Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ionuț Popa

Heil! (Sonet V)

Spre nopțile uitate-n târguri grele
Eu mă îndrept cu pași mărunți și singuri,
Când nu mai pot a îngropa prin crânguri
Fațada ștearsă-a României mele.
Omor cu gândul fețe inamice,
Mă-mpiedic, sobru, de un trai grotesc,
Și asta-i țara-n care azi domnesc
Picioare strâmbe, semne și varice.
Privirea mea se-ndreptă către pleavă -
Organice nimicuri, cu pretenții.
Zadarnice-ntrebări se strâng la poartă,
Trăiri intense-n veșnica dumbravă,
Când locului, pe rând, incompetenții
Conduc o societate-aproape moartă.

sonet de (1 februarie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -180.00- 143.99 lei.

Citate similare

Ionuț Popa

Te caut iar prin neumblate stepe

Te caut iar prin neumblate stepe
Cu frica-n sânge. Să te pierd subit
Mi-e teamă-acum, dar încă n-a murit
Speranța c-amândoi vom reîncepe
Un vals târziu. În vals te-am învărtit
Prin colțuri noi, prin umbre de otrepe,
Când fără noi nu aș putea concepe
În dansul vieții, pasul dezrobit.
Te caut iar prin neumblate stepe...
Tablou de patimi, gândul amorțit,
Când în galop se-ntrec prin crânguri iepe,
Te voi cunoaște, când vei fi fugit
Cu prima rază; ce trăiri sirepe
Se sting tardiv - sting în glas dogit.

sonet de (5 martie 2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 15 iulie 2017.
Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

* * *

Cu pași mărunți mă-ndrept spre tine.
Dar frică-mi este de ce-ar putea să se întâmple!
Nu te gândi departe...
Nu gândesc la mine!
Încă-i devreme să gândesc la noi!
Doar gândul îl îndrept spre tine;

Nimic nu mă mai leagă de trecut.
Un pescăruș pe mare sunt... atât!
Și inima-mi corabie pe-un val necunoscut,
Ce navighează cu polul sentimentelor la Nord.
Tu vânt... dorință arzătoare,
Poartă- teafăr pe malul credinței ce n-am abandonat!
Eu cred încă în tine, dulcea mea "Iubire"!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E țara mea!

În țara-n care codrii plâng ades
Și Dunărea îmbrățișează marea,
Se lasă munții către deal, la șes
Unde chindia-ți taie răsuflarea.

În țara-n care toate sunt pe dos,
De unde, nu mai pleacă sărăcia,
Vibrează-n suflet viersul cel duios
Și e prezentă încă, omenia.

E țara mea, cu bune și cu rele
E țara nimănui și-a tuturor,
Și a trecut prin cumpene prea grele
Purtate cu obidă, de popor.

O zi pe an îți suntem datori, țară,
O zi pe an măcar, să te cinstim,
Destul în rest, te facem de ocară
Când pentru alții, din nevoi, spetim.

Mi-e dragă țara asta necăjită
Ce speră că-ntr-o zi va prospera,
Vă jur, oricât aș fi de îndârjită
Am s-o iubesc mereu, e țara mea!

poezie de (1 decembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

O ultimă suflare

nu mai nutresc la chipuri de marmură
și nici nu mai cerșesc zâmbete
ca alte dăți
prin șanțurile săpate profund

nu mai deschid cavouri de amintiri
și nici nu mai ud flori
cu lacrimi hrănitoare
din seva ce colcăie-n mine

nu mai visez la nopțile senine
când chipul tău se reflecta pe lună
cu praf de stele pe obraji
iar pătura cerească ne ținea de cald

nu mai zâmbesc în tonuri puerile
nici nu mai rup fire din părul tău
ci pe terasa înaltelor primejdii
stau sobru învelit în humă

poezie de din Valuri
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ion Untaru

Zilele pe cai mărunți

zilele pe cai mărunți
bat în târguri cu potcoave
și brăzdează fața lumii
pe când sclavii strigă: Ave!

herghelii nenumărate
vin în zgomot de trăsuri
și convoi după convoi
trec prin noi fără măsuri

șiruri lungi de deținuți
spală zarea pe retină
și se duc să moară unde
nu mai află nici o vină

zilele pe caii mici
trec cu timpul în spinare
și la fiecare poartă
lasă câte-o întrebare

nu mai cercetați oglinda,
trăsăturile din carte
nu ne mai recunoaștem
în atâtea cioburi sparte!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea

Când picură ploaia pe geamuri
Și ochii îi îndrepți către mine
Iubirea sunt gesturile mele
Care le îndrept către tine.
Și calea pe care eu urc
E o cale ce duce spre cer
Acolo eu stiu ca e bine
Acolo nu e nicăieri.

poezie de (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Nicoleta PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prefer incompetenții de-altădată!... (Lui R. Madjar, G. Neață, V. Davidescu și altor "universitari" de azi)

Când văd că limba noastră atât o siluiți
Și cu-ale voastre scrieri o lume îngroziți,
Vă spun pe românește, în limba mea curată:
Prefer incompetenții din vremi de altădată!!!...

epigramă de din În Țara lui Invers (2011)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Mă iartă!

O catedrală s-a-nălțat spre cer...
A prin în mine rădăcini, sub cruce,
Oh, Tată Sfânt, Lumină și Îndemn,
Spre calea fără de păcat duce!

Sunt oaia rătăcită azi, pe drum...
Să pasc lumini în calea ta, m-așteaptă!
În lumea mea am rătăcit destul...
Vin către Tine, Tată Sfânt, iartă!

Mă-mpiedic iar în iedera durerii...
Deșertăciuni cu chip de catifea,
M-ademenesc cu muzici ireale.
Tată Ceresc, te rog, nu mă lăsa!

Mă-mpiedic iar în iederă și teamă,
Șerpi vii prind în lumea necredinței
Cu muguri fini și netezi de aramă
Care promit reînvierea ființei.

Alungă Tu-ntunericul din mine
Și lasă-mă-n pășunea Ta să stau,
Căci Tu ești calea către fericire
Iar eu alături, zi de zi, te vreau.

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bunicii mei dragi...

M-așteaptă dragii bunici în pridvor
Cu ochii plini de lacrimi și dor,
Cu pași blajini se-ndreaptă spre poartă
Poate zăresc pe uliță pe-a lor nepoată.

Se hodinesc pe banca de la drum
Mâinile-mpreunate și le țin și-acum,
Privirea-ncețoșată e plină de nostalgie
Când își amintesc de-a mea copilărie.

Cu picioarele desculțe în bătătură alergam,
Nori de praf în urma mea ridicam,
Fugeam către bunicii care mă așteptau
Cu multă dragoste în brațe strângeau.

Cum îmi iertau ei fiecare boroboață,
Râdeau când legam puii-ntre ei cu ață,
Sau când dădeam drumul la găini prin grădină,
Sau când prindeam în borcan câte-o albină.

Dar anii au trecut și am crescut,
Când am plecat sufletul tare m-a durut,
Pe bunii mei la poartă i-am lăsat
Făcându-mi cu mâna pe înserat.

Acum -ntorc la casa bătrânească
Inima-mi bate să înnebunească,
Dragii bunici așteaptă la poartă
Lacrimile-mi inundă ochii deodată.

M-apropii și le mângâi chipurile brăzdate
De-atâtea necazuri în timp adunate,
Le sărut mâinile care m-au crescut
La piept îi strâng cum făceam de demult.

poezie de din Nu-mi frângeți aripile de copil!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poarta

pășesc printre veacuri uitate
în mâini port a mea soartă
ruine în jur și pașii se scurg
tăcerea bate în poartă
gândul mă poartă
un zumzet se aude prin ani
mai latră un câine în poartă
se strecoară anotimpuri sub pașii rămași
ce vreme, ce soartă
să bat din poartă în poartă
trec ani trec spre soare apune
apune un gând pe strune de vânt
pășesc printre spini și gânduri înțeapă
închid în mine cuvinte
se strânge în palme țărâna
lumina se stinge în gol
plec spre apus și gândul mă poartă
din poartă în poartă
se aprind în copaci cuiburi
mai plânge o mierlă pe umerii sorții
se închide o ușă, se deschide o durere
cațăr pe ziduri pe picioare de humă
port pe buze surâsul uitat între pleoape

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Ecce Homo

Natura-și plânge fiul înfășurat în ceață
și copleșit de apa ce-n abundență cade.

Satan picta momentul cu demoni de cenușă,
urnind spre răsărituri albastrele arcade
sub care omul vânăt ardea-n pământ de ceară
și-n neputință - floarea ce zace în pustiu.

Când orice dimineață se-ndreaptă către noapte,
arunc spre cer obida: eu când n-omai fiu...?

poezie de (25 ianuarie 2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Visele mele...

Visele mele,
portal deschis, între pământ și stele,
realități paralele în viața mea și trăirile mele,
mănunchi de fiori în mii de pelegrinări,
vii culori în nopțile grele.

Visele mele,
cununi de amintiri, din vechi și noi trăiri...
scenarii de film, fără pereche sub stele,
frământări spre enigmatice dezlegări,
pe fruntea înrourată de sudori,
în dimineți fără stele.

Visele mele,
zbateri în tăcere,
cu premoniții bune sau rele,
nelipsite pe drumul vieții mele,
viața îmi împliniți, nu mă ocoliți!
Cât voi trăiți și eu trăiesc,
printre vii morți sau morții vii,
numai Dumnezeu știe,
să decodifice bine,
visele lumii și ale mele,
,, Nimic nou sub stele"

poezie de (17 februarie 2018)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Caragea

O patrie și un mormânt

trăiesc durerea unei patrii
ca într-un sacru legământ;
printre ventricule și atrii
îmi curge-același sânge sfânt.

trăiesc, privirea mi-e departe,
spre marea mea, spre răsărit;
trăiesc și în această carte,
de-atâtea versuri răstignit.

trăiesc aceeași melodramă
prin vise și prin alte vieți,
ca plânsul dorului de mamă,
ca roua unei dimineți.

trăiesc cu ochii și cu gândul
la ce a fost și ce va fi;
trăiesc, când se termină rândul,
pe firul unei agonii.

trăiesc blestemu-nstrăinării
urmat de-același aprig dor;
necunoscut sau dat uitării,
pe care limbă vreți să mor?

poezie de din Guru amnezic (2009)
Adăugat de Ionuț CarageaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -67.43- 39.99 lei.

Meditație

Am trecut vârsta la care tot ce zboară se mănâncă,
nicio falsă modestie nu-mi mai spune chiar nimica,
gura lumii poa' să strige tot ce vrea, mi-a murit frica
de-a trăi de dragul meu, azi sunt tare ca o stâncă.

Nici spre cai verzi pe perete nu îmi mai îndrept privirea,
viața m-a-nvățat devreme că nu există-ntâmplare,
nu poți cumpăra IUBIREA cu monezi de-nverșunare,
ziua bolii sau a morții nu știu ce e mituirea.

Nu mai cred demult în alții, îmi sunt singurul prieten,
dacă sufletul doare, numai mie-mi povestește
și numai a mea scânteie-ntotdeauna reușește
să-l vindece, mângâindu-l, când i-amintește de Eden.

Am atins vârsta la care mă privesc cu demnitate,
nu mă-mpiedic de micimea marii răutăți din lume,
cum nici valul nu se-oprește-n ale mării-amare spume...
Tac... și-ascult povestea vieții... hai, noroc, SINEITATE!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ellen Pompeo

Când joc o scenă în care plâng serios, mă îndrept către un loc cu adevărat întunecos din interiorul meu. Aproape torturez scoțând la iveală trăiri din trecutul meu.

citat din
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Toamnă cu tine

Toamna se-apropie-ncet prin livezi,
galbene frunze-mi cad la picioare,
strigă la poartă un glas cunoscut
și apoi pleacă: se pierde-n zare!

Se uită vântul, lung, după el
spulberă-n urmă-i tăcerea mea,
bate gândul s-alerg spre tine,
dar știu c-o umbră e toamna ta!

Nori argintii plâng la fereastră,
florile-n palmă strâng stropii reci,
aș fi vrut, iarăși, să ne iubim
și-n noaptea toamnei: să nu mai pleci!

poezie de din În Albastru (2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Din clipe

îți mai amintești de nopțile cu zăpadă
în care fulgii zburdau prin ceruri
ca porumbei minusculi
și tu păreai asemenea lor
copleșită de vise?
te privea întunericul ochilor mei
din două bile negre
împotmolite în zăpada cărnurilor
îți mai amintești de nopțile albe
în care bezna dormea în promoroacă
și eu odihneam aidoma ei în gândul tău?
ni se întindeau picioarele și brațele până în suflet
fugărind pe întinderea vastă a saltelelor
puful și inocența de care am uitat...
îți mai amintești de noaptea
în care am înghițit stelele
și milioane de îngeri
au eșuat pe sânii tăi vineții?

poezie de (13 septembrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Liniștea gândului

Când șoaptele nopții împacă
Liniștea pătrunsă în gând,
Dorul în vise se-mbracă
Și naște dorinți rând pe rând,
Chem gândul prin gândul din gând
Revin din adâncuri spre tine chemări,
Se scurg spre mine tăceri, însumând
În sufletul ce-mi plânge de dor, așteptări.

poezie de
Adăugat de Ioan MargineanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Studii sociologice 2004-2014" de Ioan Marginean este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -25.00- 19.99 lei.

Putrezindele iubiri

Cad în mine gânduri grele,
Roade putrede, stricate
Și de lacrimile mele
Săptămâni la rând plouate.

Bosumflată fericire,
Secetos te-am așteptat
Când potopul de iubire
Se făcea că m-ai uitat.

Azi putem fi amândoi,
Dar stric și putrezesc
Precum roadele din ploi
Care nu se mai opresc.

Lângă mine fără tine,
Cad și nu mă pot abține!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Ionescu

Vino!...

Singuri nu știm când
Anii rând pe rând
Au trecut în zbor
Ca un fulg ușor.

Eram doi copii
Zburdând printre câmpii
Printre fluturași
Ca doi îngerași.

Și printre floricele
Ades te pierdeam
Căci mereu cu ele
Te asemănam.

Te prindeam de umeri
Dacă te găseam
Trebuind să numeri
Când te sărutam.

Azi al vieții joc
Și-al nostru noroc
Ne-au șoptit... veniți
Și vă regăsiți.

Glasul inimei
Vraja dragostei
Ne spun... vă iubiți
Și fiți fericiți.

Să-ți cuprind mijlocul
Vino, draga mea
Că e sfânt norocul
Ce-l dă dragostea.

Și de fericire
Lasă- să plâng
Perle de iubire
An de an se strâng.

poezie de din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce nu ne putem gâdila singuri? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!