Mai frumos de atât nu l-am văzut niciodată
nici mai tânăr
oare
cum să-i spun
că trec orele astea
să-i spun că nebunia mea se întinde
prin toate șanțurile săpate adânc
tot mai adânc în suflet
și totuși
mai frumos și mai tânăr de atât nu a fost niciodată
oare cum să-i spun
că brațele mele
învelite în tăcerea grea
caută să deschidă alte drumuri
și el
da
el
în ce temniță doarme
pe ce pat
de gânduri negre
și-a pus singurătatea
cum să fac oare
că din carnea și din sângele meu nu va pleca niciodată
că din durerea mea se va naște zilnic
mai frumos
mai tânăr
cu un Dumnezeu în privire
de care am să mă îndrăgostesc la nesfârșit
cum să fac oare
cum
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre tăcere
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre singurătate
- poezii despre religie
- poezii despre ore
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Mai frumos de atât nu l-am văzut niciodată
nici mai tânăr
oare
cum să-i spun
că trec orele astea
să-i spun că nebunia mea se întinde
prin toate șanțurile săpate adânc
tot mai adânc în suflet
și totuși
mai frumos și mai tânăr de atât nu a fost niciodată
oare cum să-i spun
că brațele mele
învelite în tăcerea grea
caută să deschidă alte drumuri
și el
da
el
în ce temniță doarme
pe ce pat
de gânduri negre
și-a pus singurătatea
cum să fac oare
că din carnea și din sângele meu nu va pleca niciodată
că din durerea mea se va naște zilnic
mai frumos
mai tânăr
cu un Dumnezeu în privire
de care am să mă îndrăgostesc la nesfârșit
cum să fac oare
cum
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum
Cum potsă-i spun vântului
să nu mai bată?
Cum pot să-i spun ploii
să se oprească?
Cum pot să-i spun soarelui
să nu strălucească?
Cum pot să-i spun sufletului meu
să se despartă de al tău?
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din In azzurro (noiembrie 2014), traducere de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de Ioan Ioncy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, citate de Aneta Timplaru Horghidan despre vânt, citate de Aneta Timplaru Horghidan despre suflet, poezii despre ploaie, citate de Aneta Timplaru Horghidan despre ploaie, poezii despre Soare sau citate de Aneta Timplaru Horghidan despre Soare
Prăpastie
Dumnezeu e surd
Și când trebuie să-i spun ceva
Îi scriu pe-o foaie de hârtie.
Așa se procedează
Cu toți surzii.
Dar mie nu-mi înțelege scrisul
Și când îl văd cum se scarpină-n aureolă
În fața unei conjuncții,
Mă gândesc că mult mai ușor ar fi
Să i-o urlu-n ureche.
Asta și fac,
Dar Dumnezeu dă din cap
Că nu-nțelege
Și-mi face semne să-i scriu pe-o hârtie
Tot ce vreau să-i spun.
Pe mine mă apucă disperarea,
Ies în stradă și opresc trecătorii,
Punându-le-n față hârtia mea,
Scrisă cum am putut mai frumos și mai citeț
Ca pentru ochii lui Dumnezeu.
Dar oamenii nu sunt surzi,
Ci numai grăbiți,
Și dându-mi cu mâna hârtia la o parte,
Mă roagă să le spun totul repede
Prin viu grai.
Atunci mă pomenesc urlând
Ca din fundul unei prăpăstii,
Așa cum urlă Dumnezeu
Când își face rugăciunea.
Și de spaimă c-am asurzit și eu
Uit ce-am vrut să le spun.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre hârtie
- poezii despre urechi
- poezii despre spaimă
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- poezii despre frumusețe
- poezii despre Dumnezeu
Adevăratele comori
Ce-i oare mai frumos pe-această lume
Decât un cer senin un cer albastru?
O grădină cu flori, copaci, legume...
Ce-i mai frumos decât să știi ce-i Sacru?
Ce-i oare mai frumos decât să poți
Simți cu sufletul tot ce-i în jur?
Să fii altfel! Să-i poți iubi pe toți:
Dușmani, nepoți, necunoscuți, netoți...
Ce-i oare mai frumos decât să poți,
Cu sufletul, cuprinde-ntreaga lume?!
Să poți trezi pe oricine din "morți",
Să fii tu însuți o minune.
Ce-i oare mai frumos decât să vrei,
Întregul Univers, în brațe, să îl strângi?
Să-i faci să realizeze și pe ei:
Că nu doar de tristețe poți să plângi!
Ce-i oare mai frumos decât să simți
Pe pielea ta exact ce tu oferi?
Nicicând să n-ai puterea să te minți
Că nu meriți toate aceste averi!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin (15 aprilie 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre promisiuni, poezii despre plâns, poezii despre moarte, poezii despre minciună, poezii despre legume sau poezii despre iubire
Dacă mă întrebi cum răsare soarele
am să-ți povestesc cel puțin o viață
și tot nu o să ajung la apus
o să te saturi să mă asculți
ai să îmbătrânești
o să te transformi în umbră
vei privi în sfârșit calmă
cum continui să debitez teorii peste teorii
ca și când ziua ar fi nesfârșită
te miri cum pot să fiu așa de tânăr
parcă din ce în ce mai tânăr
aproape copil
ce să mai spun
ar fi bine să nu mă întrebi niciodată
cum e cu iubirea
ci doar să te lași iubită
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre sfârșit, poezii despre nuntă sau poezii despre copilărie
* * *
Unde oare să-mi ascund palmele
să nu te mai deseneze în vise?
Cum să alung primul gând și primul surâs
al dimineților mele...
când în el strălucești tu?
Cum să opresc sufletul
să citească neîncetat poezia ochilor tăi?
Cu ce să-mi umplu inima
să nu te mai încapă pe tine...
să nu te mai bată...?
Cum să-mi port pașii...
încât să nu te mai pășească,
iar aripile să nu te mai zboare..?
Cum să înăbuș oare glasul din mine,
să nu te mai murmure
să nu te mai cânte
să nu te mai strige...
Ce să le spun urechilor mele...
când aud într-una chemarea ta -
ecou al propriei mele chemări...
de departe de după ziduri de lume?
Iar frunzelor copacilor din mine
spune-mi tu, dragul meu... cum să le alin dorul
și freamătul..
când tu le ești singurul leagăn...?
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre poezie, poezii despre muzică, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre frunze
Cum să mă fac înțeleasă?
Cum să mă fac înțeleasă?
Când lumea nu vrea progres,
Mai ales progres moral,
Oare, sunt de neînțeles?
Vulturii îmi dau târcoale
Și îmi vânează scopul des,
Parcă locul meu în lume
Are ceva nefiresc.
Cum, să mă fac înțeleasă?
Trâmbițând înțelepciune,
Când un lucru merge bine...
Lumea vrea divertisment.
Ce limbă să îmi aleg?
Ca să-arăt celor din jur
Prețul sfântului bun simț,
Miezul păcii pe pământ.
Inima în mine plânge,
Lumea trece rând pe rând,
De nimic nu-i îi mai pasă
Nu mai crede în cuvânt.
Cum să mă fac înțeleasă?
Oamenii cum să-i îndrum
Spre gândire sănătoasă,
Cu ce ode să-i încânt?
Ca să mă fac înțeleasă.
poezie de Valeria Mahok (18 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre vânătoare, poezii despre vulturi, poezii despre sănătate, poezii despre sfinți sau poezii despre pace
Cum Trece Viata
trec anii grei și viața-mi trece
ca un pasager
eu mă grăbesc s-ajung departe
chiar dacă trec prin ger
și rog Stăpânul Timpului
să-mi ea bonus, un an din cer
dar ce mai pot să sper
un an în minus sau în plus
oare pot eu să fac
din tinerețea mea un scut de fier
când văd frunzele vieții mele
în dansul vântului cum pier
și nu mai am putere
nici măcar să sper
mă-ntorc și socotesc mereu
câți ani din viața mea
pierdut-am în eter
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre fier sau poezii despre dans
Sonetul 39
Oh! cum te pot cânta cum se cuvine,
Când toată ești tot ce am eu mai bun?
Ce haznă are-o rugă pentru mine,
Când ruga tot de dragul tău o spun?
Chiar și așa, trăind-o separat,
Iubirea nu mai poartă-același nume,
Dar împărțind-o, te-aș fi înzestrat
Cu tot ce numai ție-ți se cuvine.
Absență, ești supliciu dovedit,
Când tihna ta nu-mi e-ngăduitoare,
Să destind timpu-n gânduri de iubit.
Sunt timp și gânduri dulci decepții oare?
Mă-nvață toate cum să fac iar doi,
Ruga-i în van, departea mea rămâi.
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Laurean Mihai Gherman
Adăugat de Laurean Mihai Gherman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de William Shakespeare despre iubire, citate de William Shakespeare despre timp, poezii despre relaxare, citate de William Shakespeare despre muzică sau citate de William Shakespeare despre gânduri
În iubire
Unii spun, dar nu fac.
Alții fac, dar nu spun.
Mulți vorbesc, însă tac.
Care-i rău? Care-i bun?
Unii pleacă prea mult.
Alții vin prea puțin.
Eu pe care-i ascult?
Cei ce pleacă? Ce vin?
Foarte mulți trecători
Și destui care stau.
Unii-s raze prin nori,
Ceilalți ploaie îți dau.
Cum alegi între ei?
Care oare sunt buni?
Cum să știi ce mai vrei?
Cum să faci să-i aduni?
Tu încerci să le-arăți
Că la mijloc poți fi.
Îi iubești chiar pe toți
Și-n iubire vei fi.
poezie de Adi Conțu (24 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire sau poezii despre nori
Din palmele tale
Din palmele tale calde,
Iubire,
am înțeles că nu numai eu îl caut pe Dumnezeu.
Și el mă caută pe mine.
Ne căutăm fără oprire,
dar niciodată nu ne-am întâlnit.
Atâta strălucire și slavă e în Dumnezeu,
atâta încleștare e în mine și în lume,
atâtea drumuri încâlcite,
întrerupte atât de des de răstigniri
și de-ntrebări fără răspuns!
Drumuri fluide, sinuoase, care,
amăgitor,
m-aruncă către cer,
pentru ca apoi
să cad din nou
în hăuri.
Cum să mă prinzi tu, Doamne,
când veșnic sunt în mers și în schimbare?
Cum să te-ajung eu, oare,
când drumurile ghem se fac în jurul meu
și nu mai am scăpare?...
Și-acum,
în palmele tale calde,
Iubire,
văd cum cuvintele mele,
crucificate-n palma ta,
se-nnimbă și devin translucide,
trans-cuvinte ce îmi arată
calea
de întâlnire cu Dumnezeu.
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, citate de Nela Talabă despre religie, citate de Nela Talabă despre iubire, poezii despre devenire sau poezii despre cuvinte
Bondarul și albina
Pe un băț de Floarea soare',
Ce-și înalță spre lumină
Mlădioasa sa tulpină,
Stau de vorbă două gâze,
Un bondar și o albină.
"Draga mea", îi spuse-acesta
Ridicând aripile și-aranjându-și dungile,
Tare-aș vrea să-ți spun ceva,
Dar nu-mi vin cuvintele!
"Știi? În afară că sunt tânăr,
Ne-nvățat si neșcolit,
Unii spun chiar despre mine,
Ca aș fi un pic tâmpit?!
Tare-aș vrea să știu și eu
Vorbe-alese să adun
Și să fac din ele versuri
Care-apoi să ți-le spun!
Sau să cânt mi-ar mai plăcea,
Pe'nserat, mai pe răcoare,
Ți-aș cănta cu drag ceva
Înainte de culcare.
Dar nimic din toate astea,
Nu-s in stare ca să fac
Și nu știu cum aș putea
Întru-un fel să-ți fiu pe plac?!
"Dragă june'naripat
Și cu spatele dungat,
Cu ochi negrii de tăciune,
Înteleg ce vrei a-mi spune!
Ești și tânăr și frumos
Și puternic eu aș spune,
Însă altceva aș vrea
De la cel ce-mi va fi june!
Ști tu oare ce e munca?
Tu te plimbi din floare-n floare,
Nu aduci ca mine-n stup,
Tot polenul în spinare!
Și nici ceară tu nu faci,
Faguri, ce să mai vorbim?
Și-aș mai zice căteva,
Dar mai bine ne-oprim!
Nu vreau versuri să-mi reciți,
Nici balade ca să-mi cânți,
Vreau doar să muncești ca mine
Și tot stupul să-l ajuți!
Draga mea regret a-ți spune
Că-nțeleg că nu-nțelegi,
Ce ți-am spus eu pan-acuma,
N-ai putut ca să deslegi!
Te-am cerut eu de nevastă?
Am vorbit de "pirostrii"?
Tot ce vreau eu de la tine,
E să-ti dăruiesc copii!
Geaba umbli și muncești
Dacă nu știi pană-acum,
Că aceasta mi-e menirea
Și apoi îmi văd de drum!
Toți am fost lăsați în lume
C-o menire și cu-n scop,
Te sărut, îți spun adio,
Am plecat și nu-măntorc!
fabulă de George Lache (14 iunie 2010)
Adăugat de George Lache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre flori, poezii despre albine, poezii despre versuri, poezii despre sărut sau poezii despre soție
Conștiință teluriană
Nu știu planeta de e verde, cafeniu-galben, ori albastră,
Cu alb, de unde și-a înmuiat culori și cine a stat șevalet,
Cum de pictează mii și mii și, pentru ce e ca o glastră...
Să încânte ce, pe cine oare, unde a luat lecții de estet?
La ce-i servește policromul și din ce-și face ea culori,
Cum i-a dat gând, ori de la cine, să se încânte intrinsec
Din felurite figurine, să-și toarne veșnicu' în comori,
Ce pare fad, amorf... pământ, când toate mor pe rând, se trec.
Cum, unde, cum se plămădește păienjeniș de atâtea fapte
Și când și de ce oare ele și-au făcut între ele alei
Și, cum de timpul nu contează, de parc-au răsărit din noapte
Toate de-a gata, un perfect, ce îl distrugi... de pui, de ei.
Oare de ce e atât frumos și de ce oare pare unul
În haosul imaculat de atâta calcul, să se ascundă...
Să mor și eu atât de prost, din figurine, om, nebunul
De-atât amar, că tot mă întreb: "E totu' un meci... și-a câta rundă?"
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre prostie, poezii despre planete, poezii despre pictură, poezii despre perfecțiune, poezii despre noapte, poezii despre nebunie sau lecții de engleză
Amintirea paradisului
Când eram mai tânăr și la trup curat,
Într-o noapte floarea mea eu te-am visat:
Înfloreai fără păcat într-un pom adevărat
Când eram mai tânăr și la trup curat.
Nu știam că ești femeie-eu bărbat
Lângă tine cu sfială m-am culcat.
Și dormind eu am visat, tu visând ai lăcrimat
Când eram mai tânăr și la trup curat.
E pierdută noaptea-aceea de acum.
Carnea noastră doar mai știe-al ei parfum.
Poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au
Și cad toate (mâine) putrede pe drum.
Fă-l să fie, Doamne sfinte, numai om
Pe acel care ne-a ispitit subt pom,
Și când pomul flori va da, fă-i să-i cadă carnea grea
Cum va căde după cântec mâna mea!
poezie celebră de Cezar Ivănescu
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre viitor, poezii despre sfințenie, poezii despre rai sau poezii despre prezent
Eu cred că există momente în care regreți un lucru pe care l-ai fi putut face și totuși nu l-ai făcut. - "Oare cum ar fi fost dacă aș fi făcut...?" Mai sunt alte momente în care poate îți pare rău pentru ceea ce ai făcut deja. - "Oare cum ar fi fost dacă nu aș fi făcut..." Oare care dintre acestea două poate fi mai supărătoare pentru noi?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre existență
Si... trec trecand trecutul
E noapte, e timpul sa incep sa scriu, sa-i scriu iubitei mele,
De cand n-am mai dormit nici nu mai stiu,
Cum trec tacute zilele.
Si trec trecand trecutul meu
Si dulcea amintire-a ta,
Tot trec trecand trecutul tau
Unde se duc, iubita mea?
Unde se duc, de ce alearga si de ce oare se grabesc?
Cat de departe vor sa plece oare, luand cu ele chipul tau ceresc?
Vor oare ca sa mi te fure?
Sa rupa lantul care ne-a legat nu vor putea si-or sa indure
Furia unui suflet de lacrimi innecat.
Le voi lovi lipsit de mila,
Cu valuri pline de durere,
Cu ura ce am adunat-o-n suflet
Le voi lasa fara putere.
Lasandu-le fara putere, se vor opri din goana lor
Si am sa pot sa fiu din nou cu tine
Iubita mea, caci te ador!
poezie de Marian Balint
Adăugat de Marian Balint
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre trecut, poezii despre furie sau poezii despre durere
Porționări în pierdere
... partea mea, de pasăre ușoară,
își tot pierde din pene,
privirea ageră-i tot mai alene
și totuși, timpul zboară...
... și câinele din mine, bun,
nici nu mai latră, nu păzește
ce-am, nu mai gonește
nici stihii, pe-orice ne-bun...
... nici vorbă de vreun leu, rege,
căci scaunele-jilț sunt ocupate
de mulți alergători... palate,
îs multe, nu mai am vreo lege...
... noroc că i-am citit pe Platon, pe Seneca
și gândul mi-a rămas îngreunat,
atât de greu că nu-mi poate fi, el, luat...
mă redescopăr singur, zilnic... Eureka!
PS
... și ce să fac acum, să plâng
că nu știu ce fac alții, ai mei,
ce sunt... nu, au fost, ei, zmei
și n-au citit... cum oare se re-strâng...
... din pierderi, un întreg se mai ajung?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre zbor, poezii despre păsări, poezii despre palate, poezii despre noroc, poezii despre monarhie sau poezii despre legi
Zorii din apus
De vrei să pleci, te du! Nu mă opun.
Luminii, să rămână, cum aș putea să-i spun?
Un suflet să se-ntoarcă? Degeaba l-aș ruga:
Nu știe ce e plânsul, își vede calea sa.
Îl știu, îl simt și-l înțeleg când tace:
Nu-i place, cu iubirea, să se joace
Cum aș putea, când Soarele apune,
Din roua dimineții, să-i pot spune:
"Întoarce-te cât nu ești prea departe!
E doar o noapte care ne desparte"?
Cum aș putea? E, oare, prea târziu
Să-mi luminezi apusul? Eu... nu știu!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre rouă, poezii despre jocuri sau poezii despre dimineață
Doar întreb
Mă întreb și întreb
cu de-a sila mă întreb
și întreb
dacă nu ar exista mirosul ierbii oare
spun oare din răutate
oare am mai descălța noi luna de lumină?
Mă întreb și întreb
cu aceeași silă întrebătoare
dar mai bine
întreb deci
dacă nu ar exista sângele
am mai vedea noi răsăritul cum naște
în iarbă pușca unui soldat?
Mă întreb și vă întreb pe voi
cu toată sila pricinuită de întrebarea
ce o întreb
când nu îți pasă
dacă nu ar exista strigătul mamei
când te cheamă pe lume
ar mai fi în iarbă împușcătura unui soldat mort?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răutate, poezii despre naștere, poezii despre mamă, poezii despre existență sau poezii despre armată
Oare
Când eu nu v-oi mai fi,
Cineva lipsa îmi va simți?
Și de acolo de unde oi fi
Oare peste cei dragi aș putea privi?
Fără trup oare tot eu aș fi?
Aș avea aceleași amintiri?
Mi-ar mai păsa de cineva?
Oare toate astea ar mai conta?
Stau nopțile și mă întreb
Destinul meu e împlinit?
Rostul meu este aici?
Oare viața asta e doar un test?
Când firul vieții brusc s-a rupt,
Luminile ușor sau întunecat
Și toate becurile sau stins,
Oare stinse au rămas?
Tot ce am fost,
Tot ce în viată am făcut
În afară de cei cunoscuți,
Oare pentru altcineva ar mai conta?
poezie de Ciprian Ionuț Chiricea (24 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre becuri sau poezii despre amintiri