* * *

Dezăpezeşte cuvântul
înfrigurat pitit
la picioarele tale
şi dă-i suflul sărutului
cel dintâi
şi cel de pe urmă.

Încălzeşte-l cu sfioasă mâna ta
şi cuibăreşte-l în odaia inimii mele.

Poate nu va mai îgheţa
în orele
când gândul se face căuş
în tâmpla ta...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Poate noaptea
este sfetnicul tăcut
al inimii înfăşurate
în lacrima adunată
la pieptul tău.

Poate acea lacrimă
va spăla întunericul
şi îl va preschimba
în lumina
unei clipe
uitate
în tâmpla mea.

Sau poate
totuşi...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Poemul
este mâna ta
peste albastrul inimii mele
şi sărutul pe tâmpla-mi de copilă
invocând
sfinţii
gândurilor noastre.

Jur
că nu sunt eu de vină,
doar inima mea...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt temurul
care îţi plimbă condeiul
pe coala
inimii mele....

catren de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Poate îţi mai aminteşti
acea mângâiere fugară în amiaza
acelei ploi cu meteoriţi de iubire.
Poate nu îţi mai aminteşti
ora exactă când eu ţi-am purtat
cămaşa albastră
care avea iz de noi,
de clipe arzânde.
Poate tu nu,
doar gândul tău înfăşurat
de căldura atingerii mele
într-un cotlon al inimii
care arde la fiecare
aducere aminte.

Poate tu nu
dar eu
te aduc aminte
la fiecare oră exactă...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Trandafirul roşu
prins în păr aproape de tâmple
nici acum nu s-a ofilit,
doar eu rup petală cu petală
întrebând dacă mă iubeşti.
Ştii?
Spinii nici nu există
poate pentru că Tu
atunci când mi-ai luat obrajii
în căuşul palmelor au căzut
lăsându-i doar tulpina fină,
la fel ca inima ta.

Poate de aceea
şi tâmplele mele
păstrează iz-ul pielii tale...

Mai mângâie-mi gândul
să-mi fii necuvântul
din clipele dulci şi rebele
de vină e vântul
ce-aduce cuvântul
în mine cu lacrimi din stele...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dacă mi-ai da aripile tale
să pot zbura
aş face să nu doară singurătatea, uneori
Aş înfăşura-o pe inima mea
să simţi că
Eu sunt acolo
mereu am fost
doar că întunericul
a mâncat cu tine la masă
şoptindu-ţi că îţi este mâna dreaptă..

Lupta-voi să o tai din rădăcină
cu roşul buzelor mele..
Uitată va fi
până la asfinţit...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năluca gândurilor tale

Sunt singura femeie
care ţi-a furat
gândurile cuminţi
ascunzându-le
între două bătăi de inimă..

Dacă nu ai linişte
singurul vinovat
este focul
care te arde
pe rugul inimii mele...

Te voi stinge
doar
când Cerului
îi va pieri
Luceafărul..

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Niciodată inima
nu mi-a vorbit mai duios
despre ochii tăi,
acel poem albastru
în care se scaldă trăirile mele.

Poate de vină eşti chiar tu, amor
acel dulce izvor
al existenţei mele...

Dar ştiu că mă vei iubi
în ciuda tăcerilor
care îţi mistuie tâmpla,

Eu respirând
poemul
ochilor tăi.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărut

Noaptea-ţi sărută tâmpla
în locul meu,
până când
te voi iubi
cu tremurul
unui poem nescris.

Atunci vei şti
că doar eu
te pot iubi
dumnezeieşte.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Îmi e atât de drag
pasul tău prin grădina inimii mele,
cu şoaptele rezemate
de glasul tău, într-o zi de duminică
luminată pe aleea
cu teii înfloriţi...

Ştii?
Miroase exact
ca pielea ta
când o sărută
poemul
dorului meu..

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Te ascund
în asfinţitul
inimii
iubindu-ţi Cerul...

Primeşte-mă
să-ţi fiu
zbuciumul
iubirii...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Deasupra unui cuib de cuci
mai zboară doar gândul meu
înnobilat
de dulcele tău sărut.

Să nu-l chemi înapoi
decât dacă
îşi va face cuib
în inima ta.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umblet

Mă poartă sufletul
la poarta inimii tale
bâjbâind în întunericul
care mă strânge
în chingile nemiloase
că într-o ghilotină.
Mă zbat până când glasul
tău îmi eliberează
toate simţurile
mângâiate
de raza Lunii..

Şi nici nu ştii
câte clipe
aduni în zâmbet...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte

Adun şoapte
pe buzele preapline
de drogul sărutărilor tale
şi nu ştiu de ce
mă zguduie din temelii
gândul tău...
şi de ce mă ard buzele...
Se cer sărutate?

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mână arzândă
pe trup tremurândă
rupe cu dor
din carne uşor
până la sânge
cu tâmpla ce plânge
poeme de-amor
din zi până-n seară
pe-un cânt de vioară.

Stinge-mi gândul
cu dulce poemul
ochilor tăi
zburdalnice văpăi

De nu vei putea
vino-mi pe-o stea
şi dormi pe un sân
de tine hapsân..

Ce zici?
Îmi vii?

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Vino-mi
Sub sânul stâng
Aproape de inimă
Adu-mi apropierea-n crâng
Să nu mai plâng de vină.

Vino-mi
În tâmpla stângă
Să-ţi fiu doar gândul drag
Aproape ca o stâncă
Împământenită-n prag.

Vino-mi
Sub pleoapa stângă
Să plâng cu ochii tăi
Să vezi cât e de blândă
Iubirea de la zei.

Vino
Să îmi rămăi
Iubire
Dulce căpătâi..

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Visul,
acel licăr de iubire
sădit de buzele tale
pe pielea mea.

Adu-mi aminte
să te iubesc
ca să pot
trăi...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De tu
De noi
E plin poemul
Tabu
Şi goi
Iubim blestemul.

De eu
De tu
E plină rima
De vrei
De nu
Ne plânge vina.

De vers
De gând
E plină tâmpla
De stih
Plăpând
Ne plânge mâna.

De dor
De-amor
E plin penelul
Uşor
În cor
Ne cântă Cerul.

De ştii
De nu
Să-mi vii deseară
Din stele mii
Tabu
pe trup vioară...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor...

Când mi-e dor
mă îmbrac cu tine
lăsând inimii şoaptele ochilor tăi
să o dezbrace de orice teamă
de a mai bate în întuneric.

Şi Te iubesc
fără să-mi fie teamă
că voi mai plânge vreodată.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Poemul haotic
al mâinilor tale
mă zideşte în ora de vârf
când dorul te ţintuieşte
de irişii mei verzi.
Desprinde-te de mine
doar când vei simţi
că nu-mi mai aparţii
cu toate trăirile tale...

Până atunci miruieşte-te
în iubirea mea
care te spală de toată singurătatea
şi nerăbdarea
de a mă iubi
cu tot ce îţi aparţine...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!