Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Se impune cu multă stăruință să pătrunzi în filele îngălbenite ale cărților, astăzi când societatea noastră furibundă aleargă spre a se alimenta cu amintiri despre viitor în care să nu mai fie nevoie de celelalte din trecut. Să nu mai fie nevoie de trecut e ca și cum ai fi aer, aerul capătă înfățișarea milei și a durerii, constatând că n-ai fost decât un spațiu nevăzut în cele patru vânturi ale pământului sau deșărtăciune solitară în văzul străinilor.

în Însemnări din inima Olteniei
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Culmea culmilor

Trecutul a fost cândva prezent.
Dar a fost și viitor.
Dacă gândim mai atent
Și prezentul a fost viitor.

Oare cum ar fi să fie
gândim o inepție:

Trecut să fie prezent,
Sau poate chiar viitor.
schimbe pentru-un moment
Fiecare locul lor.
Prezentul să fie viitor...
Ar fi culmea culmilor.

poezie de (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Când nu mai ai nevoie

Când nu mai ai nevoie
de-ai tăi părinți sărmani
să nu uiți c-ai avut-o
de ei atâția ani.
Când nu mai ai nevoie
de frații din trecut,
adu-ți aminte câtă
odată ai avut.

Când nu mai ai nevoie
de soțul tău slăbit,
adu-ți aminte câtă
în viață te-a-nsoțit.

Când nu mai ai nevoie
de prietenul căzut,
să nu uiți câtă vreme
nevoie ai avut.

Când nu mai ai nevoie
de-un binefăcător
să nu uiți niciodată
de câte-i ești dator.

Când crezi că n-ai vreodată
nevoie de Hristos
atunci ai cel mai grabnic
și cel mai dureros.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Al Pacino

În viața noastră privim fie în trecut, fie în viitor. Însă când mai trăim momentul?

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
om (vezi și ființă umană)
Omul este creație unică, spirit din suflarea Domnului pentru care a fost dat pământului ca omul la rândul lui să fie în armonie cu cerul și pământul; să fie izvor de înțelepciune după voia Creatorului în relația cu viața.

definiție de în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă vă spun rămâneți în prezent, voi nu puteți. Puteți sări din trecut în viitor sau din viitor în trecut. Între aceste două gânduri există prezentul, un spațiu foarte mic. Acest prezent nu-l puteți atinge (realiza) decât când această putere pe care noi o numim Kundalini, se ridică și creează acel spațiu dintre gânduri care este prezentul.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Era Metamoderna" de Shri Mataji Nirmala Devi este disponibilă pentru comandă online la numai 21.00 lei.
Ion Untaru

Era să fie (Scurt tratat asupra fricii)

O spaimă albă trece prin cuvânt
Țărâna face scurte temeneli
Un fulger izvorât din mii de stele
Prin degete se scurge în pământ

Se spânzură copacii de un cer
Cu marea străvezie de bulboane
Și pielea încrețită de frisoane
Îți lasă pururi aerul stingher

Era să fie. Dacă ar fi fost
N-ai mai fi fost aici, acum
Ci dincolo cu totul. Ca și cum,
Rosturile n-ar mai avea rost

Era să fie. Sute de ocazii
Au făcut balanța să se-ncline
Spre semnul care l-ai trecut cu bine
Dar vezi că mai urmează alte razii!

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Cenușa din viitor

Îmi amintesc, din nou, de ce va fi,
În viitorul dintr-un vis ce-a fost,
Dar l-am trecut în cele fără rost
De care n-am mai vrut, nicicând, a ști.

Și iarăși văd în visul ireal
Un viitor ce poartă amintiri.
Nici azi nu-mi sunt, nici ieri n-au fost trăiri,
Dar sunt acolo-n vis ceva real.

Apar, plutesc un timp în jur, dispar,
Scântei din focul încă neaprins,
Ori fulgi pe care iarna nu i-a nins
Și-așteaptă viitorul când apar.

Sunt amintiri ce nu s-au petrecut
Și așteptări pe care nu le am
Din vremea-n care-n viitor aveam
Un foc rămas cenușă, în trecut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu poți merge cu spatele spre viitor și viitorul pe care l-a pregătit Dumnezeu conține mai multă fericire decât orice trecut despre care îți amintești.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia ResteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Căile, în cerc, ale Abydosului ceresc, le străbat
Și întregul Spațiu, cu cele patru tărâmuri, pe patru stâlpi așezat,
Cu Porțile închise, Porți zăvorâte bine
(Fie în Lumea Interioară sau Exterioară, față de mine).
Fie le pot deschide cu brațele mele!
Sprintene, ca la un câine, îmi sunt picioarele,
Când sanctuarele de Dincolo le străbat, grăbit;
Zeul cu două capete de Leu, Trupul meu l-a hrănit;
Igan, însuși, l-a așezat în sicriu;
Sufletul meu este puternic și viu.
Intrând prin Porțile spre Dincolo, trec
Și pătrund în locurile cele mai îndepărtate din Cer.
Mă inundă Lumina, Inima mea strălucește
Căci Numele meu este:
"Cel-care-Adâncurile-abisale-le-cunoștea".

poezie din Cartea egipteană a morților (1993), traducere de Maria Genescu
Adăugat de SimonaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Grigore Moisil

Filozoful trebuie să fie în stare înțeleagă lumea de astăzi, știința contemporană și să se bazeze pe cele mai noi date ale științei, pentru a dezvolta concepția noastră despre lume.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Avem nevoie de timp

Avem nevoie de timp pentru a crește și a descoperi suntem tot mai mici,
avem nevoie de iubire pentru a înțelege că a dărui este mai înainte de a primi - o lege nescrisă,
avem nevoie de lumină pentru a ști unde fugim din calea coșmarului întunericului din noi,
avem nevoie unii de alții pentru a realiza cât de neciopliți suntem cu toții,
da, cu toții
avem nevoie de Dumnezeu Creatorul cerurilor și al pământului pentru a ne lăsa ciopliți în chip de sfinți de mâinile nevăzute ale Marelui Sculptor.

Deși puțini înțelegem
și mai puțini acceptăm mustrarea cioplitorului
dar cei care rămânem până la capăt
vom vedea
în micimea noastră
am fost mereu iubiți,
înconjurați numai de lumină.

Avem nevoie de timp pentru a transcende clipa
într-o eternitate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteJules Verne

Fie -i vorba de stânci îngrămădite de natură în epocile geologice, după cele din urmă convulsii ale solului, sau de construcții datorate mâinii omenești, peste care a trecut suflarea timpului, ele seamănă oarecum, privite de la o depărtare de câteva mile. Piatra brută sau ceea ce a fost piatră cioplită se confundă cu ușurință. De departe, aceeași culoare, aceleași devieri ale liniilor, în perspectivă, aceeași uniformitate de nuanță sub patina cenușie a secolelor.

în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Castelul din Carpați" de Jules Verne este disponibilă pentru comandă online la numai 18.00 lei.

Jasmine tea

cum oamenii devin născociri
despre ceea ce nu vor fi vreodată

nici aer, nici lumină, nici cruce pe care,
la nesfârșit, urci,
te simți extrem de util
tuturor celorlalți

dumnezeule mare, îți spui,
lasă-i cu ape care se învăluresc tot timpul,
sufletul lor să nu se poată vedea
decât prin ochii celorlalți
și în nici un alt fel de oglindă

fără chip să fie,
fără trup,
doar spirite vii care pot mișca lucrurile,
anotimpurile, singurătatea,
lasă-i lumineze din interior,
să se vindece astfel

interiorul lor să fie un fel de biserică
de unde toți sfinții demult au fugit,
toate rugile, toată pocăința

fiecare cu felul lui de a străluci
în imensitatea asta de negură,
în imensitatea asta de tristețe
aproape materială, pe care o vezi
nevălurită în toate apele pământului

cum și apele sunt născociri ale ochilor,
precum sunt lacrimile născociri despre tristețe,
despre frustrare și teamă

cum și aripile sunt născociri ale zborului,
cerul a avut nevoie de păsări și și-a închipuit păsările,
atât de simplu a fost,
să fie păsări, a spus, și a fost ziua a cincea și uite cum aerul a început își dovedească
utilitatea

cum stăm amândoi,
eu - atât de rigid,
tu - atât de neverosimilă,
două născociri despre ceea ce nu vom fi vreodată,
câmpii pe care, în înserare, rătăcesc închipuirile noastre
și urlă sfârșitul e din ce în ce mai aproape

împăcați-vă, oamenilor,
prima dată cu voi înșivă,
a doua oară cu toți ceilalți,
e o întâmplare suntem împreună
aici și acum,
în clipa asta care se îneacă în toate oglinzile apelor care nu s-au ridat

câtă însingurare,
câtă mâhnire,
câtă sfântă și imensă resemnare,
ca și când ți-ai ști data exactă a morții,
data exactă a propriului eșec

și câtă neputință mai poți cuprinde,
câtă parte umană din tot ceea ce devine firesc dar, în cele din urmă,
atât de neomenesc,
ascunzi pe dedesubt

un fel de diavol care atât de mult a plâns
până s-a transformat în femeie

jasmine tea
între doi oameni care s-au închipuit unul pe celălalt

despre toate acestea nu am apucat -ți vorbesc,
nici despre cum mor visurile înainte de a prinde contur,
care sunt închipuiri ale nesăbuinței lor,
ale propriilor însingurări,
ale propriilor eșecuri

nici despre cum suntem mici suflete care cred fericirea
e atunci când atât de aproape suntem unul de celălalt,
îți pot vedea respirația

în vreme ce eu nu respir,
nu aerul e cel care lipsește în jur,
ci oamenii care nu vor să fie altceva,
născocind povești despre ei, despre ceilalți, despre vini mai mult sau mai puțin
închipuite

altfel nu ar mai fi ei

despre toate acestea nu am apucat -ți vorbesc,
nici despre cum crește îndoiala în sufletele părăsite,
nici despre cât de oameni sunt oamenii mici,
despre cât de neoameni sunt oamenii mari,
despre cum înfloresc, peste vară, a doua oară, salcâmii,
dar numai în cimitirele de unde au fugit toți morții

despre născocirile mele
despre ceea ce nu voi fi vreodată

un fel de drum
care șerpuiește
printre ciulini
și care
într-o râpă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reverie

În aer plutesc aromele trecutului,
Se înalță precum nălucile și se descompun în colțurile cele mai îndepărtate ale mezosferei.
E frig aici si doare!
E întuneric și prin beznă se rătăcesc vise si speranțe, se pierd amintiri, se scufundă dorințe.
Avem nevoie de discul unde sunt ținute captive fragmente din trecutul nostru, urme din povestea noastră;
Pasaje cu prinți si prințese,
Cu duci si ducese,
Cu regi si regine,
Cu seri de iulie pierdute în ceață,
Cu speranțe deșarte, risipite pe viață,
Avem nevoie de serile lui Mai în care îți spuneam să mai stai,
Avem nevoie de zilele lui august când soarele ne încânta simțurile și ne încuraja la reverie.
Îmi lipsesc dantelele care-mi acopereau trupul nins de trecerea timpului.
Îți lipsesc memoriile scrise-n nisip si argilă proaspătă si șterse pe neașteptate.
Ne lipsesc toate clipele.. absolut tot!
Viața e nesățioasă și avem o foame teribilă,
Avem nevoie de tot si în același timp, de nimic,
Avem nevoie de noi!

poezie de
Adăugat de Alessandra SpătariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Caragea

Orice motor are nevoie de un sistem de răcire cu lichid sau cu aer. Așa cum și iubirea are nevoie de lacrimi sau de aerul proaspăt al unei clipe de singurătate.

în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -67.43- 39.99 lei.

Avem nevoie

Astăzi, îmbrac rochia din fluturi și din flori,
Vreau închin un mic sonet iubirii
De dimineață, simt vara-mi dă fiori,
Uit tristețea și deschid, larg, poarta fericirii.

Trăim murind, de parcă nici n-am fi,
Umblăm mascați, trișăm pe mâna noastră,
Avem nevoie de mângâiere-n fiecare zi,
vindece dureri și răni în noapte-albastră.

Avem nevoie de razele ce vin în zori,
Avem nevoie de ropote de ploaie la fereastră,
Avem nevoie de mari grădini cu flori,
Ce-au năvălit, nu-ntâmplător, în viața noastră.

Avem nevoie de tot ce-i pământesc,
Avem nevoie de tot ce-a fost și tot ce va veni...
Avem nevoie să auzim zilnic:,, te iubesc!",
Avem nevoie de dragoste în fiecare zi!

Eu am nevoie de tine dimineața-n prag,
Cum am nevoie de muzică, de dans și de povești.
Tu-mi ești și decât muzica mai drag
Pentru mine, muzica mea, tu ești...!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cred în magia cărților. Cred că în anumite perioade ale vieții noastre suntem atrași de anumite cărți. Fie când ne plimbăm printre rafturile unei librării fără nicio idee despre ce vrem citim și deodată ne găsim față în față cu cea mai potrivită și perfectă carte. Fie când din întâmplare dăm peste un străin sau un prieten care ne recomandă o carte pe care în mod normal nu am alege-o niciodată.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Perfect" de Cecelia Ahern este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -90.00- 39.99 lei.
Valeriu Barbu

* * *

tot mai multe familii sunt distruse
de pe urma migrației
tot mai mulți părinți bătrâni
rămași crească nepoții sau
dureros de singuri
iar noi ne batem capul dacă
să fie familia într-un fel sau altul
(sau, cine știe... o desființăm total...)

facem un referendum despre
cum să fie răsplătită munca de mamă, de tată, de bunic
de copil rămas cumva orfan din cauza distanțelor
facem un referendum despre cum toți copiii bolnavi și bătrânii noștri
să fie tratați pe banii statului la clinicile mari din lume
dacă tot am distrus pe cele ale noastre...
facem un referendum despre cum să redevenim o familie
noi toți românii de aiurea
facem un referendum prin care vrajba
să fie abolită
și un ultim referendum despre
distribuirea rușinii trădării
pe cap de politician

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Optimistul este prospețimea adâncurilor intime ale ființei, infinit-poezia sau nebunia interioară a sufletului ce determină un armistițiu cu moartea. Nu se mulțumește cu un elogiu permanent adus lirismului său lăuntric, ci se transformă într-o fluiditate amețitoare, urcând dintr-o înălțime spre alta. Timpul capătă un ritm intens și plin până la rupere: iată cum timpul trece dincolo de flacăra născătoare de luceafăr.

în Cred că dragostea adevărată creează un armistițiu cu moartea
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

D-ale tranziției sau Treptele integrării - IV

Cel mai realizat, pe toate planurile,
pare a fi doctorul Faust.
După ce i s-a decernat premiul Nobel,
numele său ilustru figurează în vitrinele tuturor librăriilor
și în mai toate publicațiile.
Guvernele nu au cum să nu ia în considerare
opiniile sale,
mai ales când presa scrisă publică știri senzaționale
despre iminenta sosire a lui Godot,
care panichează comunitatea
și scindează societatea: pro și contra Godot,
în timp ce autoritățile devin neputincioase.
În aceste momente critice,
doctorul Faust este invitat la toate posturile de televiziune.
Doct, nuanțat,
prestigiosul cărturar explic㠖 pe un ton cald și cuceritor –
că societatea are mare nevoie, desigur, de sărbătorile purificatoare
ale nașterii și învierii lui Godot,
Godot constituie, desigur, unul dintre cele mai frumoase mituri
ale omenirii,
dar – după cum susține doctorul Faust
la o oră de maximă audienț㠖
societatea nu mai are de ce aștepte venirea lui Godot
deoarece Godot, ca persoană, nu există
decât în imaginația exaltată și bolnavă
a unei minorități fundamentaliste.
Datorită acestei intervenții televizate salvatoare,
nevroza comunitară este vindecată,
reconcilierea socială redevine posibilă,
iar despre pact nu se mai pomenește...

poezie de din Și totuși, rodim
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Si totusi rodim" de Traian Călin Uba este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -7.35- 5.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!