Între vecine
Cum făcea a lui Jaliu ca s-o înfurie
Pe Măria Bălii, vecina ei.
Dădea gură la vite, striga păsările, câinii.
- Hea, hea! Nea, Priene! Gâți, gâți!
La vale, la vale cu voi!
(Casa Măriei era mai la vale.)
Na, Scandal! (Avea și-un cățel, Scandal.)
Și Măria se plângea lui Dumitru lui Chirimențu:
- Jaliu, fir-ar al dracului,
Jaliu mi-a adus sărăcia Boghii.
Maria venea pe la noi cu furca-n brâu
Și punea furca așa pe pat și se culca lângă ea.
-Păi, bine, fă, cu furca ce mai veniși,
Dacă te culcași? zicea mama.
- Lasă-mă, că nu mai văd să torc.
- Ba ți-e lene.
- Ei, mă, nu-mi crede nimenea...
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vecini
- poezii despre câini
- poezii despre văi
- poezii despre sărăcie
- poezii despre scandal
- poezii despre păsări
- poezii despre mamă
- poezii despre lene
- poezii despre gură
Citate similare
Mireasa bătrână
Când s-a cununat Cheagu, tot așa bătrân,
Și fiu-său cu bradul pe vale.
Luaseră și ei lăutarii și le cânta c l a n a r e t a
Și mergeau pe vale, veseli.
Și-au făcut o masă-n curte, s-au dus vecinii,
Și mireasa bătrână - a băut un pahar de apă și s-a îmbătat.
"E, miresică, te dedeși dracu, zicea Cheagu,
Eu acuma cu cine mă mai culc.
Să mă tragă, să mă oblojească,
Răcii pe vale".
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre draci, poezii despre bătrânețe, poezii despre nuntă, poezii despre muzică, poezii despre brazi sau poezii despre apă
Adio prietene
lui Lucian Alecsa
Nu mai e loc de poezie
nu mai e loc nici de poeți
toate se duc fir-ar să fie
rămân doar umbre pe pereți
Nu mai e loc nici de poeți
se duce lumea vai la vale
rămâne noaptea în ereți
nu întâlnești nimic în cale
Se duce lumea vai la vale
toate se duc fir-ar să fie
ți-ai pus și tu a morții zale
nu mai e loc de poezie
Nu mai e loc nici de poeți
cântați ceva dacă puteți
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 februarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre prietenie, poezii despre noapte sau poezii despre moarte
Lenea
Nea Miai îi spunea mamei, înainte de a muri:
- Nicoliță, dumneata să te dai la poartă
Și să te țâi, să nu vină alea cu lumânări
Și ți le pun în mână.
- Păi de ce, nea Miai?
- Păi, de-aia! Că vin alea cu lumânări să-mi aducă
Să le dau la ăi morți. Zic: să-i duci și lui Ion,
Lui Petrică, să-i duci și lui Sandu al meu. Și eu pe unii
Nici nu i-am cunoscut, ar trebui să umblu mereu, o vecie,
Și rămân cu lumânările-n mână.
- Și așa ai făcut, mamă, te-ai ținut la femei să nu vină?
- Păi cum, eu puteam să mă împotrivesc cu satul?
Da' lui îi era lene să umble pe lumea cealaltă,
Voia să se păstreze și mort.
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre sat, poezii despre lumânări, poezii despre femei sau poezii despre Ion
Lumii toți suntem datori. Dumnezeu ne-a adus pe lumea asta, ca să o facem mai bună, mai blândă, mai adevarată, mai, mai, mai, mai... Mai demnă de trăit. Iată deci că m-am înscris și eu cu voia lui Dumnezeu în această galerie de oameni care au acest vis, acest țel: cum să facem noi să le fie semenilor noștri mai bine. Și, e adevărat, uneori se respinge această ofertă. Mi s-a întâmplat odată, demult, în timpul războiului, când am fost refugiați și tata a venit pe bicicletă și ne-a adus ciocolată. Gazda la care stăteam avea și ea un rând de copii, iar unul dintre ei era așa, mai de vârsta mea. Mama mi-a spus: ia și dă-i și lui ciocolată! El a luat ciocolata, a dat din cap, a mușcat și a scuipat.
Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre ciocolată
- citate despre vârstă
- citate despre visare
- citate despre viață
- citate despre timp
- citate despre tată
- citate despre război
- citate despre religie
- citate despre mamă
Casa
Când auzea maica de vreo fată care se mărită
Și nu vrea să se ducă la bărbat, zicea:
"Fată, dacă bărbatul te duce
Lângă un gard, mături bine, migălești, strângi
Și tu acolo, mături, împodobești cu sălcii, cu boji
Și stai acolo. De dragul lui.
Aia e casa ta, ce vrei?
Să nu te măriți, dacă nu ești în state să-ți placă tot.
O fomee trăia rău cu bărbatul
Rău, rău
Și odată prin pădure a vazut un urs și s-a luat după el
Și s-a dus în vizuina lui
Și-a stat acolo
Și la urmă a întâlnit un om și-a zis ăla:
Cum ai venit tu după urs, năroado?
Și ea:《Mi-e mai bine cu ursul decât
Cu bărbatul meu》.
Vezi, ursul îi aducea miere.
Și ce spuneam mai înainte:
Să te ducă bărbatul lângă un par
Să zică:《Asta e casa noastră》.
Și tu să stai acolo de drag".
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși, poezii despre bărbați, citate de Marin Sorescu despre bărbați, poezii despre păduri, citate de Marin Sorescu despre păduri, poezii despre miere, poezii despre bine și rău, citate de Marin Sorescu despre bine și rău sau poezii despre apicultură
Ileana: Alo, da! Cine e la telefon? Secretariatul general al Împărăției? Cine? Măria Sa Împăratul? Da... Vi-l dau imediat pe Făt-Frumos... (Făt-Frumos, obosit de luptă, preia telefonul.)
Făt-Frumos: Alo! Da, Măria Ta! Făt-Frumos la telefon. Nu Făt-Frumos din tei... Făt-Frumos din Balta Albă... Cum? Ce fac? Mă lupt, Măria Ta... Pentru slava și onoarea Măriei Tale... Mă lupt cu un pârlit de zmeu, care-și spune Zmeul Zmeilor... Cum? Să nu mai luptăm? Aaaa! S-a semnat tratatul de pace cu toți zmeii, fără deosebire de naționalitate... Să depunem armele? Am înțeles, Măria Ta... (Obosit, se așează pe scaun. Zmeul Zmeilor se așează și el, cu spatele la Făt-Frumos.)
replici din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre telefon, umor despre tratate de pace, umor despre tei, umor despre pace, umor despre onoare, umor despre naționalitate, umor despre alb sau umor despre Făt-Frumos
Cine mai trece pe drum
Al lui Flețu,
Ai lui Fleașcă,
A lui Gârlă,
A lui Tiugă,
Al lui Bășină,
Ionete-al lui Făsui,
Al lui Deșca,
Roncioaica,
Coadă a lui Ceapă,
Sandu lui Ciurel,
Tăgărâlă,
Ai lui Mitrofan,
Ai lui Modârlan,
Al băiatului Măriei lui Didu,
Trașcă,
Ai lui Corniță,
Brânzanii,
Roască,
Ai lui Ghirea,
Ai lui Birău,
Delieștii,
Fata lui Dincă Gâscă,
Ai lui Patentă,
Mițăle,
Petrică și Cătălina lui Cășănete,
Ai lui Zgoidea,
Nătărău ăl bătrân...
Și ăștia sunt.
- Ei,... Dar Nătărău parcă murise.
- Atunci nu fu el. Atunci mi se păru.
- Atunci ți se păru.
Ori pe-ai lui Zăbic îi ziseși?
Rău e când te lasă vederea.
Atunci cine-o fi fost?
- Acum n-o să fug după el.
- Și unde se duc toți?
- Unde să se ducă? Trec pe drum...
Să știi tu că ăla o fi fost a lui Gâfotă.
Ori de-ai lui Sfoiag.
poezie celebră de Marin Sorescu din La lilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gâște, poezii despre fete, poezii despre cepe sau citate de Marin Sorescu despre bătrânețe
Harry îl văzu pe Ron ținând-o în brațe pe Hermione și mângâind-o pe păr, în timp ce ea plângea pe umărul lui. Și lui Ron i se scurgeau lacrimi de pe vâful nasului lung. Harry se ridică, nefericit, le întoarse spatele lui Ginny și mormântului lui Dumbledore și se îndepărtă, mergând pe malul lacului. Se simțea mult mai bine dacă se mișca, în loc să stea locului, la fel cum avea să se simtă mult mai bine dacă avea să pornească cât mai curând posibil în căutarea Horcruxurilor, pentru a-l ucide pe Cap-de Mort, în loc să aștepte.
J.K. Rowling în Harry Potter și Prințul Semipur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre păr, citate despre posibilitate, citate despre nefericire, citate despre nas sau citate despre moarte
Rondelul apei din ograda japonezului
Apei lui de prin ogradă,
Prea domol curgând la vale,
Bolovani, dintr-o grămadă,
Japonezu-i pune-n cale.
Spumegată, vrea să vadă,
Împrejurul casei sale,
Apa lui, ce prin ogradă
Prea domol o ia la vale.
Și schimbând-o-ntr-o cascadă
De consoane și vocale,
Uită-a vieții grea corvadă,
Dând răsunet de cristale,
Apei lui de prin ogradă.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Alexandru Macedonski despre apă, citate de Alexandru Macedonski despre văi, poezii despre voce, citate de Alexandru Macedonski despre voce, poezii despre viață sau citate de Alexandru Macedonski despre viață
În memoria lacrimilor
În memoria lacrimilor tale,
Am să ridic un monument
Pe malul râului din vale,
Cum ai lăsat în testament.
Ca apa râului vor curge
Șiroi de lacrimi pe obraz.
În apa mării vor ajunge
Formând și ele un talaz.
Cuvintele adânc săpate
Pe o lespede de piatră,
Vor aminti pe mai departe
Că ai existat odată.
Pe placa de marmură
Voi încrusta numele tău.
Lângă el, o ramură
Să i-o duci lui Dumnezeu.
O ramură de măslin
Și flori de nu-mă-uita,
La care vin să mă închin
Câte zile voi avea.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre timp, poezii despre testament, poezii despre râuri, poezii despre religie, poezii despre măslini, poezii despre monumente sau poezii despre flori
Cercul
Mergeam pe drum. Era lună, așa, toamna.
Și mă ajunge din urmă și trece pe lângă mine
Un cerc.
O tuturigă mare de fier. Un cerc
Care mergea singur pe linie.
M-am uitat în urmă: L-o fi aruncat cineva?
L-o fi dat de-a tuturigă
Nimeni...
Și, la urmă, cine să-l azvârle,
Că era mare și greu - ca o șină de roată
de car.
Mă uit înainte; cercul își vedea de cale.
Se-nvârtea repede, repede și făcea praf.
Tocmai atunci vine al lui Calotă, de la deal
- Îl văzuși, mă?
- Îl văzui. Și începe să se-nchine.
Ce-o fi cu el, de la ce butie o fi scăpat,
Numai Spânu mai are butii de vin așa de mari,
Plecă și se vărsă putina...
Ne mirăm noi așa și ne dăm cu părerea,
Asta al lui Calotă se făcuse alb, îl cam
speriase
Drăcovenia,
Și mai apare și Gligorie.
- Îl văzuși, mă?
- Nu-l văzui. Ce să văd?
- Cercul?
- Care cerc?
Ghiță al lui Calotă s-a aplecat și i-a arătat
Urma în țărână. Lăsase o urmă ca de roată
de car.
-E, câte urme de roți nu sunt pe drum!
Cercul a trecut, așa, vălăntoace, prin tot
satul.
Unii îl vedeau, alții nu.
Așa, cam din trei, pe lângă care trecea,
Doi îl vedeau, unul nu...
Stând noi așa, auzim iar Vuuuu - vuu! Uuu!
Uuu!
Cam cum face o vuvă mare...
Și vedem nori de praf...
- Dați-vă la o parte, că vine... Se-ntoarce...
Venea cercul de la deal, parcă se înroșise puțin
De-atâta alergat, de-atâta inspecție în
Comuna Bulzești...
Venea dinspre Prădătorul, trecuse ozaca
prin Frățilă
L-am apucat de mână pe Gligorie:
- Îl vezi, mă?
- Ce să văd?
- Cercul
- Care cerc?
- Asta de trece acum pe lângă noi?
Tu n-auzi că se cutremură pământul, vuiește,
scoate praf...
- Nu trece nimic. N-aud nimic. Nu văd nimic.
Cercul s-a apropiat... i-am luat seama: să fi zis
Că e roată de cabrioletă? nu, că n-avea spițe...
Și prea lumina... E așa ca o aoreolă de sfânt...
Ca și când capul vreunui sfânt s-ar fi rostogolit
în praf
Și aoreola lui îl poartă ca o șină...
Și-l îmbracă în strălucire...
Mergea vâjâind... Și se înfierbântase de-atâta
învârtit,
Scotea scântei, când se atingea de câte
o piatră.
Prin Seculești, acum era aici la Gura Racului
și precis
Voia să meargă și-n Nătărăi la vale...
M-am dat mai aproape și i-am simțit damful:
mirosea a
Rotund perfect. A geometrie... a spumă
de geometrie,
Adică esența esențelor...
Am căzut în genunchi,
Așa de ușor și de delicat atingea pământul
Plin de gloduri, al satului.
Ba, calcă prin Bulzești, parcă-ar fi mers
Pe lună, tu-i mama mă-sii!
Mă trecuseră fiorii și aproape să-mi dea
lacrimile
De atâta cinste și minune.
- E, acum îl văzuși? L-am mai întrebat odată
Pe Gligorie, care-și scotea pământul
de sub unghii
Cu un chibrit.
- Ce să văd?
- Cercul.
- Care cerc?
- Atunci... du-te unde plecași, bă orbetule!
Că eu n-am ce discuta cu ăștia, care nu văd
decât
Ce le arată muierea!
- Hai, mă, îl trag pe-al lui Calotă...
Avusei noroc mare cu tine,
Că fuseși aici... că altfel,
Ne-ar fi povestit cercul în toată lumea,
Ce orbeți sunt în comuna asta.
Povestea cu cercul de foc, venit în inspecție,
A circulat mult la noi, din gură în gură.
N-a reușit s-o stingă nici războiul al doilea,
Abia mai târziu, cu prefacerile, a trecut
pe planul doi
Și, până la urmă, au biruit ăi care nu-l
văzuseră.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre toamnă, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre război
Sunt cel ce dă bidiviilor bice
Mă văd copil printre aglice
Ori lângă tufele de coacăz
Și-mi văd bunelul cum dă bice
Căluților sătui de ovăz.
Mă văd apoi elev la școală,
Oștean în termen la pifani,
Îl văd pe tata cum se scoală
Cu noaptea-n cap, să facă bani.
O văd pe mama lângă plită
Cum fierbe oala la foc mic,
Mă văd jucând, în piepți, c-o sută
Și apoi nu mai văd nimic.
Trezit din vis, culeg aglice
Și-ascult în vale cânt de cuc,
Sunt cel ce cailor dă bice,
Prea bine ști'nd unde mă duc.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre școală, poezii despre visare, poezii despre tată, poezii despre foc, poezii despre elevi sau poezii despre copilărie
Semne din bătrâni
tata mereu lăsa lucrurile neterminate
când făcea un gard
nu-i mai bătea cel din urmă cui
de mulgea vaca
îi lăsa vițelului mai mult decât să-l sature
dacă plângea
lacrima lui era mai mică decât a tuturor
nici pe mama nu o pupa îndeajuns
nici pe mine
sau măcar icoana lui de căpătâi
cea cu îngerul morții
știa din bătrâni că dacă le lași așa
zilele ți se prelungesc
așa că pe toate le-a lăsat neterminate
și viața la fel
poezie de Valentin Busuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vaci sau poezii despre icoane
Dascălul
I
Venea la școală de dimineață
Cu demâncarea la el.
Hainele le ținea îngropate la loc, unde muncea.
Că era lup de muncă. Și ajungea la școală,
Făcea ce făcea cu copiii și când le da drumul,
Încăleca pe cal și-o lua peste câmp, la locurile lui acolo.
Se schimba acolo la loc și muncea până-n întuneric.
Se dezbrăca și le-ngropa iar, și pleca acasă,
Acolo la Pârva-n Seculești, avea casă cu etaj.
Și dimineața, se-mbrăca, lua mâncarea și pleca la
Școală călare. Și de-acolo, la loc. Om harnic.
Lup de muncă, spunea Moșu, care-i fusese elev.
Învăța copiii foarte bine. Îl chema Bulzescu Matei.
A murit, tânăr, săracu! Avea un băiat Ion, se făcuse
Cântăreț la biserică și-a murit de tifos,
Până în războiul dintâi.
Au mai rămas două fete, Ioana și cu Nicolița
(Căsătorită cu Mitrică a lui Nete).
II
Copiii erau de toate felurile. Unii mai mari, alții mai mici
Și cum învățau? Aduceau un car cu nisip, îl nivelau
Și stau toți grămadă pe lângă el.
Și așa-nvățau literele.
Ștergeau și iar îl întindeau.
- Ia zii, măi, A - făcea învățătorul.
- Zii și tu, răspunde elevul.
- Păi, io zisei.
- Păi, mai zii o dată.
Bată-te Dumnezeu să te bată! și pleca de lângă el.
Pe unii îi "gâdila" la palmă cu o linie;
- Monitor, dă-i atâtea cu dunga și atâtea cu latul.
Și alea cu dunga dureau mai rău.
Și unul zice - cine-o fi fost ăla? - "Lasă-mă, domnule
Învățător, nu mai da cu dunga, că-ți dau un leu,
Mi-l dete tata să iau condeie."
III
Mai era un învățător, care-l suplinea pe Matei,
Unul din Prejoi. Își amintea Ilie Chelcea de el:
"Venea învățătorul cu mămăliga la șold."
E, legată într-o batistă, avea și el acolo
Vreo ceapă!
Școala era pe locul lui Gheorghe Banța și la ea zidiseră
Ilie și Ion Țuruc, doi frați, meșteri zidari, veniți din
Negoiești. Ion Țuruc e străbunicul meu.
Iar Ilei a fost tatăl a trei fete:
Lița, Lia (muma alei lu Trică-a lui Gogu) și Anica
(Muma lui Ilie-al Anicăi).
Ăștia din Negoiești erau săraci, pe moșie boierească, grecească,
Stăteau acolo în Gura Vocnii, o vâlcea, când cobori
În Amaradia.
Acolo era și-o bisericuță, mititicâ, așa cam cât o cameră,
Și-o fântână cu trei izvoare, o cișmea.
IV
Dar Matei învățătorul, parcă-l văd
Descălecând, lăsând calul să pască împoedicat
Și el dezbrăcându-și de la capul locului
Hainele rele și sapa,
Schimbându-se cu hainele rele și-ncepând munca,
După ce-i învățase pe ăia azbuchea, pe nisip.
Așa se învăța mai-nainte
Și intelectualului nu-i era rușine
Să vină cu mămăliga la șold.
Nu se rupsese bine de pământ,
Tot în el își punea speranța
Și-o îngropa, cum își îngropa hainele,
Ca în lada de zestre,
La păstrat.
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a treia (1980)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățători, poezii despre vestimentație, poezii despre meșteri, poezii despre educație, poezii despre dimineață sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ipate însă nu avea acum grijile aceste; el era mâhnit pentru pierderea lui Chirică, care era bunătate de băiat, și nu știa unde l-ar găsi, ca să-i mulțumească pentru atâtea binefaceri ce primise de la dânsul. Dar Chirică era acum tocmai în iad și se desfăta la sânul lui Scaraoschi, iar codoșca de babă gemea sub talpa-iadului și numai motanul ei cel din ceea lume îi plângea de milă, pentru că l-a cocolit așa de bine. Și iaca așa, oameni buni, s-a izbăvit Ipate și de dracul și de babă, trăind în pace cu nevasta și copiii săi. Și după aceea, când îi spunea cumva cineva câte ceva de pe undeva, care era cam așa și nu așa, Ipate flutura din cap și zicea:" Ia păziți-vă mai bine treaba și nu-mi tot spuneți cai verzi pe pereți, că eu sunt Stan Pățitul!"
Ion Creangă în Povestea lui Stan Pățitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre draci, citate despre verde, citate despre tristețe, citate despre soție, citate despre pisici, citate despre pace, citate despre oameni buni sau citate despre mântuire
Și tot așa, cu popasuri dese, cu îndemnuri, ajung pe culme. De aici-i mai ușor. Ajunși în sat, descarcă piatra astăzi la o gazdă, mîne la alta. La cîte unii duce și săptămîni de-a rîndul.
Pe muiere-o cheamă Măria, dar oamenii, batjocoritori cum sînt, îi zic Fefeleaga. Tineretul mai mărunt din sat așa a pomenit-o: cu Bator de căpăstru aducînd piatră la unii și la alții. Cît aur vor fi scos unii și alții din piatra adusă în spinare de Bator, Măria nu s-a gîndit niciodată să socotească, dar de multe ori, cînd Bator abia urca pe spinarea dealului, își zicea așa în gîndul ei: "Din cîtă piatră a purtat săracul, mai că s-ar putea face un deal ca acesta". Îi plăteau de-o povară zece cruceri. Și cînd era drumul bun, putea aduce cinci-șase poveri. Tot făcea pe săptămînă vreo trei zloți. Și-și zicea în gînd: "Tot putem trăi".
citat celebru din povestirea Fefeleaga de Ion Agârbiceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ion Agârbiceanu despre viață, citate despre sat, citate despre prezent, citate despre batjocură sau citate despre aur
Distanța în cotituri
De la ce distanță simte râul
Că se varsă, inevitabil, în fluviu?
E o-ntrebare pe care am pus-o
Tuturor, tuturor râurilor
De-o parte și de alta a Dunării.
(Dunărea n-am îndrăznit s-o întreb,
Ar fi trebuit să-i vorbesc cu "măria ta").
Fiecare, după fire și debit,
A bâlbâit, mai bine zis a murmurat un răspuns
Intraductibil.
Ceva cam așa:
Întreabă Dunărea,
Ea de la ce distanță simte că se varsă
Inevitabil și glorios
În mare?
Și în ce-și măsoară ea această distanță:
În palme de apă? în coturi? în zbor de nagâți?
Întreabă Dunărea.
Dar n-am întrebat-o,
Ar fi trebuit să-i vorbesc cu măria ta,
Or, eu mă tutuiesc demult
Cu tot ce curge.
poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul și polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, citate de Marin Sorescu despre zbor, citate de Marin Sorescu despre râuri, poezii despre Dunăre, citate de Marin Sorescu despre Dunăre, poezii despre vorbire, citate de Marin Sorescu despre vorbire, poezii despre fluvii sau citate de Marin Sorescu despre apă
Tatăl îl rugă să vină cu el, să-l însoțească, se ducea doar să-și ia băiatul și venea imediat înapoi. Polițistul îi ordonă să se dea din drum. Tatăl se întoarse la locul lui, adus de spate. Plângea. Fetița luă cheia din mâna lui tremurândă și o puse înapoi în buzunar. Oare cât va supraviețui fratele ei? se întreba. Probabil că încă o așteaptă. Avea încredere în ea; avea încredere în ea fără reținere. Nu suporta gândul că frățiorul ei o aștepta în intuneric. Trebuie să fie înfometat, însetat. Probabil că i se terminase apa. La fel și bateria de la lanternă. Dar oriunde era mai bine ca aici, își zise. Orice era mai bine decât acest iad, duhoarea, căldura, praful, oameni care țipau, oameni care mureau.
citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay (2007)
Adăugat de Editura Litera
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre încredere, citate despre vinovăție, citate despre polițiști, citate despre mâini, citate despre iad, citate despre gânduri, citate despre fete sau citate despre apă
Lui George Corbu
Mi-a răspuns cu vorbe goale,
În catrene anodine:
Nu mai pot să-l iau la vale,
Că se duce de la sine!
epigramă de George Zarafu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre văi, epigrame despre poezie sau epigrame despre George Corbu
Domnului Ion Iancu Vale
Zic așa, fără să risc:
Prin scrisul domniei sale,
Iancu este sus, pe pisc,
Chiar dacă îl cheamă... Vale!
madrigal de Constantin Moldovan (iulie 2011)
Adăugat de Constantin Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre Ion