Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Closing time

mai adu o sticlă, femeie! o zărești cum răsare din fumul gros, imensă, cu sânii grei, cu gura vulgară, tulburătoare. îți vorbește într-o limba barbară și gesticulează amețitor. mâinile ei se înmulțesc întruna și toarnă sângele gâlgâitor, pahar după pahar. iar tu nu vezi rana. simți doar arsura din piept, ca o pecete și bei ca să treacă. în zadar. ți-e tot mai sete. ceri un cuvânt de dragoste, un antidot. dar ea îți bagă pe gât otrava afrodiziacă, îți numără fiecare înghițitură, fiecare respirație, până la ultima picătură, până la prima bătaie de clopot, când trebuie să plătești pentru distracție. când îți lași pocăit inima pe masă, ca mai apoi să te trezești aruncat neiertător sub cerul gol. știi că trebuia să ajungi acasă, dar undeva pe drum ai uitat cine ești, de unde vii. și atunci rămâi așa, împleticit în mijlocul străzii pustii, aprinzi o țigară și zâmbești tâmp.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dacă îți imaginezi că într-o relație de cuplu intri ca să iei de la partener, vei suferi atunci când aștepți primești și nu ți se dă. Dacă îți imaginezi relația de cuplu este ca să te facă fericit, vei suferi atunci când te trezești singur pentru o clipă și îți dai seama ce viață de rahat ai. Dacă îți imaginezi iubirea "se primește" de la celălalt, vei suferi atunci când vei uita iubirea se "autogenerează" în fabrica din sufletul tău. Dacă îți imaginezi că într-o relație de cuplu trebuie să îți lași deoparte libertatea, propriile nevoi, hobby-urile și prietenii, vei suferi de fiecare dată când vei fi șantajat în numele iubirii renunți la tine iar la sfârșit – suferința suprem㠖 când ești părăsit pentru că ești un om fără coloană vertebrală care a renunțat așa ușor la propriul suflet. Iar cea mai mare suferință este atunci când ți-ai format părerea despre iubire din ce spune religia, mass-media și anturajul tău. Ai un compas perfect al iubirii în inima ta. Acolo știi tot timpul ce e bine și ce e rău, știi când mergi pe un drum greșit sau unul al împlinirii, când e timpul să se încheie o relație sau înceapă una. Nu asculta pe nimeni, nici pe mine, când vine vorba de iubire. Dar ascultă-ți vocea interioară cu sinceritate brutală. Și atunci vei știi tot ce ai nevoie să știi despre iubire, relații, îndrăgostire, fericire.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Message in a bottle

conversația implică un schimb de cuvinte și impresii
dar atunci când ești singur te retragi în sufletul întărit cochilie
aștepți soarele plângi, așa cum numai primăvara își mai plânge-înfrigurarea
și știi că luntrea are doar un singur loc

îți aduni cuvintele. le săruți și le închizi în sticle
tu știi că ele vor muri pe drum dar cale de întors nu e
le dai drumul în ocean, închizi ochii și lași valul să te poarte
tu ești ultima sticlă ce-și caută drumul

de vei găsi o sticlă goală, cândva
să știi că un ultim cuvânt și-a lăsat umbra plutească
reclădind o punte acolo unde sufletele au dat greș
și cuvânt din cuvânt va înflori

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cioburi

bună. bună. ce faci? bine? bine, mersi. deh, mă mai supără spatele oglinzii, de la fericirea asta silnică. mă mișc încet. foarte încet. poate totuși nuvezi. pășesc pe conturul umbrei de ieri. desigur bine. trebuie să mă crezi. nu, nu m-a pregătit nimeni pentru azi. te rog mă scuzi. eu, știi... eu colecționez oameni vii, colivii din hârtii și alte fantezii. iar noaptea, studiez fractura luminii prin sticlă. vasăzică, recrutez câteva sticle de vin și atârn așa, la marginea trupului, tot mai trans/lucid, tot mai divin, până se rupe prima rază de soare. așa e că nu mă recunoști? nici dacă îți spun viața nu se măsoară în zilele pline, ci mai degrabă în sticlele goale, în care se aruncă amintirile uitate prin buzunare? sau iluzia se păstrează în sticlele foarte adânci, cam cât căderile tale? și mai află repet ultimul sărut, ca pe un salt mortal, din sticlă în sticlă. da, eu sunt. sticla în care îți potrivești timpul trecut. dar în rest, bine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pierdere de propriu

Cât n-ai pierdut părinți, bunici,
Ești răsfățat încă de soartă;
Singurătăți nu-ți bat la poartă...
Întreg ești încă tot, pe aici...

Nu știi ce-i încă suferință,
Când plaga, altora o credeai...
Ți-e episod; când nu mai ai
Un lucru, poate nici credință...

... Ce-i caldul așteptat acasă
-O mână în păr, un strâns la piept,
Un împrejur, bine- îs defect;
E-o lipsă în scaune la masă!

Când pierzi alăturea de sânge,
Îți pierzi procent din tine, trup,
Gânduri; nu mai ai tot și grup,
Mai puțin e... El, ce te-ar plânge!

Stai tot mai des îngândurat,
Te condamnând de bucurii
Ce-ai tăi, în țarina fără vii,
Nu le mai au și-l simți... păcat!

Rămâi încet tot mai stingher,
Te cauți parte-n noi copii...
Dar altfel sunt; în zbor, zglobii,
Până ce-i lași... La rând, toți pier!

poezie de (23 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Alin Ghiorghieș

* * *

De foarte multe ori când privesc în gol încerc nasc dacă pot spune așa ceva acolo.
Golul e un cuier simplu
în care dacă plouă îți lași umbrela
dacă ninge
îți lași bradul
dacă e război îți lași arma
dacă mori îți lași viața
dar dacă te naști să te uiți și să privești în gol
atunci
da atunci
să îți lași casa și să pleci cât poți mai departe
de tine...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Știi unde sunt bucuriile vieții? În faptul azi poți vedea cerul. Că te poți ridica din pat și că te poți gândi la viitor. Că ești liber și poți alege cum să îți trăiești viața. Că te poți bucura de trăiri, de arome, de tot ceea ce vezi. Că ai un loc care se numește "acasă". Că ai pe cine suna și că acel om se va bucura că te aude. Că poți spera și că îți poți construi visuri după bunul plac. Că ai în fiecare zi șansa să o iei de la capăt, să te redescoperi, devii cine îți dorești fii. Că viața îți oferă în fiecare zi o lecție și ocazii înveți ceva nou și să construiești oameni noi. Că ai un suflet viu, dependent de iubire. Zâmbește și bucură-te de viața ta!

în Insomnii
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Fluturi" de Irina Binder este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -55.00- 26.99 lei.
Petre Ioan Crețu

Gnoză

poate îmi scrii și mie un poem, îți zic
ceva ca o sămânță
pe care să o sădești în mine pios
și din care să răsare ziua de joi
altfel riscăm rămână din noi
doar cenușă cenușă și puroi

mai degrabă îți cânt la pian
îmi zici și tu să bați toba
ca pe o tinichea
până când i se umflă
o gâlmă haioasă cu țâfnă în gât
apoi îți aprinzi o țigară
și tragi cu nesaț fum după fum

sufletul tău este o casă fără ferestre
în care cineva mă silește
dorm
și unde nu vine nimeni
-mi bată în perete
așa că îl întorc cu grijă
ori de câte ori oftezi
din ochi îți țâșnesc vrăbii
sticloase și verzi

sufletul meu un maidan bântuit
unde pasc două capre și o gâscă
știu sigur chiar are elice
și că în fiecare dimineață
se învârte atât cât să nu se usuce
și să pice trist pe asfalt

de atâta năucire îngerul meu
a început ticăie tic tac
apoi din el s-a înălțat
cu zgomot și lumină și praf
o mare uluială în ritm de jazz

poezie de din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Geniu la 65 de ani

nu te lăsa ucis de ceea ce iubești.
cu siguranță roata se va întoarce,
undeva la bătrânețe,
când tot ce ți-a mai rămas sunt doar o cameră și câteva pisici
care torc și te împung cu creștetul capului atunci când se simt în siguranță
lângă un boșorog care doarme toată ziua și se îmbată regulat

în adolescență mi-a plăcut dorm, mă îmbăt
și, cel mai sinistru, iubesc.
nu am ascuns niciodată ceea ce simt, doar ratații fac asta
dacă simți că trebuie să iasă, las-o la voia ei.
mai bine așa decât trăiești toată viața cu defectul ăsta.
nu poți explica dragostea

uneori ajungi să te plictisești
și când apare de nicăieri, nu ai ce -i faci,
te fură cu totul.

atunci când vrei liniște,
te fură din nou

când nu îți mai dorești nici măcar o femeie cu care împarți patul,
mesele,
prânzurile,
și scenele romantice
care se sfârșesc întotdeauna
cu beții cumplite,

apare din nou și te jefuiește

pur și simplu îți pune pistolul la tâmplă
și te trezești a doua zi dimineața gol pușcă cu o puștoaică de 20 de ani călare peste tine
într-un hotel de 5 stele
repetând întruna "băga-mi-aș, iar am dat-o în bară"

ajungi să repeți aceeași poveste iar și iar
până când nu vei mai fi în stare agăți nici măcar o nimfomană de 35 de ani

poezie de
Adăugat de CucuiulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când îți recunoști ȚIE cine ești și ce îți dorești de la viață, când îți accepți și îmbrățișezi trecutul, cu toate perioadele sale negre și cu toate alegerile făcute, atunci îți va fi mult mai ușor i te dăruiești partenerului exact așa cum ești, "cu bune și cu rele". Și dacă ești alături de omul potrivit, acesta nu doar că te va accepta cu tot bagajul tău, dar te va iubi exact pentru ceea ce ești.

în Ghidul relației de cuplu
Adăugat de MihaelaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când îți lipsește mama

Când îți lipsește mama
și soarele se ascunde.
Se adâncește rana
și în suflet îți pătrunde.

Când îți lipsește mama
florile-n grădină mor.
Rău le oflește mana,
ajungi să plângi de mila lor.

Când îți lipsește mama
cu tine plânge și cerul.
Îți dorești chiar treci vama,
-i dezlegi și lui misterul.

Din înalt te cheamă mama
în brațe vrea să te strângă.
îți potolească rana,
ochii tăi să nu mai plângă.

poezie de (29 ianuarie 2021)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Doar noi doi și nimic altceva

deschizi o ușă
e ca și cum ai trage aer în piept

doi oameni pe un peron
tu
cu pumnii încleștați
eu
căutând să te fac să zâmbești

uităm pentru o clipă
tot
și parcă
pe undeva lași să se vadă
un surâs
crispare?
ori
înainte de toate
cum răsare soarele
printre privirile noastre

eu
doar o fărâmă din acele multe cuvinte
tu
un amalgam de reproșuri

împreună, însă
o poveste de dragoste

dacă merg pe o stradă tu mergi pe cealaltă
nici umbrele
n-ar putea facă mai mult

umbrele sunt pentru cei pierduți
eu am totuși vaga impresie
ne vom spune
până la capăt

să nu mă întrebi
vorbele sunt de prisos
cuvintele...
sunt atât de multe încât
nu pot

e mai bine tac?
crezi tu că e mai bine
să o luam fiecare pe acel rahat
de drum diferit
ca și cum...
dar dacă asta înseamnă o pierdere

spune
ce doare mai mult decât un cuvânt

un pahar cu apă nu e de ajuns
așa cum nu e deajuns
spui
punct... și de la capăt

mereu faci așa
dar uiți atunci când suntem noi
fii tu

gata cu asta
tot timpul cauți un argument
chiar și atunci când cafeaua dă pe afară

dacă țin pumnii strânși
poate încă mai este ceva
poate acea boare de vânt
sau doar valurile mării
mângâindu-te
și eu...
eu
căutând printre atâtea singurătăți
pe
doar una

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zâmbete

Zâmbești cu mulțumire când toate îți merg bine,
Zâmbești cu încântare norocul când revine,
Zâmbești cu modestie spre lauda adusă,
Zâmbești simțind plăcere de gluma bine spusă.

Zâmbești cu resemnare când totu-i doar trecut,
Zâmbești plin de visare spre drumul început,
Zâmbești cu supărare când nu ai de ales,
Zâmbești cu indulgență când nu ești înțeles.

Zâmbești plin de speranță, luând viața în piept,
Zâmbești satisfăcut spre omul înțelept,
Zâmbești plin de iubire spre omul ce ți-e drag,
Cu dragoste zâmbești copilului din prag.

Zâmbești cu nostalgie spre ziua cea de mâine,
Zâmbești cu grea tristețe când nu ai bani de pâine,
Zâmbești cu ironie când unii mari se cred,
Zâmbești cu răutate când și bogații pierd.

Zâmbești dulce și tandru când visul te dezmiardă,
Zâmbești cu înțeles când alții știu piardă,
Zâmbești cu simpatie spre un copil deștept,
Zâmbești plin de acreală când omul nu e drept.

Zâmbești cu mare spaimă când răul l-ai făcut,
Zâmbești cu întristare găsind alt început,
Zâmbești plin de uimire surprizei neașteptate,
Zâmbești surprinzător când inima mai bate.

Zâmbești făcând cu ochiul, cu înțeles complice,
Când șeful bine înfipt nu vrea să mai abdice,
Zâmbești cu oboseală la un sfârșit de drum,
Zâmbești și după moarte, dar nu știi cui și cum.

poezie de
Adăugat de Alexandra TudoranSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

la o țigară

să te trezești în fiecare dimineață
doar cu perna în brațe
cu toate visele nevisate
să-ți faci singur cafeaua
și să-ți aprinzi o țigară
tragi adânc fumul în piept
ca pe o îmbrățișare
uitând să mai respiri
apoi alta și alta
până se umple scrumiera
abia atunci poți mormăi
scrâșnind printre dinți
mama ei de viață!

în Leaganul toamnei
Adăugat de George IonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

Aș trece pe la tine, dragul meu

dar mă tem că inima ți s-ar putea opri de atâta fericire
și-apoi vezi tu
orele în care te strâng sub pleoape
sunt mult prea frumoase
le stricăm cu obiceiuri prostești

și totuși
aș trece pe la tine
văd cum îți îmbraci neliniștea
în fiecare zi
cum pâinea și vinul nu înseamnă nimic
dar mă tem că ai putea să te îneci de plâns
dacă mâna mea
din întâmplare
ți-ar atinge pieptul gol
și atunci m-aș simți vinovată
nimeni
nu a mai ajuns
atât de aproape de tine

și totuși
aș trece
aș trece să te întreb
cum te doare
când nu îți vorbesc
e o durere normală
din carne până în suflet
sau nu înțelegi de unde vine și unde se termină

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Byron

Femeii

Femeie! Trebuia știu, din viață,
te iubește cinʼ te vede-n față;
Tot viața mă-nvețe trebuia
Că-i vorbă-n vânt făgăduiala ta;
În fața farmecelor tale pus,
Știu însă doar că te iubesc nespus.
Memorie, ești binecuvântată
Când cu Nădejdea te arăți de-odată,
Dar blestemată ești de-ndrăgostiți
Când de Nădejdea lor sunt părăsiți.
Femeie, frumusețe-nșelătoare,
Ce grabnic tinerii îți dau crezare!
Ce tare bate inima lor, când
Văd prima oară ochii tăi arzând
-Albaștri, negri sau ca de alună,
Din care lunecă vreo rază bună!
Ce repede se-ncred ei în cuvântul
Dat lor, și îți ascultă jurământul,
Nădăjduind veșnic ți-l vei ține,
Când tu te schimbi chiar într-o zi, vezi bine!
Se potrivește-a nu știu cui idee:
"Ți-e scris cuvântul în nisip, Femeie!"

poezie celebră de , traducere de Petru Solomon
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Speranță pentru mâine...

Gândul meu zboară din nou la tine,
tu ești prezenta mea iubire,
Dar cine ar fi crezut,
e drum lung de străbătut.

În fiecare parte a sufletului meu,
Există o amărăciune și nu mai sunt eu,
Îți spun că te iubesc, dar tu nu ești prezent,
Iar când îți spun în față tu nu ești atent.

Ar trebui mă îmbrac în flori,
tu sămai vezi uneori,
Aș vrea -mi răspunzi cu tăcere,
Cu mângâieri s-alungi a mea durere.

nu-mi mai pese de ce mă-nconjoară
Și inima ta nu vreau să te doară,
Să simt ușor cum vântul lin mai bate,
Dar la noi să nu mai poată străbate.

Vreau s-aruncăm amintirile de ieri,
S-avem mai multe apropieri,
S-avem speranță pentru mâine
Și-n fiecare zi amintirea rămâie.

Aș vrea iubești sufletul meu,
și eu il voi iubi pe-al tău,
Aștept cu mare dragoste să revii
Și cel de dinainte să nu mai fii...

poezie de (23 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tot pe tine...

Când zâmbești, zâmbesc și eu.
Când ești tristă, plâng mereu.
Când greșești, te înțeleg
Și tot pe tine te aleg.

Când m-ajuți, îți mulțumesc.
Când mă cerți, înebunesc.
Când îmi ceri, eu îți ofer
Și tot pe tine te prefer.

Când ești speriată, te alint.
Când mă-ntrebi, nu te mint.
Când crezi uit, îmi amintesc
Și tot pe tine te doresc.

Când îmi șoptești, te ascult.
Când nu-ți ajunge, aduc mai mult.
Când nu ai, eu îți fac
Și tot pe tine eu te plac.

Când lipsești, eu mă sufoc.
Când ai ghinion, îți dau noroc.
Când nu-nțelegi, îți definesc
Și tot pe tine te iubesc.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Tudor Gheorghe Calotescu

Eli eli lama sabactani

doamne
te strig
nu ca să-mi răspunzi
nuuuuu
te strig doar așa
ca să știi
știu
și mă hrănesc cu trupul tău
și-ți beau cu nesaț sângele
apoi sărbătoresc fiecare patimă
cu speranța învierii
te crucific în fiecare zi
pentru fiecare nou toma
iar prin fiecare celulă îți bat piroane
spre liniștea caiafelor
și îmi primesc arginții cu infatuare
doar pentru un sărut
dar mă lepăd de tine de trei ori câte trei
cu fiecare drum al crucii
cu fiecare nouă coroană de spini
șitot întreb de ce tot aprind lumânări
când ard mai puternic
decât orice flacără chinuită în ceară
la ce Doamne-iartă-mă consum oxigenul
dacă nu pentru asta Te respir

totuși Doamne
aș vrea ca bisericile fie iar zidiri din dragoste
ca și chiliile părăsite acum
la urma urmei Tu ești peste tot
ce nevoie să ai de un templu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Testament

când mă veți diseca, îmi veți găsi inima legănându-se ca un spânzurat de ultima speranță. să o scoateți cu grijă din fiecare amintire, până rămân mică, mică și încap în burtica roz a celui mai mic vierme din grădină. pentru că trebuie să crească și el mare. iar inima, să o lăsați întâi să-și recite ultima poezie. ați putea chiar aplaudați, păreți emoționați până la lacrimi. apoi să-i dați sufle în lumânările de pe colivă. după petrecere, să o puneți la presat în albumul cu poze. mereu i-a plăcut zâmbească prostește în fața morții.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emanuel Pătrășcioiu

* * *

un bar gol.
un scaun.
nicio sticlă care să îți contureze umbra,
care să îți îmbrace uscăciunea.

te simți patetic,
ca o poșircă în mâna unui general,
ca un tigru în mâna unui vegan ipohondru.

îți vine să îți iei luna în cap și
să te arunci în primul cer pe care-l găsești liber.

lumina aștrilor parcă atârnă de un fir de ață.
neoanele îți sugrumă tăcerea.
inutilitatea vorbește în ține.
te umilește/

nu trebuie să pupi picioare pentru a fi umilit,
trebuie doar să vezi nisipul zburând
iar tu rămânând tot acolo îngropat de propriile castele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook