Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marilena Ion Cristea

Iar m-a prins iarna...

Iar m-a prins iarna cu ușile deschise,
Și fulgi moi și grei mi-au trecut peste prag,
Am simțit zborul lor ostenit și pribeag,
Deși, prea departe, plecasem prin vise...

S-au așezat într-un colț, sperând să apar,
Dar visul meu ajunsese în mugur,
Și-a plesnit nefiresc de banal, însă, sigur,
In eroare de timp, într-un timp literar...

Și-au albit casa mea, alb atât de frumos,
Iar in vis le simțeam aripi frânte de dor,
Și-am simțit că mă prinde în vis un fior,
Că durea tare rău acest zbor grațios!

O durere prea mare, să nu mă trezesc,
Și să-mi văd a mea casă albită de tot,
Mă ridic în genunchi, printre fulgi îmi fac loc,
Ca să scriu două rânduri, să mă încălzesc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Vise

Am trăit un așa vis
Era frumos ca în paradis,
Am trăit așa o clipă
Una frumoasă, dar cam mică
Pacat ca am trăit atat
Întru-un vis cam amărât,
Dar puternic și frumos
Resimțit pâna la os
Resimțit cu duioșie
De prea marea mea mândrie
De a trăii un frumos vis
De a trăii ca în paradis.

Visul ce cu noaptea vine
Îmi arată a lui iubire
Falnica lui putere
În plăceri și în durere
În iubire și speranță
În credință și aroganță
Iar când ochii se deschid
Păreri de rău ce cuprind
Îmi induc o stare tare
De regrete și ardoare,
al meu vis s-a terminat
Cu durere, ce păcat.

poezie de
Adăugat de Florin DumitruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zile se duc

Zile se duc si vin, pe drumul lor,
Prind aripi de vis, aripi de dor,
Zile se duc si vin, dar nu mai ești,
De ce ai rămas sa ratacesti?

Floarea zâmbetului pierdută ieri,
Tu, suflete, iar și iar mi-o ceri,
Floarea zâmbetului azi s-a uscat,
Roua pe gene mi-a picurat.

Cerul prea senin s-a înnegurat,
Ca printr-un vis trist, tu ai plecat,
Văzduhul a plâns în a ta urmă
Prin doi ochi încețoșați de brumă.

Zile se duc și vin ca vis antic,
Astăzi nu a mai rămas nimic,
Zile se duc și vin, fericirea
Lăsând-o din nou în urma mea.

Azi, iubite, ia și veșnicia,
Prinde în buchet bucuria,
Lasă-mi numai tăcerea și atât...
O voi păstra în timp, văd eu cât.

Lasă-mi în urmă un gând pierdut,
Spre un țărm depărtat, neștiut,
Un gând frumos, bun, fraged, curat,
Pentru un înger care m-a uitat.

poezie de (2008)
Adăugat de Andreea IonSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Ninge peste țara mea de vis

Ninge peste țara mea de vis,
Ninge peste Moldova.
Cu fulgi mari ca floarea albă de cais,
Ninge peste Telenești, Chișinău, Leova.

Ninge peste păduri de brazi
Peste munții Carpați.
Ninge cu fulgi jucăuși
Peste București, Iași, Cluj.

Ninge peste marea cea mare,
Peste vechile hotare
Unde Ștefan și Mihai dușmanul l-au învins.
Ninge peste țara mea de vis.

Ninge și tot ninge Și așa de bine îmi pare,
visez cu ochii deschiși,
Din nou, la România mare.

poezie de (23 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Noaptea în lacrimi

Noapte măiastră, răspunde-mi!
Tu unde vrei ne-ntâlnim,
În vis sau în marea lăcrimândă?
În prea plinul oceanului însingurat?
Te număr printre lacrimi și te-am ales pe tine
Să-mi fi a mea confidentă și prietenă pe vecie.
Peste munți s-a așternut tăcerea și lacrimile dor,
Un gând nebun îmi caută sufletul pierdut în marea dragostei,
Am vise și speranțe,
O lacrimă de mult uitată în colțul unui ochi închis,
Salutări în dansul păsărilor,
Iar eu printre fulgi și stele te chem a mea, măiastră noapte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Ion Cristea

A nins din nou

A nins din nou
Ca un ecou
Al rugaminții mele,
Totul e alb
Curat și nou,
Iar din senin cad stele!
A nins din nou!
Ca-ntr-un tablou,
Ninsorile se-aștern...
Fulgi albi de nea,
Pe tâmpla mea,
Îmi spun să nu mă tem!
M-afund în alb,
E-atât de cald,
Iar fulgii-s mici și moi,
las ușor,
Pot să și mor
Și să-nviez, apoi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce mai gând, ce vis banal...

foaia stă pe masă, întinsă, și eu stau în fața ei,
suntem doi cu înțelesuri, albe rânduri și idei
și ne prinde toată noaptea, gânditori și obosiți,
tocul doarme și cerneala, ne țin ochii ațintiți

pe afară aud vântul, aud frunzele cu soț,
suflă, suflă și răsuflă, geamul spart puțin în colț,
aud negrul pe afară, năclăit, tânguitor,
îmi miroase primăvara, este timpul iar să zbor

gândesc deja, de-odată, astăzi am trecut pe drum,
străjuit în partea toată, plopi înalți prin ei și-un ulm,
într-un loc o suplă doamnă, cosea in și borangic,
sorbea o cafea scăldată, într-un păhărel, mai mic

absorbită de lucrare, n-a văzut când am trecut,
cu a mea înfumurare, m-am întors, iar am trecut,
ținea ochii, ținea gândul, cine știe, unde, cum,
supărat de întâmplare, am plecat pe-același drum

acum stau, foaia în față, tot încerc -i povestesc,
întâmplarea întâmplată, de cel, eu, cu gând prostesc,
am crezut pentr-o clipă, sunt bărbatul ideal,
servesc o aventură, ce mai gând, ce vis banal

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă aripile-mi sunt rupte

În zborul meu bezmetic, spre lumină,
aripile s-au rupt și m-a durut.
Atât de mult m-am înalțat din tină
de am ajuns ranită, iar în lut.
Aripile s-au frânt și m-a durut.
Mi-acopăr ochii, îmi acopăr capul
de oameni neputința să-mi ascund.
Atâtea răni ce sunt deschise încă
mă dor și nu s-au vindecat.
Dacă aripile-mi sunt frânte
sunt doar un vierme într-un măr stricat!

poezie de (noiembrie 2008)
Adăugat de Dorina StoicaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Painea lui Bragi" de Dorina Stoica este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 19.00 lei.
Daniel Vișan-Dimitriu

Cenușa din viitor

Îmi amintesc, din nou, de ce va fi,
În viitorul dintr-un vis ce-a fost,
Dar l-am trecut în cele fără rost
De care n-am mai vrut, nicicând, a ști.

Și iarăși văd în visul ireal
Un viitor ce poartă amintiri.
Nici azi nu-mi sunt, nici ieri n-au fost trăiri,
Dar sunt acolo-n vis ceva real.

Apar, plutesc un timp în jur, dispar,
Scântei din focul încă neaprins,
Ori fulgi pe care iarna nu i-a nins
Și-așteaptă viitorul când apar.

Sunt amintiri ce nu s-au petrecut
Și așteptări pe care nu le am
Din vremea-n care-n viitor aveam
Un foc rămas cenușă, în trecut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Ion Cristea

Zbor

vezi cum cad? Zici -i un zbor,
Un zbor deasupra tuturor,
Sau poate ceva mai sus,
Deși nu asta mi-am propus...

În fiecare zi, puțin,
Eu zbor catre un cer senin!
Pare că zbor către înalt,
Dar în realitate, cad!

El, vântul, mi-a făcut traseul
Și zbor spre cer, însă, ca zmeul,
Când mai smucit, când mai domol,
Când printre raze, rostogol!

Și, în naivitatea mea,
Mi-e teamă rău, ca nu cumva,
nu ating cerul, iar toamna,
Să-mi sângereze pumnul, palma!

De-aceea zbor precum o frunză,
Cu zâmbetul uitat pe buză,
Iar când pământul o s-ating,
Sunt sigur c-o să mă preling...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestea iernii

Când ninge doar copiii știu povestea,
noi am uitat-o-n goana unui timp,
dar ei clădesc din fulgi curați palate
și viețuirii îi așază nimb.

Doar ei, cei mici, mai știu chemarea iernii,
Piatra filozofală e a lor,
trec prin nămeți cu aur pur sub frunte,
doar ei mai știu ce-nseamnă-n trup fior.

Și ninge, – cade-aceeași draperie,
țesută din mirific fir ceresc...
Printre coloane albe ei aleargă
și dintr-o altă lume ne privesc...

Iau în mânuțe, brusc, zăpada rece,
pesemne vor s-o strângă într-un chip,
parcă sunt niște Fauri ai minunii,
lucrând febril în nea ca și-n nisip.

Probabil pentru noi e prea mult albul,
l-am reciclat prea mult în scrum intern,
și-atunci, stingheri, îmbătrâniți în fire,
compătimim în ei albul etern.

Dar cel mai rău e c-am uitat iubirea,
cei mari mai pot atât: fie doi,
și când nu sunt ninsoarea e cumplit㠖
cuțite-adânci ce cad în amândoi...

Și ce departe e atunci copilul,
cum s-a pierdut printre nămeți de vis,
luând, sub hăinuța caldă, fericirea,
făcând ningă invers, din abis!...

În legea de-a simți povestea iernii
e vorba despre-a fi și-a nu mai fi,
e vorba despre vis, dar și durere,
despre fatalul dar de a iubi.

Când ninge doar copiii știu povestea,
noi am uitat-o-n goana unui timp,
dar ei clădesc din fulgi curați palate
și viețuirii îi așază nimb.

poezie de din Purgatoriu pentru sfinți (2014)
Adăugat de Dragoș NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Kung fu

Părea o zi de "dolce far niente"
Cum, de o vreme, mult prea multe îs,
Dar am avut, la țanc, un fel de "Pâs!"
Și... cum vin la Ea cu argumente?

"Ia pune mâna, cât mai e zăpadă,
Și ia din debara un bătător,
Că nu-i nimic mai bun la un covor,
Iar tu... mai faci un pic, de mușchi, paradă".

"Ok!" - în gândul meu: "Ce mare brânză!?" -
M-am scuturat, cumva, de lenea mea
Și, chinuind centura înc-o za,
Mi-am zis scap și de ceva osânză,

Ba chiar de niște catecolamine,
s-or fi adunat de când tot stau
Și, de prin sânge-afară să le dau,
O fi, cum zice ea, chiar foarte bine.

Am dat covorul, ușurel, de-a dura
Și l-am luat pe-un umăr, strâns în sul,
De mă simțeam un Hercules fudul,
Cu gândul: "Să înceapă aventura!",

Căci mintea mea deja făcuse planul:
Pe bietul meu covor am să aplic
Tot ce-am văzut prin filme și nimic
N-ar fi putut să-mi zdruncine elanul.

L-am aruncat afară, în zăpadă,
De s-a întins ca dintr-un pumn James Bond,
Sau al lu' ăla, galben, rubicond,
Ce face,-n tot ce dă, pe loc să cadă.

L-am apucat de-un colț cu mâna stângă,
Ca într-un film din vremea lui Van Damme
Iar dreapta mea –Doamneee, rău mai eram! –
Îl căsăpea – tot praful înfrângă.

Am fost... nici nu mai știu ce personaje,
Dar sigur, la kung fu, eram Bruce Lee,
Când m-a strigat nevasta: "Nu mai vii?"
... Și am trecut la... a urca etaje.

De-atunci, să nu mai văd televizorul,
-n seara aia am simțit că mor,
De oase, mușchi, de toate câte dor.
Și nu mai vreau kung fu nici cu... covorul!

poezie de din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maya Angelou

Eu iarăși mă ridic

De mine poți scrii-n cronologii
Minciuni ce dor; nu zic nimic,
Și-n tină poți calci pe trupul meu,
Dar eu ca praful mă ridic.

Te deranjează îndrăzneala mea?
De ce îți simți sufletul gol?
Eu, iată, merg de parcă-n casă am
Sonde și pompe de petrol.

Ca soarele și luna de pe cer,
Cum fluxul crește câte-un pic,
Ca o speranță care pleacă-n zbor,
Eu iarăși mă ridic.

Ai vrut vezi c-am sufletul zdrobit?
Capul plecat și ochiul plâns?
umerii mi s-au lăsat în jos
Și că tristețea m-a ajuns?

Te ofensează îngâmfarea mea?
Hai nu lua totul în serios,
Eu râd de parcă aur am găsit
Săpând în curtea mea din dos.

Poți să mă-mpuști de vrei cu vorba ta,
Poți să mă tai cu ochiu-ți clar,
Dar chiar de mă ucizi scârbit, știi,
Ca aerul urc iar.

Te tulbură lascivitatea mea?
Și crezi cumva -i nefiresc
Să dănțuiesc de parcă la șold am
Mici diamante ce lucesc?

Din al istoriei bordei
Eu mă ridic
Dintr-un trecut cu ani cam grei
Eu mă ridic
Sunt un ocean întunecat și larg,
Cobor, -nalț, am valuri ce se sparg.

Lăsând în urmă nopți de frici și chin
Eu mă ridic
În zori, când de minuni văzduhu-i plin,
Eu mă ridic
Strămoșii mei mi-au dat un dar grozav,
Sunt visul și nădejdea unui sclav.
Eu mă ridic
Eu mă ridic
Eu mă ridic.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Rainbow in the Cloud: The Wisdom and Spirit of Maya Angelou Hardcover" de Maya Angelou este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -82.99- 49.99 lei.
Marilena Ion Cristea

Umbrela de ploaie

În ropot de ploaie,
iarna-și înmoaie
ultima bucățică de toamnă,
iar cu un nour albastru ce toarnă,
închide, oftând, orice rană...
O foaie plăpândă se lasă stropită
de alba cerneală, acum, risipită
prin colțuri, pe margini și, plină de sens,
cu fulgi de zăpadă, se-ascunde-ntr-un vers...
E iarna, dar plouă...
Cerul senin și-a tras într-un ceas,
perdeaua albastră de rouă,
iar eu, la pas, pe poteci ce se-afundă
în lutul ce curge ca o secundă,
strecor printre picurii reci,
având ca umbrelă de ploaie, o umbră...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Vis de iarnă

De-ar fi treci pe strada mea
Acum, când Soarele-i în nori,
M-aș cerne printre fulgi de nea
Fără știi, pe-ai tăi bujori,

Și-apoi, în lacrimi prefăcut,
Ți-aș încălzi obrajii-ți reci
Pe buze, cu un lung sărut
Pe strada mea de-ar fi treci,

De unde, ca într-un abis,
De dor nebun m-aș prăvăli
Chiar între sânii tăi, ce vis
Pe strada mea să treci de-ar fi (!)

Iar după ce mi-aș reveni,
În jos, pe sute de poteci
Te-aș căuta pân’ te-aș găsi
Pe strada mea de-ar fi treci,

Și-apoi, dar vai!.... s-a luminat!
Și nu mai cad nici fulgi de nea (!)
E-atâta soare, ce păcat
De-ar fi treci pe strada mea!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Petre Prioteasa

Doar amintiri ne-au mai rămas

Doar amintiri ne-au mai rămas din tot ce-a fost frumos cândva
Și din priviri, când ne-ntâlneam, la amintiri făceam popas
Că le-am trăit cât ne-am iubit și-am suferit la bun rămas.
A fost un vis, un vis frumos, trăit de noi cândva
Și ne simțeam ca-n Paradis, pierdut de noi cumva...
Nu știu acum ce pot să fac, sunt trist, posac și de dor zac
te-am pierdut și-mi pare rău, singur simt, parcă-s în hău,
Eu simt -mbătrânesc și-mi pare rău
Că mă usuc de dorul tău.

A trăi și-a iubi nu-i păcat,
Dumnezeu acest dar ne-a lăsat,
Am luptat și-am uitat tot ce-am pătimit,
Nu regret viața ce am trăit.

Doar amintiri ne-au mai rămas din tot ce-a fost în viața mea,
Nu vreau -ți zic, simt prea mic, durerii iar -i fac popas
Căci vreau -ți spun un lucru bun ca bucuriei -i dăm glas:
Hai uităm ne-a fost greu, piară piaza rea,
Să mergem iar pe drumul clar, speranța ne-ar reda!
Acuma știu cum te-mpac și toate voile -ți fac,
nu te pierd, te dezmierd, să-mi fie dor de chipul tău,
Să simt -ntineresc, destinul meu,
Să te iubesc mereu, mereu.

A trăi și-a iubi nu-i păcat,
Dumnezeu acest dar ne-a lăsat,
Am luptat și-am uitat tot ce-am pătimit,
Nu regret viața ce am trăit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Un tangou de vis

În tangoul privirii tu ai fost ca un vis,
Te-am privit în adâncuri... M-ai privit, m-ai atins...
Am simțit ca o umbră brațul timpului tău,
Coborând pe corsetul plâns al gândului meu.

Dansu-acesta mirific, ireal, m-a captat...
Alte timpuri m-au prins, din alt timp am plecat,
Cerul buzelor mele sângerii, ți-a șoptit
Must de taină amară, un poem învechit.

Ești atât de departe... Ce aproape îmi ești!
Lumea mea cu iubire o-ncununi... Unde ești?
Tu, quasar, fericire, tu, lumină și cânt...
Ești o clipă?! Ești vrajă?! Ești poem?! Ești cuvânt?!

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Ion Cristea

Primăvară târzie

Astazi scriu despre-a vieții culoare
Prinsă-n ploi însetate de dor,
Ce îmi picură-n suflet candoare,
Risipind de pe cer orice nor!

Astăzi scriu despre sunetul zilei
Și-l aud prin tăceri murmurând
Și mai scriu despre tremurul filei,
Când îi dau, temător, câte-un gând!

Astăzi scriu despre noi începuturi,
Ce apar dimineața, în zori,
Despre zboruri uitate în fluturi,
Și semințe uitate în flori!

Despre-a mea primăvară târzie,
Care ninge și-acum, deseori,
Peste lutu-nsetat, poezie,
Cu fulgi albi, trubaduri visători!

poezie de din Neînverzitele păduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Letiția Iubu

Rondel de iarnă

Sita cerului cerne fulgi de nea
Ninge peste noi dragostea mea
În câteva ore totul s-a albit
Rănile pământului s-au acoperit

Alb imaculat fără de hotar
Puritate albă oferită-n dar
Sita cerului cerne fulgi de nea
Ninge peste noi dragostea mea

Împovărați de alb copacii se rup
Casele pitice aproape au dispărut
Copiii la joacă încă n-au ieșit
Așteaptă la gemuri timpul potrivit

Sita cerului cerne fulgi de nea

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Drumul meu

Eu retrag un timp acolo unde
lumina-ncearcă ajungă iar
atunci când înspre suflet îmi pătrunde
o fiară cu aspect tentacular.

E-un loc retras la margine de gânduri
în care nu contează niciun vis,
un loc în care nu găsești intrânduri
ce ar permite pași spre compromis.

Îmi retrimit iluziile-n valuri,
iar planurile-n mare mi le scurg
și-aștept ca prin eternele portaluri
distanțe de lumină parcurg

Spre zorii unei vieți ce dau putere
și-nlătură efecte de furtuni,
să-mi vindec supărarea-n alte sfere,
departe de mocirle și genuni.

E zborul meu în clipe de tristețe,
pe care-l fac demult iar ca efect
e fericirea mea, e frumusețe,
căci drumul ce-l urmez e cel corect.

poezie de din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Once upon a dream

A fost odată, într-un vis, un vis ca niciodată,
Căci îngerul, de cer trimis, mi-a dat iubirea-i toată.

M-a învelit privirea lui în roua primăverii,
Și... nu ai cum te opui, în visuri, mângâierii.

Simțeam că aripi am și eu, în zborul împreună,
Dar nu aveam. "Le scot și eu" – a îndrăznit să-mi spună.

Povestea dintr-un vis al meu, un vis ce-a fost odată,
Azi, o trăiesc și-aș vrea, mereu, s-o știu neterminată.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook