Forme

creşterea
descreşterea
stingerea
sunt acelaşi poem
text liturgic
timpului
cu focul întregului
frunze şi flori
mai mari decât rădăcinile stejarului – înger
peceţi şi rânduri
oare mitul celui dinăuntru
cum de suportă punctul de întâlnire
atât de aproape
asemănându-se
construieşte solemn
cât să ne ascundem
trecem
am trecut
fluturăm o eşarfă
ridicăm asurzitor piatra
făcându-ne praf
celui
chiar tu

poezie de Mariana Cornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecata unui duşman este adeseori mai justă şi mai folositoare decât aceea a unui prieten. La oameni, ura e aproape întotdeauna mai profundă decât iubirea. Privirea celui care urăşte este mai pătrunzătoare decât privirile celui ce iubeşte. Un adevărat prieten este unul şi acelaşi lucru cu tine însuţi. Dar duşmanul tău nu-ţi este asemenea ţie. Şi asta face puterea lui. Ura luminează multe lucruri, care iubirii îi răman necunoscute. Cu cât un om este mai mare, cu atât şi dragostea lui este mai mare.

citat celebru din Leonardo da Vinci
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este criticul cel care contează, ori cel care arată cum s-a împiedicat omul puternic, ori cum ar putea cel care face lucruri să fie mai eficient. Meritul este al celui care este în arenă; al celui care are faţa murdară de praf, sudoare şi sânge; al celui care se străduieşte neobosit; al celui care greşeşte şi ratează în mod repetat; care este entuziasmul, dăruirea pentru o cauză nobilă; al celui care, în cel mai bun caz, cunoaşte triumful unei mari realizări, iar în cel mai rău caz, dacă nu reuşeşte, va şti că a îndrăznit; locul lui nu este împreună cu acele suflete slabe care nu cunosc nici victoria şi nici înfrângerea.

citat din Theodore Roosevelt
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra, chiar dacă alcătuie stânca celui mai înalt vârf al Everestului sau străjuie albia celui mai frumos lac din lume, nu poate simţi bucuria... Fiindcă nu are inimă! Unii oameni sunt asemenea pietrei: declară că sunt nefericiţi, chiar şi când raiul însuşi coboară pe Pământ, pentru ei...! Mult ori puţin, se cuvine să mulţumim cerului, pentru ce ne dă!

aforism de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alibiul celui drept

Gânduri, gânduri trec perechi
Pe aceeaşi filieră
Toate sunt la fel de noi şi vechi
Şi se scurg ca apa menajeră

Cât a mai trecut? Cât a rămas?
Dacă schimbi în pierdere câştigul
Toată viaţa noastră-i un impas
Până vine iarna şi ne prinde frigul;

Nu eşti mai bogat decât ai fost
Poate doar atât: mai înţelept
Dacă insul fără nici un rost,
Fură alibiul celui drept

Cât de mică-i lumea, un război
N-ai nici o izbândă-n palmares
Ne-au învins marasmele din noi
Zodii bune, unde aţi purces?

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

La restaurantul "La Dobrică"

I se dă (cum se zvoneşte)
Pământ celui ce-l munceşte!
De ce oare nu s-ar da
Via celui... care-o bea?!

epigramă de Păstorel Teodoreanu din Păstorel, politice şi apulitice (1996)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt oameni atât de răi şi de murdari pe dinăuntru, încât Dumnezeu nu doreşte să le lumineaze niciodată faţa şi expresia chipului. Aceştia nu au niciun Dumnezeu, ei sunt dovada faptului că răul este prezent, încă permanent în lume! Unii însă şi mai periculoşi, au diavoleşte zâmbetul pe buze. Nu deschide uşa sufletului, minţii şi a inimii, celui cu chip întunecat, celui cu limba şi faţa prefăcută. Încearcă să te uiţi dincolo de ochii lui.

Viorel Muha (noiembrie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceeaşi e natura care se desfăşoară necontenit. Cine ar putea judeca starea de acum după cum se cuvine, ar putea trage concluzii atât asupra întregului viitor, cât şi a întregului trecut.

aforism clasic de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bobii de muştar

Toamna asta prea lungă, deschide ferestrele în zare
Ne prindem de mână prin frunze în bobii de muştar
Focul se aprinde în vetre
Fânul cosit e amar
Alergăm pe aripile vântului
Liberi ca o eşarfă de mătase albastră
Am trecut de poem
Mâna îmi tremură pe obraji tăi
Ca sângele, clocotind de dragoste,
Scriu cu peniţa de înger pe cer litere,
Din calendarul astec pe spatele unei corăbii
Mai târziu ne vedem ninşi de parcă am adus iarna
Ne strângem în braţe de la răsărit până la apus,
Aşteptând miezul nopţii să-şi bată ceasul iubirii.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii celui mai frumos poem

Te voi iubi prin ochii celui mai frumos poem,
prin acele cuvinte rostite la fiecare răsărit,
când mă voi împodobi cu fluturii născuti
din prima lumină
şi Dumnezeu îmi va trece prin ochi cu tălpile goale,
ca eu să rămân cea mai dorită femeie,
iar sângelui tău îi vor creşte aripi,
chemandu-mă să-i fiu clepsidra dintre cele două lumi.
Te voi iubi prin toate filele nopţii,
cu inima cât un înger,
bătând ca un clopot fragil de ape...
chiar dacă mă vor durea degetele, înţepate de stele,
te voi scrie cu tot ce a mai rămas din mine
în streaşină vieţii,
tot picurând, picurând,
până voi ajunge să muşc din coaja cerului.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea este o adevărată pedeapsă pentru om. Nu există zgomot mai asurzitor decât tăcerea celui ce nu are nimic de spus.

citat din Camelia Opriţa (aprilie 2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vina celui care se naşte bogat, este tot atât cât a celui care se naşte sărac. Tot ce îi deosebeşte sunt poverile lor.

aforism de Marta Ioan din Antologia Festivalului International al Aforismului Ediţia a V-a, Tecuci 2021 România (2021)
Adăugat de Marta Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul celui smerit e ca marea: daca arunci o piatra in mare, ea tulbura o clipa fata apelor, apoi se scufunda in adancuri.
Asa sunt inghitite si necazurile in inima celui smerit caci taria Domnului e cu el.

Avva Siluan în Între Iadul deznădejdii şi Iadul smereniei
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este uşor de înţeles că cu cât trăim mai aproape de sursa bogăţiei, cu atât mai multă bogăţie vom primi şi este la fel de uşor de înţeles că sufletul celui care este mereu recunoscător, trăieşte mult mai aproape de Dumnezeu decât al cel care uită să privească la El în recunoştinţă.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum îşi construieşte Beethoven punctul culminant în prima sa parte a Simfoniei a cincea? Oare nu repetă de opt ori acelaşi lucru? "De opt ori" vrea să însemne iluzia imaginii. Dar asta nu înseamnă realitatea muzicală. Se înalţă tocmai pentru că nu este acelaşi lucru, pentru că nu este o repetiţie.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-i o vorbă bună celui, al cărui suflet sângerează, şterge o lacrimă din ochiul celui care plânge, poate, cu antilacrimi, mângăie cu bunătatea şi blajinătatea ta un suflet gata să se prăbuşească în abisuri, fă o bucurie samariteană celui care nu are în casa sa nici măcar o bucată de pâine, darămite un ducat, şi Domnul Dumnezeu te va răsplăti îndoit!

citat din Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Samuel Gardner

Eu care aveam în grijă sera,
Iubitor de copaci şi de flori,
Am privit adesea, în viaţă fiind, ulmul umbros,
Măsurându-i cu ochii coroana generoasă
Şi ascultând voioşia frunzelor
Care, cu tremur, se strigau unele de altele
În tandre şoapte eoliene.
Rădăcinile îi crescuseră atât de larg şi de adânc
Încât solul dealului nu-i putea refuza nimic
Din comorilor sale, îmbogăţite de ploi
Şi încălzite de soare;
Dimpotrivă, le ceda cu totul rădăcinilor viguroase,
De unde, în vârtej, erau atrase către trunchi
Şi apoi de ramuri, intrând în frunze,
Pentru ca de acolo briza să prindă viaţă şi să cânte.
Acum eu, locuitor în pământ, pot să văd
Că ramurile unui copac
Nu sunt mai mari decât rădăcinile sale.
Şi atunci, cum sufletul unui om
Să fie mai mare decât viaţa pe care a trăit-o?

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai departe ajunge cel care nu cedează în faţa celui egal cu el, îşi păstrează demnitatea în faţa celui mai puternic decât el şi ştie să se înfrâneze în faţa celui fără apărare.

citat din Tucidide
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi raţiunea sunt comune fiecăruia; ele nu aparţin mai mult celui care le-a spus întâi decât celui care le spune pe urmă.

Michel de Montaigne în Eseuri (1580)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celui care scrie numai despre trecut

El scrie numai de trecut,
Prezentul nu-l interesează;
Din el adună doar atât
Cât încasează!

epigramă de Tudor Măinescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea, iertarea, speranţa, aprecierea, bunătatea, iubirea de sine şi a celui de aproape, dau înţelepciune celui care le posedă.

Dumitru Delcă (mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!