Brâncoveanu
la potlogi în crama veche
de pe când începe mitul
unde gâlgâie-n pereți
cu un jalet mioritic
lacrimile lui christos
și ca o sacră geneză
icoana mamei elena
naște din duhovnicie
alți eroi creștinătății
azi de sfinții constantin
la altarul nemuririi
beau din cupe-împărătești
veseli unchiul cu nepotul
n-a pierit românitatea
căci prin venele valahe
sângele lui zalmoxe
ni se scurge-n tricolor
poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre creștinism
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre prezent
- poezii despre naștere
- poezii despre mamă
- poezii despre icoane
- poezii despre eroism
- poezii despre cramă
Citate similare
Candela de sub icoana
din casa mamei
niciodată nu se stinge,
căci prin ea vine
lumina lui Dumnezeu
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre lumină, citate despre religie, citate despre mamă, citate despre icoane sau citate despre Dumnezeu
Diferențe. Lui Napoleon Bonaparte și nepotului său
Uniți prin fast imperial
Dar diferiți în idealuri:
Că unchiul capitale lua
Pe când, nepotul... capitaluri.
epigramă de Alexandre Dumas din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre Napoleon Bonaparte sau epigrame despre idealuri
Sfinții Împărați țin crucea între ei ca fiind taina iubirii nesfârșite a lui Hristos cel răstignit, înviat și înălțat întru slavă. Deci, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt legați de Taina Sfintei Cruci pentru că au simțit puterea lui Hristos, puterea învierii lui Hristos ascunsă tainic în iubirea Lui jertfelnică, smerită și milostivă.
citat din Patriarhul Daniel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre sfinți
- citate despre iubire
- citate despre cruce
- citate despre smerenie
- citate despre creștinism
- citate despre Iisus Hristos
- citate despre Elena
- citate despre Constantin
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Colegului meu de condei, inginer Augustin Jianu
Închin carafa cu vin
În cinstea lui Augustin,
Beau să mă țină tot anuʼ
Doar din... "Crama lui Jianu"!
epigramă de Cristina Mariana Bălășoiu din Cu umoru-n buzunar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre ingineri sau epigrame despre cramă
Eroi și eroi
Eroi au fost, eroi sunt încă
Eroi îmbogățiți prin muncă
"Eroi", prin dorul lor de ducă
"Eroi" la traiul fără muncă.
epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre muncă, epigrame despre eroism sau epigrame despre dor
Epitaful meu
Bogdan Petriceicu Hasdeu
fiul lui Alexandru,
nepotul lui Tadeu
tatăl Iuliei
Ca fie-sa, ca tată-său, ca bunicu-său
credea cu tărie în solia omenirii,
în dreptatea lui Dumnezeu,
în nemurirea sufletului.
A muncit,
A suferit,
A iubit.
Trecut prin încercări și călit prin luptă,
se ridică zâmbind de unde se pogorâse plângând,
la ai săi.
Nu-l uitați aici, căci el nu vă uită acolo.
epitaf de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, citate de Bogdan Petriceicu Hasdeu despre suflet, poezii despre religie, citate de Bogdan Petriceicu Hasdeu despre religie, poezii despre iubire, citate de Bogdan Petriceicu Hasdeu despre iubire, poezii despre dreptate, poezii despre Dumnezeu, citate de Bogdan Petriceicu Hasdeu despre Dumnezeu, poezii despre Bogdan Petriceicu Hasdeu sau poezii despre Alexandru
Prea puțini poeți cunosc genealogia lacrimilor. Căci de-ar cunoaște-o, nu ar mai zice "eu", ci "Dumnezeu". Nu că el ar fi izvorul lacrimilor ochii lui sunt umeziți doar de răsuflarea muritorilor ci noi nu putem plânge decât în el. Toate lacrimile ce curg din Dumnezeu sunt ale noastre. Sfinții nu au nevoie să știe lucrul acesta. Cât despre Dumnezeu el nu trebuie să afle că sunt muritori care aburesc stelele. S-ar teme și, în tremurul lui, ar scutura lacrimile și am pieri în propria mare.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre stele, citate despre poezie, citate despre plâns, citate despre ochi, citate despre genealogie sau citate despre cunoaștere
Aproape biblică
Nunta ține de un an,
Am băut și încă bem:
Miri, nepotul lui Traian
Și mama lui Matusalem.
epigramă de Dumitru Râpanu din revista "Lohanul" (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre nuntă sau epigrame despre mamă
Fericit e omul care în viața lui a strâns un potir de lacrimi. Acesta este darul cel mai de preț pe care îl poate oferi omul lui Hristos în ziua cea mare a venirii Sale, când va judeca viii și morții. Omul își spală sufletul în lacrimile pocăinței, căci lacrima este sângele iubirii. Lacrimile iubirii se prefac în stele pe bolta cerului.
citat din Ioan Selejan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre sânge, citate despre superlative, citate despre suflet, citate despre pocăință, citate despre moarte sau citate despre fericire
Fericit e omul care în viața lui a strâns un potir de lacrimi. Acesta este darul cel mai de preț pe care îl poate oferi omul lui Hristos în ziua cea mare a venirii Sale, când va judeca viii și morții. Omul își spală sufletul în lacrimile pocăinței, căci lacrima este sângele iubirii. Lacrimile iubirii se prefac în stele pe bolta cerului.
citat din Ioan Selejan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar nimeni nu pierde întotdeauna
nimeni nu pierde întotdeauna
am avut un unchi numit
Sol păgubos din naștere
despre care toți spuneau că era bun doar pentru a juca în vodeviluri
poate pentru că Unchiul meu Sol putea cânta perfect melodia
lui McCann "Un scafandru într-o noapte de Crăciun neagră ca Iadul"
lucru care putea fi sau nu relevant pentru faptul că Unchiul meu
Sol se complăcea în poate cea mai inexcuzabilă aventură posibilă
aceea de a-și permite să folosească
fraze pompoase și cuvinte prețioase
când se referea la muncile agricole
fraze și vorbe cel mai adesea
inutile
ferma Unchiului meu Sol
n-a mers pentru că găinile
mâncau legumele astfel că
Unchiul meu Sol a deschis
o fermă de păsări până când
sconcșii i-au mâncat găinile
iar Unchiul meu Sol
a lansat o fermă de sconcși însă
sconcșii au răcit și
au murit așa că
Unchiul meu Sol a imitat
sconcșii în maniera lui subtilă
și s-a înecat în casa de apă
iar cineva care-i dăruise Unchiului Sol pe când trăia
un patefon Victor Victrola i-a aranjat
cu ocazia morții
niște funeralii pline de patetism și de sumptuozitate cu
tineri înalți purtând mănuși negre și flori în fine clasă mare și
îmi amintesc că la toți ne curgeau lacrimile Missouri
când sicriul unchiului meu Sol a luat-o la vale
cineva tocmai apăsase un buton
( și a ajuns acolo jos
Unchiul meu
Sol
unde a deschis o fermă de viermi).
poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre negru, poezii despre muzică, poezii despre moarte, poezii despre înălțime, poezii despre văi, poezii despre viermi sau poezii despre tinerețe
Purtătoare de lumină
Bătrâna mea din parohie
Cu nopțile în privegheri,
Făcut-ai casa sihăstrie
Și-ai zăvorât-o cu dureri.
Cu mers greoi, neputincios,
Pașii mărunți nu știu acum
Decât spre casa lui Hristos
La rugăciune -unic drum.
Îmbraci cu busuioc și flori
Mărita Cruce-a Răstignirii
În ochi ce-au fost scânteitori
Văd lacrimile ispășirii.
Și mângâi chipul Maicii Sfinte,
Cu-atâta drag și gingășie
Că nu-i nevoie de cuvinte
Demult ea sufletul ți-l știe!
Spre pomenire și iertare
Puținul tău îl duci în dar,
Pui lacrimă în lumânare
În jertfa ta la Sfânt Altar.
Genunchii-s jar în foc arzând
Când stai la sfintele icoane,
Îmi pari o sfântă coborând
Din prin picturile murale.
Când te privesc neștiutor
Câtă evlavie-ai în tine
Mă-nspăimânt și mă-nfior
Să mă închin la tine-mi vine!
Și mă gândesc, nădăjduind
Că n-a pierit încă credința
Când lângă noi stau străjuind
Sfinții în viață și căința.
poezie de Angelina Nădejde (3 mai 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre viață, poezii despre pictură, poezii despre noapte, poezii despre lumânări sau poezii despre lumină
Sonet pentru David
Mă supăr tare și-l desfid
Și chiar îl sudui de toți sfinții,
Pe-acela care,-n noaptea minții,
Îi stă în cale lui David...
E lung pământul și arid,
Din ce în ce-s mai scumpi arginții,
De viață tragem cu toți dinții
Și mai schimbăm câte-un partid.
Însă, oricât de grea mi-e viața
Și-oricât mi-e traiul de acid,
Când vine, Doamne, dimineața,
Și-mi văd nepotul, pe David,
Din cale-mi fuge, iute, ceața,
Și-s mai bunic, și-s mai... valid!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare, poezii despre schimbare, poezii despre partide, poezii despre dinți, poezii despre dimineață sau poezii despre Pământ
Căci unde am ajunge rămânând platonici? La ante, apud, adversus, sau mai pe românește, la o deposedare a lumii de copiii săi. Căci copilul din ce se naște, ca instinct de conservare? Din bere? Din fișicuri cu alune? Din plimbări prin grădini? O! Nu! Copilul se naște în baza legii gravitațiunii universale, adică din împreunarea unui Eu, sau a unei Tu, cu altul.
Tudor Mușatescu în Doresc ca micile mele rândulețe... (1945)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre copilărie, citate despre plimbare, citate despre naștere, citate de Tudor Mușatescu despre naștere, citate despre legi, citate despre instinct, citate despre bere, citate despre România sau citate de Tudor Mușatescu despre România
Geneză
De la Adam, nici un bărbat
Din coastă n-a mai procreat;
E-o treabă grea și de aceea
O face-n locul lui femeia.
epigramă de Eugenia Pavel din De la croșetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre femei și bărbați, epigrame despre femei, epigrame despre bărbați sau epigrame despre Adam
Revino
Prefă-te din piatra ce moare,
prefă-te din zmalț de ruine,
prefă-te din cântec de sare,
prefă-te, revino la mine!
Te naște din corturi de pleavă,
te naște din plâns de jivine,
te naște din beciuri de-otravă,
te naște, revino la mine!
Apari din secunde cioplite,
apari ca din visuri străine,
apari de pe fluvii-mpietrite,
apari și revino la mine!
Prefă-te din cremene udă,
te naște din fum, pe coline,
apari când icoana asudă,
revino, revino la mine!
poezie de Dragoș Niculescu din Purgatoriu pentru sfinți (2014)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre secunde, poezii despre plâns sau poezii despre fum
Cântarea lui Nicole
(cu bucurie, să fie!)
La Histria se-ncinge iarăși piatra
de cum începe luna mai să fie
arcadele de vis și poezie
precum zici tu-n cântarea lui Nicole
pe care-o faci ocol de Curte Veche
plină de ochi de vie-ntr-o ureche
purtând cercel de scoică
de la doică
doinind și-nmugurind butucul
pe care cântă mierla
și cuibărește cucul
"Sâmburi de adevăr
eu - măr căzut departe de copac,
rostogolit spre zidul ce se-nalță
când lacrimile Anei în sâmburi
se prefac,
sădind minunea vieții după viață.
dezleagă-mă te rog
de vechea frunză
și răzgândește-mă de tine,
dinspre Olimp
n-a mai plouat de mult
iar macii sângerează
sub ruine..."
de aici, din piatra unghiulară
verzi sunt visele din vară
la noi, la mănăstire
pe insula cu stuf
livada-i spre-nflorire
din iubire
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre urechi, poezii despre poezie, poezii despre ploaie sau poezii despre mere
#
ai scris o mulțime de poeme pentru sacha
și niciunul n-a fost despre sacha.
toate au fost despre cum trebuie să fie
distrugerea slăbiciunilor,
atingerea valvelor inimii, pentru ca aceasta
sa nu se oprească.
înghițirea comprimatelor cu eliberare prelungită ca și
mâine să fie o zi frumoasă.
ai scris cu un creion mecanic prin care
la fiecare apăsare ai mai crescut cu
un milimetru,
la fiecare apăsare,
ai absorbit cu tifon
sângele,
care a curs prin venele orașului,
acest cadavru ce nu apucă
niciodată să se răcească.
la fiecare apăsare,
ai acoperit,
și sângele tău,
și sângele lui sacha.
dar orașul nu știe nimic despre toate astea.
va rămâne la fel, cu toate luminile lui străvezii, așteptându-ne,
exact ca un animal însetat de sânge.
un animal care o să treacă în viteză pe o autostradă din care
știe de la început că nimic
nu va mai ieși viu.
iar tu o să fii mereu acolo
pe partea cealaltă, cu valvele inimii deschise,
ca o ambulanță care-și deschide brusc ușile.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oraș, poezii despre început, poezii despre zoologie, poezii despre viteză, poezii despre viitor sau poezii despre inimă
Când mă duc seara la culcare
Când mă duc seara la culcare
Îmi pun o mână sub obraz,
Mă gândesc la fiecare...
Dar cine s-a gândit la mine azi?
Și îmi las gândul trist să plece
În locurile-n care n-am ajuns,
Și lacrimile încep să mă încerce...
Dorul de tine m-a străpuns.
Din drumul lui mereu se-ntoarce,
Îl rog în noapte să dispară,
Dar nu vrea să mă lase-n pace
Și amintirea-ți începe să mă doară.
Când mă duc seara la culcare...
Nu mai încerc să mă opun,
Las gândul ca să plece-n zare
Și vorbe dulci, în vis, îți spun!
poezie de Elena Bulancea (2015)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre seară, poezii despre pace, poezii despre gânduri sau poezii despre dor
Nașterea Domnului și a Creștinătății
NAȘTEREA DOMNULUI ȘI A CREȘTINĂTĂȚII
Când vezi că vine iarna cu viscol și ninsoare
Iar viața din natură o trece-n hibernare,
Fii om bun și omenos la sfântă sărbătoare,
A Nașterii lui Hristos și-a lumii creștinare!
Când obicei te-ndeamnă la veselie mare,
Din cornul abundenței dă și celui ce n-are,
De întâlnești prin viața scurtă și trecătoare,
Destin nefast la oameni supuși la îndurare!
Și străduiește-te să faci din fiecare zi
Trăirea ideală, neștiind cât îți va fi
Pe cale, firul vieții cu visul nemuririi!
În rugăciuni cinstește praznicul veșnicirii!
Tradiția revine în anotimp de iarnă,
Cu destine umane, uitarea o să cearnă
Țărâna pe morminte sau cenușa în urnă,
Cât suflete rătăcesc prin veșnica nocturnă.
Un vis nesfârșit va fi trăirea pentru tine,
Prin noaptea nesfârșită când nu există mâine,
Că nu-ți vei mai aminti de ți-a fost rău sau bine
Prin viața pecetluită de taine divine.
Iar sărbători, de-a pururi, nu vei știi când vin și trec,
Nici câte generații, destin sortit își petrec
De sărbători creștine, în tristețe ori cântec,
După cum noroc primesc în car plin sau pahar sec.
În fiecare zi cinstește sfânta lumină
Și sufletul la Unic Dumnezeu ți-l închină,
Cât făclia credinței persistă-n omenire
Cu Nașterea lui Hristos - omului mântuire!
Maria Filipoiu
25 Decembrie - Nașterea Domnului
Din vol. "Tradiții creștine și ritualuri românești"
(*La Cristică Sărbătoare)
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții creștine și ritualuri românești (2008)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tradiții sau poezii despre sărbători