsar
În a mâhnirii apă sărată.
La marginea nopții reaprinse păsări albe
Peste prăbușite orașe
De oțel.

poezie clasică de din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de HyperionSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gedichte / Poezii" de Georg Trakl este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 10.99 lei.

(...)roata unei mori de pe Someș vîntură atît de repede apa, încît, în pulberea ei, se ivesc culorile curcubeului. De aici, puzderii de stropi prind să alunece, pe o lungă și imprevizibilă traiectorie. Alții, supunîndu-se aceleiași legi, pornesc — în clipa cînd caii își moaie botul în unde, în clipa cînd înotătorii își scot brațul din valuri, sau peștii, vrînd să vadă dacă va fi o noapte cu lună, fac un salt zvelt în aer — de pe celelalte rîuri care își au izvorul in Carpați. Și mai de departe de pe Dunăre, în toată lungimea ei.

în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Farmecul iernii

Cât de alb este întinsul și copacii cât alb poartă!
Printre ramurile goale flori de gheață se arată
Și în liniștea deplină, sub privirea mea mirată,
Văd că iarna-i veșnicie și că totul este artă.

afund, intru năvalnic prin zăpada argintată.
Toată zarea-i veselie, chipul zâmbetul îmi poartă,
Soarele, de sus, șăgalnic, raze mii ar vrea să-mpartă
Și natura, dintr-o dată, doar de alb e-nconjurată.

Ce e mai frumos ca iarna, când lași grijile deoparte,
Când lași albul să te prindă și un chiot să îți scape?
În al iernii, fulg-cetate, lacrimi, doruri sunt departe....

Ce e mai frumos ca iarna, când simți cerul mai aproape,
Când uiți vorbele mărunte și iubirile deșarte
Și simți fulg ușor pe buze ori sărutul său pe pleoape?

sonet de din Aproape de cer (18 noiembrie 2013)
Adăugat de Vera CraciunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Cojocariu

O Dunăre albastră

O Dunăre albastră,
Tu... ești mereu splendoare,
Ești dulce alinare,
Din viața-mi ce-a trecut.

Ești sâmbure de viață,
Ești crudă desfătare,
Dar mi-ai răpit in taină
Tot ce-am iubit mai mult.

întorc... mereu la tine,
Pe malurile- ți stinse
Și mă întreb de ce...
Nu te-ai oprit?

Mereu... tu curgi la vale,
Și-mi duci zilele triste,
Te rog dă-mi alinare...
Că m-am îndrăgostit.

Sub strălucirea lunii,
Străbați mereu câmpia,
Dar lași în urmă ta
Teroare și plăceri.

Fii Dunăre albastră,
Te rog fi-mi împlinirea,
Al visului cel dulce
Cu strat de primăverii.

Nesăbuit și-n taină,
Aprind o lumânare.
Și mă gândesc adesea
De ce te-oi fi pierdut?

Aveam și frumusețea,
Aveam și tinerețea...
Dar... Dunăre albastră
Pe toate tu le-ai vrut.

Se... înalță către stele,
Fior răpus din mine,
Și bolta ce-a cerească
Pe loc a strălucit.

Tu... Dunăre albastră,
Ești zâna vieții mele
Pe care niciodată,
Nu pot ca să o uit.

Tu Dunăre albastră
Fior și încântare.
Ești dulce alinare
La tot ce-a fost trecut.

Tu... Dunăre albastră,
închin acum la tine.
Știi că nu mi-e bine
Dar nu pot să te uit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt dimineți tulburi

Ioana Maria, sunt dimineți tulburi
când ceva rău trebuie că s-a întâmplat în lume,
nori obositi și murdari acoperă cerul
și păsările trec prin aer, umede.

Într-o astfel de dimineață, Ioana Maria,
după ce toată noaptea cerul fusese sfâșiat de fulgere
și eu de ghiare lăuntrice, ascuțite și fără milă
am venit la tine și ți-am spus:
e un lucru în lume, Ioana Maria,
pe care numai tu trebuie să-l știi
ca și plânsul acestei dureroase dimineți.

Tu ai ascultat, Ioana Maria,
erai atunci frumoasă și tristă
și plângeai încet
pentru același lucru.

Și când am ieșit pe urmă în stradă
am aflat că prietenul nostru, aviatorul
murise în dimineața aceia atât de chinuită;
și noi eram triști și plânși, Iona Maria,
și pentru prima oară prieteni;
mergeam pe străzi îmbrăcați în fulgarine
și tu aveai în mână un buchet mare de liliac.

Era o dimineață de primăvară, Ioana Maria.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Prin galaxii de vis

Trec păsări călătoare către sud,
lângă fereastră se frământă plopii,
dintr-un trecut îndepărtat aud
prin galaxii de vis cum te apropii.

Din drum însă-deodată te oprești
pe-o margine de amintiri surpată,
prin cețurile beznei nefirești
văd umbra ta întinsă ca o pată.


Incerc să te ridic din bezna grea,
cu gândurile toate adunate,
dar în trecut dispari lângă o stea
pe căile galactice-ncurcate.

Se-așterne depărtarea între noi,
icoana ta din visul meu se stinge,
în suflet îmi rămân copacii goi
înfricoșați de iarna care-i ninge.

Dar cugetu-mi rămâne încă treaz,
mai pot visa o nouă primăvară,
copacii la fereastră în extaz
privind pe cer icoana ta bizară.

poezie de din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Bogdan Petriceicu Hasdeu

Alb și negru

Blânda toamnă dunăreană, dezmierdându-ne, s-a dus,
Totu-i alb și rece-i totul: jos, omătul, bruma, sus.
Moartă-i lumea sărbezită, peste care, fără față
Fără nori și fără soare, greu atârnă alba ceață.

Șerpuiește-n aer fumul și se-ntinde alburiu
Din colibe, troienite, ca sicriu lângă sicriu.
În zădar privirea cată negre benghiuri în albeață;
Pân' și umbrele sunt albe pe cea marmură de gheață

Însă iată, ca șiraguri de călugări în sobor.
Vezi ceva negrind în zare: ciorile pe șes cobor
Și de spinul chip al iernei, vesel croncănind, s-agață...
Mult mai drag mi-e viul negru decât albul fără viață!

poezie clasică de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Aghiuta. Foaie umoristica satirica si critica" de Bogdan Petriceicu Hasdeu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -52.50- 39.99 lei.

La Colț

Mult am mai fost eu pus la colț, în genunchi:
« Bogza Gheorghe, de ce nu deschizi gura, de ce taci?.

Treci la colț, în genunchi, pe coji de nuci! ».
E drept, nu prea învățam la istorie.

Dar și istoria, mai apoi, cât m-a pus la colț!
« Geo Bogza, de ce nu închizi gura? de ce nu taci?
Treci la colț, în genunchi, pe coji de nuci! ».

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inainte de Crăciun

Peste tot plin este de zăpadă,
Neaua-și arată mantaua sa dalbă,

Renii se plimbă, aleargă-n pădure,
Din pomi zăpada în roiuri se cerne,

Pe întinderea pustie, fără de nume
Se văd pe alocuri, pași și urme...

Soarele apare, pe cerul roșiatic,
Si noaptea dispare, se retrage apatic.

Zorii de gheață răsar pe alocuri,
Veverițele se joacă-n stejarii de-alături.

Codrul fremătând, se-apleacă agale,
Peste cărarea argintie, netedă, pustie,

Pescarii la copcă, pescuiesc în vale,
Cu undițe străvechi, pe lacul cel mare.

Râul se scurge, încet se duce,
Sub gheața cea groasă ce-ncet îl strânge.

Norii vin încărcați de promoroacă,
Răspândind stele de gheață pe întinderea posacă.

Copii cu sania au ieșit la joacă,
Se bat în grupuri, cu bulgări de zăpadă.

La casele din sate, pe hornuri iese fumul,
Lângă bradul împodobit, în case arde focul.

Familiile deja au terminat gătitul,
Cu pași repezi a venit bătând la uși Crăciunul.

poezie de (19 decembrie 2019)
Adăugat de Edy t.KSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook