Limba română
Limba română s-a născut, n-a fost găsită,
s-a format rotundă și bogată, nu se învață și nu se uită,
e vie și molipsitoare în fața unui altar la închinat.
Limba română e-n doină, în vorbe cu înțelesuri adânci
și-n cuvinte dăltuite de țărani pe obiectele din lemn,
dar mai ales în suflet unde înflorește și-n pustiu
până la sfârșitul lumii.
În limba română vorbesc semnele, tăcerea povestește,
pune lacrimă pe simboluri, izvorăște din carne muritoare
și devine prin cuvânt nemuritoare și dulce.
La umbră ascunde minciuna în amiaza adevărului,
stelele sunt mai strălucitoare pe cerul limbii române
cu luceferi, izvoare răcoroase și limpezi
exprimă sufletul unui popor ales.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre limba română
- poezii despre cuvinte
- poezii despre România
- poezii despre țărani
- poezii despre învățătură
- poezii despre vorbire
- poezii despre tăcere
- poezii despre stele
Citate similare
În Limba Română
În limba română a sculptat Brâncuși,
Și și-a vărsat tot dorul Eminescu,
A plans pe corzile viorii, a lui Enescu arcuș,
În limba română a pus viață-n pânze, Grigorescu.
În limba română cântă așa duios privighetoarea,
Și tot în limba noastră toți stejarii povestesc,
În limba română strălucește-n razele de soare marea,
În limba română toate florile iubesc.
În limba română lumea este mai frumoasă,
Și tot în limba noastră rugile se înalță către stele,
Limba română pentru mine e "Acasă"
Limba română, limba visurilor mele.
poezie de Marius Alexandru (9 august 2021)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre vioară
- poezii despre stejari
- poezii despre sculptură
- poezii despre privighetori
- poezii despre muzică
- poezii despre limba maternă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Limba română
Limba română este patria mea
A zis poetul demult cândva.
Limba română e sufletul meu
Zic acuma cu mândrie eu!
Limba română e dor nemuritor
A zis pământul pe care trăiește al meu popor.
Limba română este a doua mamă a mea
A zis un copil cu ochi ca de stea.
Limba română e dulce și frumoasă
A zis un bătrân care stătea singur la un colț de masă.
Limba română e tot ce v-am dat eu mai sfânt.
A zis domnul cu glasul lui curat și blând.
poezie de Vladimir Potlog (29 august 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre poezie, poezii despre patrie, poezii despre mândrie sau poezii despre mamă
Limba Română
Limba română sunt eu!
Am fost zămislit de părinți
În limba română.
Fiecare celulă a ființei mele
Pământene,
E plămădită în grai românesc.
Până am ieșit la lumină,
Am început a-l șopti,
Odată cu prima picătură de sânge
Pornită să ducă viața și limba
În celelalte alcătuiri
De le zicem celule sau inimă.
Apoi... am gângurit primii pași,
Laptele ce l-am supt
Și brațele de gâtul mamei
Au fost în limba română.
Limba română nu se învață.
Ea există odată cu mine.
În școală am deprins doar
S-o șlefuiesc, s-o fac să strălucească
Și, mai ales, s-o păstrez neîntinată.
Auzit-ați grai mai frumos
Și mai plin de expresivitate
Decât limba română?
Puteți spune în alte graiuri
A ogoi, a jindui, a tânji ori a doini?
Nici poveste! Vorbe asimilate!
Limba română sunt eu!
Eu sunt patria, izvoarele, munții,
Cimitirele și ceilalți asemenea mie
Din cuprinsul României.
Patria e dăruită de Dumnezeu
Cu nenumărate și felurite bogății.
Ni le pot fura, smulge, străinii.
Dar cea mai mare și mai sfântă bogăție,
Limba română,
Nimeni nu ne-o poate lua.
Smintiții de noi, ne cam batem joc
De limba română
Și o mânjim, netrebnic, cu
Halloween, locații, a aplica.
Marfă de import. Circumstanțială
De mod, de timp, de loc.
Eu sunt limba română!
Când nu voi mai fi
Și preotul va rosti, ca la orice slujbă:
"Să se desfacă în limba din care a fost făcut!
Amin!"
poezie de Virgil Răzeșu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre religie, poezii despre bogăție, poezii despre început, poezii despre școală, poezii despre timp sau poezii despre sânge
Versuri în limba română
Știu, m-a trimis Dumnezeu
Dintr-un izvor de lumină
Pe Terra să sorb graiul Său
Limba Lui dulce, română
Ca mai apoi revenit
Iar în esența divină
Din când în când să-i recit
Versuri în limba română...
poezie de Iurie Osoianu (31 august 2017, Moscova)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre lumină, poezii despre Pământ sau poezii despre Dumnezeu
Limba Română în cârciumă
Motto:
Eu mor pe cruce pentru ea,
Iar lumea hohotește rea.
"Doina", Gr. Vieru
Iertați-mă, Doina și Ion,
Și voi ați murit pentru EA!
Sub lampa de neon
Voi mărturisi ceva:
Ziua Limbii Române
A fost batjocorită
De o intrusă cinică,
Cu suflet de nalbă,
Și-n mână c - o halbă.
Ea merită să fie hăituită, dar nu
Cu Ordinul Republicii miruită.
Mă arde și mă istovește trădarea, cruda!
Am fost sărutată de Iuda,
Pe banii mei și profanarea voastră!
S-a întâmplat in sfântă zi, de Limba Noastră!
Iar unii, pe care-i credeam frați,
Și că iubesc acest popor și a lui limbă,
I-am găsit aici preadesfătați,
Unde minciuna liber se plimbă.
Mă doare, remușcările mă frig,
În mână cu borta de la covrig.
Iartă-mă, maestre Vieru Grig.
Am venit cu urări de sănătate
Să le citesc: "Din Basarabia vă scriu"
Din sfânta și măreața-ți carte,
Dar, am găsit un pustiu.
Doamne, dă-mi speranță,
Mătură această ignoranță.
Rău cu rău se cunună,
Demnitatea se amână:
Când în cârciumă
Este sfidată Limba Română.
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urări, poezii despre trădare, poezii despre sărut sau poezii despre sănătate
Limba română
Curată și mândră fecioară,
A fost limba română, dar,
Amantă a ajuns vulgară,
De interlop... parlamentar!
epigramă de Nicolae Peiu din Eterna epigramă, Caragiale în mileniul trei (2012)
Adăugat de Nicolae Peiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre virginitate, epigrame despre parlament, epigrame despre mândrie, epigrame despre limba română, epigrame despre curățenie, epigrame despre amantă sau epigrame despre România
Limba română
Timp care curge, timp ce purcede
În urmă-ne multe n-or să rămână,
Dar niciodată nu se va pierde
Doamna frumoasă, limba română.
S-or duce zilele, iubiri fără margini
Vor trece sub marea uitare stăpână,
Dar niciodată n-o cădea în paragini
Doamna românilor, limba română.
Cuvântul ei dulce ne este nume
Glasul ei cântec mereu ne adună,
Bunii și răii nu au pe nume
Mai sfânt decât ea, decât limba română.
Pământu-acesta cât ne rămase,
Munții cu vulturi, marea cu spumă
Stau sub lumina ce arde în case
La fiecare, limba română.
Făcuți dintr-un sânge străvechi precum vinul
Din boare și rouă și din furtună,
În ea ne rostim bucuria și chinul,
În prea iertătoarea limbă română.
În ea se botează și viii și morții,
În ea se șoptește sub clarul de lună,
Au dus-o pe buze și domnii și hoții
Trăind de milenii în limba română.
Iar timpul tot curge și curge-va veșnic
Și sufletu-mi tainic mereu se cunună
În fiece toamnă, sub stelele sfeșnic,
Cu blânda mireasă, limba română.
poezie de Mihai Duțescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vulturi, poezii despre vin, poezii despre uitare sau poezii despre toamnă
Limba Română, ultima mănăstire
Luna își odihnește obrazul pe Limba Română.
Ea își unduie sunetele
ca niște pene de egretă.
Limba târâtă la Roma odată cu Decebal,
aspră ca tăișul sabiei ascuțit printre
pietre tăcute, și-a întors fața mandră
către schitul lui Dumnezeu,
munții Carpați.
Soarele se răsfrânge în inima ei
pulsând veșnicii.
Picioarele cuvintelor romanești caută harul
în somnul gliei
încălțate în sandale romane.
Serenitatea vocalelor are timbru
de clopot ortodox.
Ele înalță curcubeu peste Prut
pe cerul de un albastru voronețian.
Răsună în trupul Limbii române
glasul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Limba Română este ultima Lui mănăstire,
cea mai dreaptă, temeinică, eternă.
Eminescu așază
mâna lui Dumnezeu pe spicele de grâu
coapte, încolțind în cuvintele
din câmpia Limbii Române!
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre Ștefan cel Mare, poezii despre superlative sau poezii despre sunet
Limba Română
Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
Eu sunt un vultur, nu sunt papagal
Privighetoarea cântă pentru sine
Un singur cântec, dar e magistral.
De ce-aș vorbi engleză sau germană
Sau graiul rus, francez sau spaniol?
Când limba mea-i balsam de pus pe rană
Izvor de apă vie, nu nămol.
În limba asta mă simt cel mai bine
Ea varsă raze de argint în jur.
Mai dulce e ca mierea de albine
Limba Română, templu de azur.
Ea s-a născut și a-nflorit sub mâna
Lui Dumnezeu în 2.000 de ani.
Regină între graiuri e româna
N-o poate nimeni cumpăra cu bani.
Ce n-ar da alții, Doamne, să vorbească
Atât de dulce, simplu și bogat!
Ei știu să latre, să maimuțărească
Să dea comenzi scrâșnit și cadențat.
Firește, știu că toate au valoare
Exprimă stări de spirit, rațiuni
Dar nici o limbă nu cunosc sub soare
Precum e graiul nostru din străbuni.
Pentru această limbă a curs sânge
Pentru această limbă s-a murit.
E limba-n care Creștinismul plânge
În fiece biserică sau schit.
Eroică e limba cea română
A rezistat prin anii cei mai grei.
Cuvinte din retorica păgână
Ea a topit în creuzetul ei.
Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
Deși le știu și chiar le prețuiesc.
Fiți demni, urmași de legiuni latine,
De acest vechi veșmânt împărătesc.
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (9 februarie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre creștinism sau poezii despre apicultură
Limba noastră
Limba noastră cea română -
Rai mergând cu noi de mână,
Munți și ape, și pământuri,
Calde zări din patru vânturi.
Și pustiu, și oază vie,
Suflet de român ce-nvie
Patria ce-n veci nu moare -
Cânt de paseri călătoare.
Iarbă grasă ce foșnește
Limba ce ne îngerește,
Crucea moșului străbun -
Ritmul inimii de-alun.
Voci de pene și condeie
Înmuiate-n curcubeie -
Foc ce scânteie ades
Glasul lumii cel ales.
Glasul dulce-al mamei mele
Îngânând povești cu Iele
Și cu zmei înaripați -
Basmul cu trei împărați.
Doina cea duios născută
Peste suflete crescută
Și-așternută gaj pieirii -
Haină albă mântuirii.
Limba cea cu turle multe
Clopote de vânt s-asculte,
Peste ceru-n rugăciune -
Lumină și-nchinăciune.
Voievozi în catedrale -
Domnului cu osanale -
Ridicând pe-acest pământ
Nemurirea din cuvânt.
Limba noastră cea română -
Rai mergând cu noi de mână,
Limba noastră cea română -
Maică nouă, maică bună!
poezie de Gheorghe A. Stroia (26 august 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre îngeri, poezii despre voce, poezii despre vestimentație, poezii despre ritm sau poezii despre rai
În limba română
Fratelui ucrainean de
crez și suferință Ion Dumeniuk,
căzut în marea bătălie pentru limba română din Basarabia
De m-a prinde vreun dor de-al cocorilor zbor,
Îmbrăcat ca ascetu',-n târsână,
Îmi voi pune-n boccea o baladă și-un nai
Să m-aline în limba română.
Lângă mare de-o fi să mă fure-ntr-o zi
Din genunile apei vreo zână,
Pizmuiți-mă, frați, ori destinu-mi deplângeți
În duioasa mea limbă română.
Când s-a da la hotare bătălia cea mare
Și-oi sta scut pentru-a Țării țărână,
Voi urați-mi să vin nu pe scut, ci cu scutul
Și doinind tot în limba română.
De va fi să-mi trădez al strămoșilor crez,
Nici o urmă de-a mea nu rămână:
Ochii dați-i la corbi, leșul dați-l la câini,
Blestemați-mă-n limba română.
Iar de fi-va să cad lângă cetini de brad
În vreo luptă cu lifta păgână,
Prohodiți-mă, frați, după legea lui Crist,
Cu Aleluia în limba română.
poezie de Nicolae Mătcaș din Surâsul Giocondei (1997)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre război, poezii despre țări, poezii despre suferință, poezii despre prăpăstii, poezii despre ochi sau poezii despre legi
- limba română
- Limbă dulce,
Viers de cruce,
Freamăt plin de melodie,
Cu flori prinse în pălărie
Și la pieptul de pe ie,
Românească împărăție.
Limba română...
poezie de Valeria Mahok (22 octombrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Valeria Mahok despre România, citate de Valeria Mahok despre muzică, poezii despre flori, citate de Valeria Mahok despre flori sau poezii despre cruce
Limba noastră
Limba noastră e dulce
Ca fagurul de miere,
E măreață și frumoasă
Ca luceafărul între stele.
E ca soarele care răsare,
Sus pe cer.
Limba noastră e plină
De taină, tandrețe și mister.
Altă limbă mai frumoasă
Nicăieri nu mai găsești,
Limba noastră cea română,
Limba gliei strămoșești!
Chiar și sufletul și dorul
Au și ele limba lor,
Acesta este limba vechilor cazanii,
Limba Românilor!
poezie de Vladimir Potlog (31 august 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre miere, poezii despre frumusețe, poezii despre dor sau poezii despre Soare
Limba mea, cea română
Dintre toate ce sunt, ori au fost, ori devin
Dintre graiuri uitate, ori prezente și vii
Limba mea, cea română, te învață să fii
Cum nici una nu poate, mai înalt, mai divin...
Sunt plecați de acasă peste mări, peste țări
Milioane de frați și surori, aprig chin...
Limba mea, cea română, cea în care mă-nchin
Cea în care mă rog, pentru ei, către zări...
Limba-n care gândesc, mă exprim și iubesc
Mă hrănește din cărți cu o hrană de vis
Limba mea, cea română, cea în care v-am scris
Cea în care iubiți și trăiți har ceresc...
Și-ntr-o zi, peste timp, când m-oi stinge de tot
Voi gândi către voi - rugă Celui de sus
Limba mea, cea română, mi-ar zâmbi la apus
Și-ar grăi pentru mine, când eu n-am să mai pot...
poezie de Petrică Conceatu (2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre înălțime sau poezii despre zâmbet
Noi vorbim o limbă sfântă
Noi suntem pe acest pământ stăpâni
Și vorbim o limbă sfântă.
Și nu-i ascultăm pe acei păgâni care spun,
Că limba noastră, e o limbă frântă.
Limba noastră e dulce ca mierea de albină,
E gingașă și frumoasă ca floarea din grădină.
Limba noastră, e limbă veche, e de pe timpul lui Traian.
Ea s-a născut atunci când s-a înfrățit poporul dac cu cel roman!
Limba noastră, e o limbă divină.
Așa a fost și va fi mereu,
Căci limba noastră cea română
E vorbită chiar și de bunul Dumnezeu.
poezie de Vladimir Potlog (30 august 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere
- limba română
- Limba română este comoară fără cheie.
definiție celebră de Ioan Slavici în Dorința inimii, capitolul 3
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate despre limba română, citate despre comori sau citate despre România
Cu cât scriu mai mult în franceză, cu atât mă fascinează mai mult limba română. De câte ori reîncep să scriu în limba română, redescopăr muzicalitatea limbii materne. Mă fascinează argoul jurnalistic, mă fascinează etajele argotice ale societății de consum.
citat din Matei Vișniec
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mamă, citate despre jurnalism sau citate despre Franța
Limba română
O tocană de cuvinte
Limba noastră a devenit,
Asortată cu engleza,
Căci franceza pe drumuri s-a prăpădit.
Valeria Mahok (24 august 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mâncare, citate despre limba maternă, citate despre limba engleză, citate despre devenire, citate despre cuvinte, citate de Valeria Mahok despre cuvinte sau lecții de engleză
- Limba română
- Limba română. Luminătorul veșnic al națiunii.
definiție aforistică de David Boia (26 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre țări, aforisme despre națiuni, aforisme despre limba română sau aforisme despre România
Profesorului său de limba română pe care îl chema Fântânaru și căruia îi cam plăcea să bea
Dacă apa din fântână
S-ar preface-n vin Cotnar,
Aș lăsa limba română
Și m-aș face Fântânar.
epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Grozăvescu Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe epigrame despre profesori, citate de Păstorel Teodoreanu despre profesori, epigrame despre educație, citate de Păstorel Teodoreanu despre educație, epigrame despre apă, citate de Păstorel Teodoreanu despre apă sau citate de Păstorel Teodoreanu despre România