Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ovidiu Cristian Dinică

țăranul

eu nu mă rog la munți,
la vântul din răscruci,
știu că în ceaunul cu fasole
stă dorința țăranului
cu pofta sănătoasă,
semeț precum un pisc în plină iarnă,
spălat de ploi, nevoi și viscol,
cu fruntea sub căciulă
dă glas pământului,
că acest popor nu moare
cât timp izbânda este în Dumnezeu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ovidiu Cristian Dinică

Tata

tată îți port hainele
grele cu toamna culeasă
pe umeri
nădușeala din amurg
ia din lumina salcâmilor
setea poartă prin crâng
fierbinte
caut izvoare
cântecul este liber în munți

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

de atâta bine ne ia tristețea în brațe
împreună alcătuim un pom de iarnă
cu beteală și lumini
suntem asemeni unui circuit electric
în care curentul nu mai circulă

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

sunt multe de spus
dar atât de puțin timp
există
încât am să
împrietenesc cu tăcerea

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Coșmar

au evadat griji
frici nevoi
din spasmul nopții
zilele se zbat în gânduri negre
lumina se destramă
bunul simț
se ascunde
te sugrumă obsesii
galantarul este gol
pe cerul încărcat
stelele ard agramat
noblețea este
la trecut
repetenții în cer și pe pământ
sfinții în redingote
semnează tratate de pace
cu necuratul
noi mai respirăm?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Eternul gând

Singurătatea este asemeni

unei ploi o privești dar nu atingi cerul,

ai privirea în pământ,

zeii te văd cu îngăduință

poți măsura certitudinea prin ochii lor,

fiecare cuvânt rătăcit îl regăsești

pe buze divine ca o promisiune.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Caut casă

îmi caut casă pe lună
ori pe o planetă insomniacă,
prin sistemul solar umblu
precum un inorog
cu cornul în vânt,
distanțele dispar în fugă,
sunt grăbit sub stele,
în ordinea faptelor
frigul din cotloane nu-mi pace,
ca de un incest feresc să calc pe raze,
am cu mine verbele și toate poemele
eroilor ce știu că viață este
o farsă în culoarea roz.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Îngerul

de la ferestre deschise
îngerii
rup din liniște cuvinte
vântul este în cautarea timpului inchis
în uitare
ca într-un abator
cu amintiri sugrumate
sunt clipe in care visele devin cenușa timpului otrăvit
în criptă tăcerea știe să numere
timpurile însingurării.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Dans

să dansăm
i-am cerut
celei ce privea
să risipim
neputința
de a iubi
muzica
ne va uni trupurile
la ceasurile serii
vom afla îmbrățișarea
cu frunze și vânt
dorința va fi stăpână
luna va grăi
inimilor
din marea de cuvinte
ne vom clădi tăcerea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Povestitorului

dorești să te ferești de omul spân
fals povestitor,
de veghe bancului de nisip,
poți eșua ascultându-l,
timpul se înjumătățește cu fiecare cuvânt al său
improvizat la capătul speranțelor,
monologul prelungeste hemoragia secundelor
ridică nivelul de adrenalină, indică prezența iluziilor sale,
martorii pierd apariția emoțiilor sub bagheta sa,
retina veacului este plină
povești ieftine deșertate precum ai răsturna
tichii de mărgăritar.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Este târziu

ia-ți jaluzelele și pleacă femeie,
lasăți urma degetelor pe geamul aburit
de răsuflarea târzie a timpului ce moare
ucis de cuvintele aspre, pereche țipetelor
ce îngroapă idei
drumul este golit de zmei,
nu te vei înfrunta cu arșița gândului,
poate vei înțelege să zbori,
să treci peste mine antipersonal,
brațele acoperite cu ghirlandele florilor cândva
sunt uscate precum trupul rătăcit în uitare,
frământată rămâne iubirea
o haină ponosită ce te cuprinde.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Într-o după amiază

femeia din fața mea privește
gulerul cămășii mele
albastre
precum culoarea orelor
în care îmi pierd timpul așteptând
să se întâmple ceva
nu știu ce, cu siguranță ceva ieșit din obișnuința unei după amiezii tihnite
în care-mi beau cafeaua pe terasa hotelului fiind privit de o femeie frumoasă
întreabă
cât este ceasul?
nu-i înțeleg graba,
pe frunte îi tremură un gând,
întârzii să-i răspund,
îi privesc buzele subțiri cu care soarbe din paharul cu picior,
își petrece degetele lungi în jurul țigării,
o văd deja trădând în brațele altui bărbat
într-un autoturism spațios,
acesta își petrece brațele în jurul taliei sale
luând trofeul oferit la pieptul său
ca pe o proaspătă jucărie de plus ce-i acceptă parfumul și sărutul
chiar dacă ea are o singură dorințanu-și strivească coafura
de ceafa îndesată într-un costum cu ștaif din care răsare un portofel gras,
ea își asumă rolul de victimă cu scop înalt
mai semeț decât o noapte de primăvară petrecută pe lună,
eu stau în scaunul meu visând la următoarea damă ce-mi va da o cafea
să-i ofer compania

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Iubirea este un lup fămând

aș putea să învăț să visez
dacă nu mi-aș înghesui
singurătatea în cochilia unui melc,
am uneori cu mine sufletul
când nu-l las într-o carte
precum aș păstra o floare
un zâmbet sau chiar un fluture,
în timp ce le sărut,
femeile mele ce-și pierd cerceii în iarbă
spun iubirea este o iluzie,
strada va păstra
exponate de la sfârșitul lumii
în care iubirea neîmplinită
va fi ca de lup flămând
știu că suferind
îmbrățișările reci
îmi vor pregăti așternutul iernilor ce vor veni.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Frământări

trăim în țara falimentului mental
mai greu este astăzi să gândești
decât să furi
ne mor copacii în gerul însingurării
râurile se desprind din matcă
să vadă ireconciliabil
țara moare dar nu se predă
ne sunt copii surghiuniți
de atentate morale
cu incisivă ură și diabolic gând
se închid biblioteci
conștiințe amorțite zac în praful câștigului rapid
din scaune ies nopți de lașitate
să îngroape sub faldul trădării
o nație și totuși avem credință
cât să ne clădim o veșnicie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Oceanul

în ape reci stânci împădurite
stârvuri de corăbii
pânze sfâșiate
munți de valuri spală
căutate țărmuri
fecioria neînfricată a pădurilor de azbest
prima respirație nopți de nepătruns
zări sunt ninse
zodii necitite cerul se desparte
cântec de cocoși
nuditatea îmbracă raiul din Pacific

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Cocoșul

cocoșul aduce în noapte cântecul
pătrunde cu el o dată în timpanele tale
lovite cu sonorități înalte
înaripatul nu pregetă
să verse cântări de la
ivirea luminii pe pământ,
joacă ping-pong cu nervii tăi,
te zbați,
precum peștii pe uscat
inima ta tăcută
nu are pace,
cu ochii deschiși
agățat de timp îngropi noaptea
în lumina zorilor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Liftul

între etaje închis în fierul contorsionat
liftul îmi este sicriu,
nu pot să privesc cerul,
fierul strivește,
nu-i drept
nu sunt demn de sacrificiu,
ce să înțeleg?
când cerul nu mai este,
tălpile se descompun de durere,
nu mai am țipăt,
acum cu mine moare copilul din suflet
imatur rămân în față durerii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Eminescu

poetului i-am văzut ochii
într-un roi de emoții
deasupra fruntea străbătută
de râuri ca niște gânduri
cu maluri abrupte
peste care trona liniștea sinucigașe
cu sinapse sparte
la libera respirație a timpului
în urmă vocea
străpunsă de singurătate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

fără zestrea de cuvinte
poetul este orfan
supraviețuitor
al anilor
în care se repetă epoci

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Telefonul

La capătul firului
sunt secunde pe care timpul le înrămează
spaima de a nu pierde zâmbetul bogat al toamnei
desprinde silabe din carnea cuvintelor
se naște strigătul de iarnă al fricii stăpâne din sânge
întunericul iscălește vocale pe diapazonul vocii
clinchetul metalic îmbracă stingher singura chemare
stinsă în marea de foc a zborului

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Orașul

Ca un piept dezvelit, într-o piață publică,
Stă soarele proptit în cârca norilor:
Impietate pentru sfinții sacrificați
Pe scările catedralei.
Jos, orașul plin
Cu sensuri giratorii
Veghează ca moartea să nască veșnicie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook