Nu e lună
nu știu să descriu o femeie
poate am întâlnit-o
în orașul cu străzile vechi
nu știu
dacă iarba ce crește
ca o fetiță printre pietrele gri
ale pavajului poate
nu știu
să ne lege la ochi să ne spună
de ce ne iubim și de ce
nu e lună, nu e
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre oraș
- poezii despre legi
- poezii despre iubire
- poezii despre fete
- poezii despre femei
- poezii despre creștere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Chemarea
mă crezi nu mai știu
cum te chemă nu
mai știu cum te cheamă
și atunci
te chem cu o teamă... o
teamă te chem
poate nici nu ești tu
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre frică
Și tu
ești frumos, dragă traian,
spune profesoara de geografie din anii
în care am navigat împreună
și îmi strecoară unele unghii
neretezate-n chiloții creduli poate
în timp
ce eu îi admir trupul și dinții
cu care
vine la întâlnire (?!) se știe:
ar trebui să ridic
în tăcere
această femeie frumoasă în brațe
să nu
spun niciodată nimic
să nu
înțeleagă iubita din sud că nu știu
capitala madagascarului
și nu
eu nu am escaladat nicioată
caucazul cu o
femeie blondă și goală în brațe
cu vârful
piciorului ei printre cul
pele mele
eu nu am escaladat nicioată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre frumusețe, poezii despre tăcere, poezii despre păr blond, poezii despre profesori, poezii despre picioare, poezii despre geografie sau poezii despre femei frumoase
Cafea cu nesaț
Se-alintă și se-nalță ceruri
în trupurile noastre două
să nu știu dacă-n vechi peneluri
un curcubeu încă mai plouă
În sânul nopții o beznă crește
și ora-și alăptează zațul
albă e clipa când își duce
cafeaua mea întreg nesațul
De-i luciu stins sau de e rază
în părul tău și iarba crește
să nu știu dacă la amiază
un rând abia se mai zărește
Cuvintele îmi cer a spune
ceva din șuierul ce bate
din ce răsare și-mi apune
doar vântul parcă se mai zbate
Un plop se clatină și zborul
întinde brațul lui mărunt
și-mprăștie până și norul
să nu știu dacă l-a durut
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cafea
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre păr
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre cuvinte
Eu nu mai știu...
Eu nu mai știu ce e iubirea,
A trecut zarea printre nori,
S-a subțiat pe plajă lumii
Căzându-i din orbite flori.
Eu nu mai știu ce e durerea
Din clipa neagră-a despărțirii,
Iau dorul ca pe-un tratament
Resuscitând morbul iubirii.
Eu nu mai știu dacă exiști
Sub cerul înecat de aștri,
Nici locul unde ai ascuns
Lumina ochilor albaștri.
Eu nu mai știu ce e iubirea,
Eu nu mai știu ce e durerea,
Eu nu mai știu dacă exiști,
Știu c-a intrat în zbor, tăcerea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre trecut, poezii despre plajă, poezii despre ochi albaștri sau poezii despre ochi
Două petale
Fumul te învăluie în mister,
Eu nu știu să cer
Aprobare buzelor tale.
Noaptea nu are sfârșit,
Știu că și tu ți-ai dorit,
Și spini și petale.
Săruta-ma dacă greșesc,
Un continent as vrea să - ți dăruiesc,
Poate și o mare.
Nu încerca să înțelegi,
Ce vreau două inimi întregi,
Doar raze de soare.
Când clipele sunt mult prea gri,
Eu știu că tu ai să vii
Cu două petale...
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre inimă, poezii despre greșeli, poezii despre fum, poezii despre dorințe, poezii despre continente, poezii despre cadouri sau poezii despre Soare
Știu
cum se stinge un om
știu cum se stinge un prieten
știu cum te stingi și tu, o, prea
frumoaso am ob
servat că ai vrea că ai vrea că ai v
rea să te caut în întuneric
în sec
vențe mai lungi tu ai vrea!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre prietenie
Nu știu
Nu știu, Doamne, să mă rog mai bine,
Nu știu, Doamne, să Te chem mai mult,
Nu știu, Doamne, dacă ești cu mine,
Nici nu știu de știu să Te ascult.
Știu atât: să Te privesc întruna,
Să mă cânt la cer de dorul Tău,
Să Te-aștept când licărește luna
Și să strig când bântuie cel rău.
Nu știu să mă-nchin cu voce tare,
Nici nu știu să plâng dacă mai pot
Ți-am cerut doar milă și iertare
Și-am venit cu sufletul cu tot...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre suflet, poezii despre plâns, poezii despre iertare, poezii despre dor sau poezii despre bine și rău
Trăire
nu știu unde sunt
vreau să mă întorc la mine
nu am bilet
nu am bani
nu am ceas
nu știu care e ora
nimeni nu poate
să spună ceva concret
poate e devreme
poate e târziu
poate e prea târziu
nu se știe
să aștept sau să mă grăbesc
nimic nu se știe
nici un ceas
nu arată
o oră concretă
sau este stricat
ceasurile deștepte
nu arată
care este timpul
pentru că timpul
ca gen al spațiului
nu se poate arăta
se poate
numai trăi
poezie de Juliusz Erazm Bolek, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre ceas, poezii despre viață, poezii despre spațiu și timp, poezii despre inteligență sau poezii despre bani
Pantofii minerali
nu știu să spun de ce n-o iubesc știu
numai să spun de ce o trăiesc -
limbă (?!) - mai mult
decât mă dau cu cremă de ghete pe mine
pe pielea de aur a mineralelor
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte sau poezii despre aur
Nu știu cine
nu știu cine
m-a învățat să iubesc?
poate respirația ta
pe pragul morții,
poate oglinda tainică
a oceanului
deasupra căruia se despletea
luna și devenea roaba
trupului întunericului,
poate stampele infinitului
înmuiate în azurul tainic,
poate rozele brodate
cu adieri de brize
și rostirea teiubescurilor
printre alte și alte morți
și plecările tale din setea ființei
și sufletul flămând.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre învățătură, poezii despre trup și suflet, poezii despre trandafiri, poezii despre roz sau poezii despre ocean
Dacă aș știi de câte ori ți-am greșit, femeie, poate nu aș mai avea curajul să te privesc în ochi. Dar nu știu. Dreptul de a fi bărbat începe și se termină cu tine!
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre greșeli, citate despre femei și bărbați, citate despre femei, citate despre curaj sau citate despre bărbați
Mister
Poate e un lucru bun,
Poate e o lege dreaptă:
Dimineața, știu ce spun,
Chiar și proștii se deșteaptă!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre prostie, epigrame despre legi, epigrame despre inteligență sau epigrame despre dimineață
În România nu am proprietăți, iar la casa din Ungaria nu știu dacă am curaj să renunț.
aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre curaj, aforisme despre Ungaria sau aforisme despre România
Știu o
femeie care desenează cum sfâșie leul tricouri
de safari cu găurele! în
africa e o vreme potrivnică pentru cultura de poezie. i
lustrată încă din feșele lui tarzan
de origine din
timișoara - unde a început o femeie să schițeze în pix
foarte negru coperta
la răzbunările mele. în rând cu
pretețiile ne
vinovate ale speciei noastre
în coborâre
din copacii din cartier
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vinovăție, poezii despre poezie, poezii despre negru, poezii despre lei, poezii despre desen, poezii despre cultură sau poezii despre copaci
O felie de pizza
nu știu de ce
eu am mâncat felia de pizza în numele tău
și am rămas cu o pizzigăială în gât
poate
dacii de asezonat cu romanii (?!) nu
mai suportă de-o vreme, foarte
vocal, ingredientele
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pizza sau poezii despre mâncare
Nu știu dacă istoria se repetă
Nu știu dacă istoria se repetă,
Dar știu că tu nu.
Îmi amintesc că orașul era divizat
Nu numai între evrei și arabi,
Dar și între tine și mine,
Și asta mai ales atunci când eram împreună.
Am făcut din noi un pântec plin de primejdii,
Am construit o casă a războaielor mortale,
Asemeni oamenilor din nordul extrem
Care și-au construit case călduroase din gheața mortală.
Orașul a fost reunit,
Dar noi nu suntem acolo împreună.
Acum știu
Că Istoria nu se repetă,
Așa cum întotdeauna am știut că nici tu nu ești repetabilă.
poezie de Yehuda Amichai, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre pericole, poezii despre istorie, poezii despre gheață sau poezii despre Israel
Nu știu
Nu știu să-not în iubire,
M-am înecat de multe ori,
Ori am plutit în neștire
Spre țărmul ce-așteaptă cocori.
Nu știu să calc pe durere,
Mă-mpiedic și mă prăbușesc,
Dacă iubirea o cere,
Durere respir... nu crâcnesc!
Nu știu să zbor printre vise,
Mă tem, simt că mă rătăcesc,
Zac cu aripile-ntinse,
Totuși, n-aș vrea să mă trezesc!
Nu știu să lunec prin viață,
Slalom să fac prin probleme,
La răutăți nu fac față,
Încontinuu am dileme..
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre răutate sau poezii despre durere
Jack: Rose, cu tine viața nu-i de ici, de colo. Bine, pe dinafară, ești o fetiță rasfățată, dar în realitate ești cea mai surprinzătoare, uluitoare, minunată femeie din câte am cunoscut eu...
Rose: Jack, eu...
Jack: Nu, lasă-mă să termin. Ești uimi...- nu sunt tâmpit, știu cum decurge totul. Am doar 10 dolari în buzunare, nu am ce să îți ofer și știu acest lucru. Înțeleg. Dar sunt deja implicat. Dacă tu sari, o fac și eu, îți amintești? Nu pot să plec fără să știu că îți va fi bine... Este tot ce vreau.
Rose: Ei bine, sunt bine... voi fi bine... serios.
Jack: Serios? Nu cred. Te-au închis, Rose. Și vei muri dacă nu scapi. Poate nu acum, pentru că ești puternică, dar... mai devreme sau mai târziu, acel foc care mă atrage la tine, Rose... acel foc va izbucni.
Rose: Nu este menirea ta să mă salvezi, Jack.
Jack: Ai dreptate... tu însăți ești singura care o poate face.
replici din filmul artistic Titanic
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre superlative, citate despre salvare, citate despre realitate, citate despre moarte, citate despre foc, citate despre fete sau citate despre dreptate
Așa știu, ce vreau să știu
Nici nu știu ce vreau să știu:
Dacă raiul este viu,
Dacă iadul este trist,
Îndoielnic futurist.
Știu că raiu-i pe pământ
Și cu ploaie și cu vânt,
Și cu soare și cu miei,
Cu stoluri de porumbei.
Știu că stânca este stâncă,
Veșnic înspre ceruri urcă,
Finisează-n curcubeie
Tors de înger, de femeie
Cu ochii de căprioare,
Genele fluturi în soare,
Nasul fin ca un surâs,
Gura un izvor de râs,
Gâtul suplu, pieptul plin,
Cu rădăcini în destin,
Brațele-s pline cu flori
Unde m-ascund uneori.
Asta e femeia, eu
Sprijinul ei sunt la greu,
Muză mi-i și poezia
Cât trăiesc în România.
O sculptez pentru vecie,
În statui cu gingășie,
Așa știu, ce vreau să știu,
Raiul este prin ea viu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre sculptură, poezii despre religie, poezii despre îngeri, poezii despre tristețe sau poezii despre râs
Uitare
azi m-am îmbrăcat în umbră
știu, e ziua sumbră
clipele au încremenit pe masă
cui îi pasă
țărmul lunecă în mare, a chemare
printre neguri, aspre, negre și urâte
trec pașii celor uitați
curg încet în noroi
printre zoaie și gunoaie
fug de lume, fug de toate
pașii curg, se scurg prin umbra lunii
unde să plec
mereu mă întreb
se poate...
sub ochi, sub pleoape,
lacrimi se adună
cine să spună, ce să spună
timpul s-a îndepărtat și pleacă
eu vâslesc în a vremii apă, a uitare
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent sau poezii despre apă