Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marin Sorescu

La iernatec

Oile coborând la iernat
Spre Dunăre au momente când le țiuie urechile.
Se opresc pe marginea drumului,
Însemnate cu vopsea roșie pe spinare
Și rămân așa gânditoare,
Cu firul de troscot în gură.
Și simt că se-ntâmplă ceva cu ele.

Sunt munții care le fug din conștiință.
Schimbarea de presiune.
Parcă-ar fi fost în avion.
Trec la o altă presiune,
Ochii le fug pe câmpie
Și le amețește atâta spațiu
Fără opreliști

poezie celebră de din La L(L)ilieci, Cartea a treia (1980)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.

Citate similare

Gin: Pregătirea dispozitivului de neutralizare a comutatorului de presiune. (Scoate guma din gură și acoperă comutatorul de presiune cu ea.)

replică din filmul artistic Capcană pentru hoț
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântatul este ceva ce sunt întotdeauna fericit să fac și nu simt nici o presiune când merg în studio.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și printre indeciși, vântul bate tot de la presiune mare la presiune mică.

aforism de din Cuvinte cu dor de miez, Indeciși (2016)
Adăugat de Ștefan MîrzacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Marius Robu

Murg în amurg

Ochii mei sunt niște cai
Care fug din iad în rai,
Sufletu-mi, de vorbe dus,
Tropotește spre apus.

Iar la ceas de înserare,
O privire și-o uitare
Galopează-n sens opus,
Una-n jos, cealaltă-n sus.

Ochii mei, doi armăsari,
Fug de parcă-s fete mari;
Sufletului, cal bătrân,
Înainte-i mult rămân...

Ce treime despărțită
În amurg, de ochi mințită
Și de vorbe înșeuată,
Călărit-am ziua toată!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu tensiunile din afară creează un comportament negativ. Gândește-te ești o portocală. Când o portocală este stoarsă, întreaga presiune vine din exterior, nu? Și ce se întâmplă? Curge sucul, nu-i așa? Dar de fiecare dată când apare o asemenea presiune, tot ceea ce iese la iveală este doar ceea ce se află în portocală.

citat din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

De fiecare dată când îl ascult - și asta se-ntâmplă des - Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala poezia românească - populară și cultă - poate mișca munții.

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dacă viitorul e "zugrăvit" așa de negru, atunci de ce prezentul pune atâta presiune?

aforism de (octombrie 2013)
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Traian Abruda

E multă apă

nu ai căutatat destul de adânc: ma
rea roșie
ți-a înghițit cerceii odată cu punga de plastic
trasă pe cap
la marea (în)trecere (?!) – pierdutele pietre
de rubin, ah, vor s
clipi în urechile invizibile ale
unei meduze cu hi
jab – nu
ai căutat suficient să te speli
pe față cu sare
de mare sub presiune
ucigătoare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Abis

Merg, vreau să mă calmez
Sufletul ușor mi-l golesc,
Spre abis ușor gonesc.
Simt ca mă topesc,
În suflet, în soare
În tot ce trăiesc,
Probleme se ivesc,
Mă omoara în tăcere-
Ochii îmi lăcrimează,
Cred am sânge pe gene-
Dar eu fug spre abis
Și n-o să mă opresc
Fericirea se arată,
E un nou univers.

poezie de
Adăugat de Radu George ValentinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Veac de tăcere

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "dacă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "nu",
Hai să conjugăm ninsoarea și uitarea eu și tu,
Timpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "însă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "hai",
Vai, vom face repetiții pentru iad și pentru rai,
De ecouri mari de piatră vei fi râsă, vei fi plânsă.

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "pleacă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "taci",
Prin albastrele troiene să fim liberi și săraci,
Să uităm ce-nseamnă "totuși", să uităm ce-nseamnă "dacă".

Să uităm academia, tribunalul, primăria,
Veverițe fără nume ne predea curate legi,
Când se va răsti furtuna vorba mea s-o înțelegi,
Când vor susura izvoare află c-a murit mânia.

Și de unde până unde să uităm ce mai înseamnă,
Să rămânem ai naturii, botezați în necuprins,
La sfârșitul toamnei lumii să ne apucăm de nins,
De Crăciun ne fie iarăși dor de vară și de toamnă.

Vai, sunt râuri pe aicea care merg spre noi cuminte,
Vino, să spălăm în ele pata lumii de noroi,
Ca într-un târziu și munții să învețe de la noi
Darul de-a trăi mai liber fără a rosti cuvinte.

Sunt sătul de vorbe, vorbe, a nimic aducătoare,
Vino să uităm cuvinte și să învățăm a fi,
De cuvinte fără noimă, de sonorități pustii,
Să spălăm întreaga fire, să trăim cu-ndurerare.

Să uităm ce-nseamnă "lume", și "avere", și "putere",
Să uităm cuvântul "dacă", să uităm cuvântul "da",
Și-ntr-un veac fără cuvinte, ca doi cai fără de șa
Să trăim tăcând iubirea, fiindcă totul e tăcere.

poezie celebră de din Manifest pentru mileniul trei (1984)
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Mihai Savin

Fug

fug prin sensuri albe
știind nu dau peste tine
nu mă pot împiedica în așteptări
și nici să ating confesiunea lunii în zări

fug între viziuni și ispite
cu-n cântec furat din chitară
și cu câteva cuvinte
de ultima iubire mototolite

fug prin ecuațiile mele
mă ridic la pătrat
și răstorn Carul Mare
cu gânduri cu tot și ce mai are

fug prin astenii de timp
eu peregrin de intimidări
și prin desene de aventuri instantanee fug
încât cu degete de celule exfoliate
mă prind de câteva axiome exacerbate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viață de om

Parcă mai ieri a fost tot luni
Și astăzi luni e iară
Uite și luna a trecut
Din nou e frig e iarnă.

Țin minte am fost cândva micuț
Am mers și eu la școală
Zburdalnic, vesel și drăguț
Alergam eu des prin sală

Fetițele își împleteau cosițele
Băieții cu joaca-n cap
Cam greu de sa-u maturizat.
Dar anii trec se duc, se duc
Chiar câteodată fug

Am fost cândva și eu flăcău
Acuma sunt și însurat
Copii îs mari au învățat
Nepoții vin mai rar în sat.
Dar anii trec se duc, se duc
Chiar câteodată fug.

Sunt sur deja demult la cap
Mă țin în băț mă mișc spre pat
Frunzele cad și cad,
Dar eu mai greu, mai aplecat
Anii se dud, se duc
Chiar câteodată fug.

Ce binear fi să fiu din nou micuț
Să merg din nou la școală
Zburdalnic, vesel și drăguț
Să alerg din nou prin sală...

poezie de (5 februarie 2018)
Adăugat de Mihalachi VeaceslavSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pământul se învârtește însă de la vest spre est, adică de la apus spre răsărit și de-aceea vedem bolta cerească mișcându-se de la est spre vest, adică de la răsărit spre apus. Iluzia e tot aceea pe care o încercăm când ne aflăm într'un vagon al unui tren în mișcare: Dacă privim pe fereastră, ni se pare că fug arborii, fug casele, pe când în realitate știm bine trenul e cel care fuge. Și încotro fug pomii și casele? Tocmai în direcție opusă trenului. Nu trebuie să ne mirăm învârtirea boltei cerești este o simplă părere; o vedem și totuși nu există.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Imaginează-ți asta: fără înainte, fără după. Veșnic amurg într-un codru de brazi. Sângele care o ia în răspăr, ochii privind înlăuntru, urechile care țiuie niște semnale, mâinile care mângâie blana unui animal neînchipuit de gingaș. Acolo e ea, covârșindu-te, străluminată și blândă. Inima ți se strânge, buzele ți se întredeschid. Dacă atâta frumusețe nu te strivește, e din pricină nu există nici înainte, nici după.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.
Costel Zăgan

Și luna-i de diamant

Ating cerul cu călcâiul
îngerii mă iau la goană
luna-mi bate-n talpă cuiul
însă steaua-i vai o rană

Îngerii mă iau la goană
fug de lume-n altă lume
parcă fug vai de pomană
ajung la un cap de nume

Fug de lume-n altă lume
luna-mi bate-n talpă cuiul
când din suflet ies doar spume
ating cerul cu călcâiul

Iar îngerii mă iau la goană
gratuit cu altă rană

poezie de din Cezeisme II (30 ianuarie 2013)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Any Drăgoianu

Ceva de la mine ți-am dat

bucuria de a trece dincolo de spațiu și timp
ceva de la tine am primit
o altă viață
și am învățat să trăiesc
în același timp
două vieți

ceva am dat și ceva am primit
chiar și cu mâinile pline de sânge
tot așa am spus
viața pe care mi-ai dat-o
e cu mult mai frumoasă
și vezi tu
nu vreau să o pierd
nu vreau să rămân ca o piatră la marginea gândurilor tale

nu
nu lăsa nimic din toate astea să se întâmple
caută-mă
în adâncul ființei
și-ai să mă găsești
cu respirația tăiată
cu buzele arse de-atâtea rugăminți

nu mă lăsa
te rog
nu vreau să mă sting
când știu
cât de mult am dat din bucuria mea
și cât de mult am primit de la tine
o altă viață
una pe care vreau s-o trăiesc
mereu

nu vreau să mă sting
nu vreau

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Iar trăire

Sunt rănit de dorul tău
și de ochii tăi de toamnă
simt că pic, -mi vine rău
nu-mi ești de mână doamnă

Fug de tine cât mai pot
și tu vii cu foc și gheață
și topit eu te provoc
c-o câmpie de verdeață

Mă îmbăt cu așteptări
și-mi las visele de noapte
și te-aruncă-n gândul meu
tot ca ziua ce mă arde

N-aș fi vrut să te cunosc
să trăiesc iar o iubire
soarta mea iar vrea să fiu
amețit de a ta fire

Ninge de când te-am zărit
cu petale peste iarbă
firul ei a înflorit
pentru tine doamnă dragă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Privește-mă, sunt cel ce prinde vise,
Cu palmele întoarse către cer,
În plete, ca podoabe, gânduri ninse,
Iar recea-mi judecată, un hanger.

Te regăsesc pe firul vieții mele,
Suntem maeștri-n camera cu-oglinzi,
În alte universuri paralele
Mă tot privești și mâna mi-o întinzi.

Spre ochii tăi fug gândurile mele
Și mă socot să fac spre tine-un pas,
Să te-ntâlnesc în punctul din poeme,
'n eternitatea care ne-a rămas.

Te simt acolo ca pe-o primăvară,
Ce-și scutură-n-spre mine albe flori,
Chemându-mă cu ploaia milenară
Să-ntinerim în fuga după nori.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

Trebuie să-i dăm drum vieții, așa cum ne vine exact, să nu mai încercăm să facem legături care nu țin. De când spun cuvinte fără șir, simt că-mi recuperez ani frumoși din viață.

citat celebru din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adrian Păunescu

Veac de tăcere

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "dacă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "nu"
Hai să conjugăm ninsoarea și uitarea eu și tu
Timpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "însă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "hai"
Vai, vom face repetiții pentru iad și pentru rai.
De ecouri mari de piatră vei fi răsă, vei fi plănsă.

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "pleacă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul"taci"
Prin albastrele troiene să fim liberi și săraci,
Să uităm ce-nseamnă "totuși", să uităm ce-nseamnă "dacă".

Să uităm academia, tribunalul, primăria,
Veverițe fără nume ne predea curate legi,
Cănd se va răsti furtuna vorba mea s-o înțelegi
Cănd vor susura izvoare află c-a murit mînia.

Și de unde pănă unde să uităm ce mai înseamnă
Să rămînem ai naturii, botezați în necuprins,
La sfărșitul toamnei lumii să ne apucăm de nins
De Crăciun ne fie iarăși dor de vară și de toamnă.

Vai, sunt răuri pe aicea care merg spre noi cuminte
Vino, să spălăm în ele pata lumii de noroi,
Ca într-un tărziu și munții să învețe de la noi,
Darul de-a trăi mai liber fără a rosti cuvinte.

Sunt sătul de vorbe, vorbe, a nimic aducătoare,
Vino să uităm cuvinte și să învățăm a fi,
De cuvinte fără noimă, de sonorități pustii,
Să spălăm întrega fire, să trăim cu-ndurerare.

Să uităm ce-nseamnă "lume", și "avere", și "putere"
Să uităm cuvăntul "dacă", să uităm cuvăntul "da",
Și-ntr-un veac fără cuvinte, ca doi cai fără de șa
Să trăim tăcînd iubirea, fiindcă totul e tăcere.

poezie celebră de din Manifest pentru mileniul trei - Editura Eminescu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook