Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ultima vamă

Când timpul se va pierde din clepsidră
Și noaptea va închide a mea geană
Va fi o tristă zi, în goală toamnă
Căci timpul va veni, el e în goană,

Să vii și să-mi aduci din alb un crin
Și să-mi aprinzi o candelă lumină
Să mă-nsoțească-n calea-mi cu senin
Cu dorul, ce nicio vamă nu poate să-l apună,

Și să mă-mbrățișezi duios cu gândul
Și să mă vezi în tot ce-am fost, culoare
Să-ți amintești, mi-ai fost poem și dorul
Și ți-am lăsat din mine, ce nu moare,

Cât te-a durut s-arunci pumn de țărână,
Să-ți amintești doar versul meu iubire
Și cântul meu despre o lună plină
Ce ție ți l-am scris cu veșnicie.

Te voi iubi și dincolo de mine,
Când ochii se vor stinge-n astă lume,
Eu voi pleca ușor în brațe sunt cu tine
Și ultimul poem va fi doar al tău nume....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Doina Bonescu

Să-ți amintești

să-ți amintești de seara asta când bradul l-am împodobit
și am umplut cu vin paharul și gândul tandru nerostit
să-ți amintești de mâna care a mângâiat obrazul alb
și de sărutul pus în palmă mai scump decât un diamant

să-ți amintești când ani vor trece de ochii mei căprui închis
ce pleoapele-au lăsat să cadă când buze calde i-au atins
să-ți amintești... nu spun la nimeni a fost în seara de Crăciun
a nins... si fulgi din amintire vor fi purtați de vânt pe drum

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Să-ți amintești, în ziua de Florii!

Oh, am purtat a numelui tău, trenă,
Tu, înger rătăcit printre poeți...
Ți-a nins în puerilele secunde,
Cu flori de caiși și meri, pe epoleți...

Sub ochiul tău de verde și speranță,
Am răsărit mai verde, mai curat...
Și-n verde-am îmbrăcat eternitatea,
Așa cum numai tu mi-ai arătat.

Mireasă de smarald, la malul mării,
Ți-am împletit cu alge răsăritul
Și am lăsat colosu-nsingurării,
Zidind în mine iarăși, infinitul...

Sub val brodat sunt sâni de suferință,
Dar tu-i ascunzi sub tălpi însângerate
De inima flămândă de iubire,
Ce două inimi, încă, mai desparte.

Când voi păși către apusul lumii,
vi să-mi dai FLORIILE-napoi,
Căci ochiul meu ce s-a născut furtuna
Nu va mai fremăta sub pași de doi!

Când pleoapa mea în noape se va-nchide,
Când ochiul meu va lăcrima smerit,
Tu, de FLORII, să-ți mai aduci aminte,
Oriunde-ai fi, ce tare te-am iubit!

Să-ți amintești în ziua de Florii,
n-am să-mi vând iubirea pe nimic!
Și până la sfârșit te voi iubi,
Sub flori și sub săruturi sângerii!
Sau poate voi dormi nelimitat,
Fiindcă iubirea mea s-a spulberat...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragoste tarzie

Iată, e timpul să plec!
Ca toți nefericiții lumii de jos,
voi lua cu mine doar singurătatea.
Când voi trece peste înțelesul
ultimului stih,
cu o vorbă de duh voi plăti
prima vamă,
voi trage după mine zările,
pe care le voi zăvorî
cu ceea ce-ți plăcea ție cel mai mult;
cu lacătul care a închis pentru
totdeauna dragostea noastră
târzie, dar frumoasă și caldă
și nu de puține ori chiar toridă.
Ci tu, să-mi aduni umbra
din pulberea vremii,
în ștergarul cu aromă de busuioc
și-n loc de candelă,
să aprinzi în fiecare zi,
un gând tainic a tot ce-am fost
și a ce n-am fost.
Poate așa mă voi mântui!

poezie de
Adăugat de Cosmina MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Tu să nu mă însoțești

Astăzi plec din astă lume.
Tu să nu mă însoțești!
Aici ție-ți este bine.
Aici tu poți iubești.
Să nu fii trist! Nu-ți pară rău!
Atunci când vii cu flori la mine
să-ți amintești c-am fost și eu,
o viață-întreagă lângă tine.
Acuma plec la Dumnezeu,
dar nu te-am părăsit.
Port în suflet chipul tău
ca și atunci când te-am iubit.
De sus, în fiecare noapte
te voi privi la infinit.
În vis îți voi trimite șoapte,
în timpul fără de sfârșit.
Când steaua mea va străluci
să mă privești seară de seară.
De tine îmi voi aminti
cum ne iubeam în nopți de vară.
Pe pământ am fost o floare
bătută uneori de vânt.
De-acuma voi fi steaua care,
zace sub al tău pământ.
Când vei bea apă din izvor,
de mine tu să-ți amintești.
Acolo ne-am iubit cu dor
și mi-ai promis că iubești.
Dacă de mine-ți va fi dor,
sus, în cer vei găsi.
Escaladează orice nor
și sigur ne vom întâlni.
Voi fi stea în carul mare,
tu luceafăr lângă mine.
Vom lumina ca un soare,
vom simți c-am fost pe lume.

poezie de (8 aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

* * *

Când voi pleca din vremuri în morminte,
Huliri și laude când o să las,
Cu gingășie să-ți aduci aminte
De visul ce cântării i-am dat glas.

Uita-vei răul care-a fost în mine
Și tot ce-n mine-a clocotit nedrept,
Când, ca o lebădă pe ape line,
Veneai, mlădie, ca să-mi cazi la piept.

O, nu ți-a fost mândria tulburată!
De-am destrămat-o, n-a fost voia mea
Căci ziua mea era înnegurată,
Și-atât de luminoasă ziua ta!

Când o să trec de-albastrele hotare
Și-o să mă pierd sub nu știu care plai,
Să-ți amintești de cântecul pe care
Eu ți-l cântam și tu mi-l îngânai!

poezie clasică de (1 noiembrie 1903), traducere de Victor Tulbure
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 15 februarie 2017.
Distribuie

Deschide-mi ușa

E timpul când colinda dulce își cântă lerul
Cum ciocârlia înspre cer și-înaltă trilul său...
Doar pentru mine cerul astazi și-închide poarta,
Mantia norilor mi-ascunde astăzi dorul greu.

E seara sfântă de colinde, dar ce durere-n suflet,
La tine la fereastra, colindul am venit să-ți cânt.
Colinda strămoșească, la fel ca lacrima, azi curge,
Căci astă seară plâng, amar îmi este sufletul...

Azi bucuria mi-e departe, tristetea-n inimă apasă,
Tot mai amar și mai sărac, Crăciunul este fară tine.
Primeste-mă în casa sufletului tău, mi-e frig iubire,
Cu caldul brațelor, cuprinde-, că-mi este dor...

Nu vreau plâng în astă seară, e seara lui Isus
Dar cum fac? Tu ești departe, doar gândurile, nu ajung.
Doar amintirile-s la tine, alintă-le cu glasu-ți lin;
Tristețea să-mi alungi, la piept să mă cuprinzi.

Deschide-mi ușa, să te colind în astă seară am venit,
Lumina sfântă de Crăciun, îmi poartă dorul ce mă arde.
nu mai știu demult, ce este aceea sărbătoare...
Nu știu nimic fără de tine, cât imi doresc a fericirii cale.

Fii tu steluța mea albastră, pe cerul nopții mele triste;
Lumina în inima tu să-mi aprinzi, știu că nu visez.
Când magii vor porni, cu daruri, în drum spre Betleem,
Și-or ninge fulgii reci pe suflet, spre cer o să privesc.

Tu știi cât îmi doresc fiu acasă, de ani de zile nu ajung,
Și sărbătorile-s amare, departe de tot ce nu-i român.
Te-aștept in visul meu de noapte, de mine tu să-ți amintești
Și poate te transformi în moșul, ce poartă daruri azi la toți.

Dar mie daruri nu-mi aduce, fii darul meu, de poți
Tu inima să-mi porți iubire, să am pe lume azi un rost.
Când îngeri cânta-n ceruri fericirea, că s-a născut Hristos,
Eu plâng... și cânt colinda tristă, căci știu că aștepți.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossă de înmormântare

Ești atâta de departe!
Timpul trece, zi și noapte...
În clepsidră risipite,
Trec aducerile-aminte.
Nu-ți mai amintești, copile,
Nici de frați și nici de mine.
În chilia mea, deodată,
Singură-s și-nlăcrimată.

Ești atâta de departe!
Lacrimile mele, toate
Și năframa, doliul, plânsul,
De când ți-a plecat tăicuțul,
Sunt măicuță, într-o ladă,
le ai când vei veni.
Vezi, că lacătul din poartă,
La Maria e, știi!

Timpul trece zi și noapte,
Tu ai rostul tău, măicuță,
Plâng de-un timp, sperând că poate
Sub a bradului crenguță,
Umbra pasului meu, încă,
Va rămâne pe pământ,
Ca o ultima avere,
Fiindcă n-am să-ți scriu vreun rând.

În clepsidră risipite,
Cad ca niște cruci de piatră
Gânduri, lacrimi... amintirea
Despre mamă, despre tată.
Dor de dorurile toate
Clopotele. Îngeri trec
Valuri peste timp, copile.
Ca pe tine le petrec...

Trec aducerile-aminte...
Vei veni la parastas?!
A fost ultima dorință
Mamă, care mi-a rămas...
Nu-mi împodobiți mormântul!
Iarbă verde vreau crească
Trupul meu, umbrind pământul.
Doar așa voi fi acasă.

Nu-ți mai amintești copile!
Varsă-o lacrimă străinii...
Ei aprind câte-o lumină...
Pită-mi coc, plângând, vecinii.
Și-amintesc că tremurândă
Mi-era mana... Că am dat
Și eu bunilor lor, maică,
Când și ei au înnoptat.

Nici de frați și nici de mine
Nu-ți mai amintești... Bogat
Poți fii, să-ți fie bine...
Tu de-acasă ai plecat!
Rod de lacrimă străbună
Curge-n țarină și-n vin,
Tu te-ai dus orfan în lume,
Scormonind pământ străin...

În chilia mea, deodată,
Pași aud... sau mi se pare.
Văd o umbră la fereastră...
Mă închin... Ce este oare?!
-" Cine ești?! întreb aiurea.
Ce aud?!"
- "Sunt eu, măicuță!"
"Plâng și lacrimile mele
Curg șiroi pe ochi, Lenuță!

Singură-s și-nlăcrimată...
Nu știu, vis e, ori așa,
E vreun gând... Scârțâie ușa!
Intră-n casă cineva.
- Cine ești?! Că nu văd bine!"
- "Biata mea măicuță,-s eu!
Am venit din țări străine
Și am plâns de dorul tău."

Singură-s și-nlăcrimată,
În chilia mea, deodată.
Nici de frați și nici de mine
Nu-ți mai amintești, copile!
Trec aducerile-aminte,
În clepsidră, risipite
Timpul trece zi și noapte...
Ești atâta de departe!

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vino la mine

Vino la mine odorul meu ;
Brâu îți voi face din brațul meu
Ca să te apăr de ce-i mai rău.

Când amintirea unor blestemuri,
Te-ajungă din vechile vremuri,
Te voi cuprinde ca să nu tremuri.

Prin sărutări iubita mea,
Te-oi încălzi de-ți va părea
Un soare cald, inima mea.

Tu ești frumoasă floare de nalbă!
Noaptea, voi face să-ți pară albă.
Din stelele nopții o mândră salbă.

Vino la mine odorul meu.
Alungă-ți teama din gândul tău.
Dragoste pură îți ofer eu.

Iar tu cu-al feței rumen oval,
Cu gura ta, -dulce pocal-,
Să-mi mângâi pieptul cuprins de jar.

Privirea ta -iris- în soare,
Buzele, petale de floare,
Păru-ți de aur -o desfătare-!

Vino la mine, odorul meu,
Să-ți fiu eu sprijin în ceasul greu.
unim dorul. Ș-al tău, ș-al meu.

poezie de (2001)
Adăugat de Ion RotaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Comentarii si analize literare" de Ion Rotaru este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -12.00- 8.99 lei.
Daniel Vișan-Dimitriu

Vise promise

De vei veni, în somnul tău, la mine,
să-mi tulburi visele și somnul meu,
te voi primi și voi dansa cu tine,
vom fi: tu - flacără, eu - Prometeu.

Te voi purta, în brațe, printre ceruri
și îți voi stinge focul pe vreo stea,
cu sărutări, dorite giuvaeruri,
te voi acoperi, iubita mea.

Iar de va fi ca visul tău să plece,
îl voi urma, în visul meu de zi
sau voi trimite gândul să se-aplece
asupra ta, și doar al tău va fi.

În gândurile mele și în vise,
te-aștept, iubirea mea, te-aștept să vii,
și-atunci, îmbrățișările promise
vor fi cum doar în vis, acum, le știi.

poezie de din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Culman

Ultimul mesaj

Se scurg zilele din viața ce-am iubit-o cu drag,
voi duce de acum spre ultimul și îndepărtatul meleag,
Voi locui și eu, ca și alții ce s-au dus, printre milioane de stele,
Doar eu, cu frumoasele și dragele, visele mele.

Voi fi mereu de acuma departe de tine;
Îți vei mai aminti oare peste timp de mine,
Cum doream mereu să te văd și în brațe să te strâng?
Am fiu mereu singur și iubirea am să-mi plâng.

Ai fost în viața mea o apariție divină,
Frumoasa mea blândă și cuminte copilă.
Plec totuși fericit, c-am putut să te iubesc,
Cu acest curat și cald simțământ omenesc.

Voi rămâne o mică stea în Universul acesta "infinit"
Și voi afla, în fine, dacă acesta, care are început, are și un sfârșit.
Te vei uita prin telescoape, ca să mă vezi,
Care te vor face înțelegi și să mă crezi.

Să-ți rămân pe veci în amintirea ta aș vrea,
Femeie mult iubită, ce-ai fost iubita mea.
Și să-ți amintești așa, fără nici un fel de apel,
De cel ce pentru tine a fost și rămâne... Cornel.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru totdeauna

voi închina la tronul Tău
Și îți voi cânta cântecul meu de iubire
Voi cânta cu inima
Pentru Tine, Tatăl și Regele meu
În fiecare zi voi trăi
Pentru a Te face zâmbești
Și când, în sfârșit, ne vom întâlni
Va fi pentru totdeauna
Și, o, cât de larg Îți vei deschide brațele
Când voi avea nevoie de dragostea Ta
Și cât de departe vei călători pentru mine
De mă voi pierde vreodată
Și mi-ai spus că tot ce simți pentru mine
Este iubirea nemuritoare
Pe care mi-ai arătat-o prin cruce
voi închina Ție, Dumnezeul meu
voi închina Ție, Dumnezeul meu
Te iubesc
Te iubesc
Mereu voi cânta
Mereu voi fi cu Tine
Voi fi cu Tine.

cântec interpretat de Hillsong
Adăugat de Oana- Manuela MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

De-oi pleca

Desculță am încercat trec o punte
Spre altă lume, plină de speranță;
Ca-n rătăcirile de o clipă... unde,
Mă-mpingea dorul ce-l căutam de-o viață!

Să te seduc în vis... mai pot eu oare?
Când inima-ți bogată mângâind
Mă strigă... și tot ce am și tot ce doare,
Îți dărui ție când te-aștept plângând?

De n-aș visa acum că cuprinzi,
De n-aș trăi cu tine necuprinsul...
Aș suferi! m-aș depărta cu pașii șovăinzi
Și aș împrumuta iubirilor doar visul...

Dac-aș pleca, ți-aș modela pe mână
Inima mea, cu chipul de vioară
Să-ți cânte iubirea mea pe strună...
simți că ochii mei mai lăcrimară.

Și de-oi pleca... adormi iară!
Pe frunte cutele să-mi stingi...
Cu gura ta, sărută bolta planetară
Și vei putea în brațe să mă strângi.

Dac-aș pleca... în ultimu-mi popas,
Mi-aș limpezi cu dorul tău, cărărea...
Mi-aș pune parfum de iasomie-n glas
Și te-aș striga, cât ar cuprinde zarea.

Mă strânge-n brațe și inima-mi adună,
Din cioburi risipite, pe mine să mă faci
Pentru c-am fost un suflet în furtună,
Tu salvează și-n vis să mă prefaci!

Când doi luceferi pe boltă se vor stinge,
știi că am plecat în nemurire...
Dar pân-atunci, în inima tu strânge
Iubirea mea, ca să-ți rămână amintire.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul meu și veșnicia

Dorul meu e călător
Și s-adapă la izvor,
dorul meu!

Dorul meu-neastâmpărat
De iubire s-a-mbătat,
dorul meu!

Dacă-l vezi pe la ferești
Spune-i, spune-i că-l primești,
dorul meu!

Visător, rătăcitor
Îl poți toarce în fuior,
dorul meu!

Și din firul meu de dor
țeși dragă un covor,
odorul meu!

Și covorul meu de dor
Să-ți poarte pașii ușor,
odorul meu!

Sus pe alburiul nor
Face casă dor cu dor,
odorul meu!

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce ține de miracol

tu poți vedea timpul, a șoptit, și s-a plecat în fața mea.
eu pot vedea timpul și nașterea mea a dat măreție eternității
eu sunt parte din voi și voi sunteți parte din mine
prin mine voi puteți vedea timpul

ieși din trup, ieși din timpul tău și totuși să nu pleci
fii deasupra, urmărind, cu noi să te petreci
spui iubire, să o faci fie adevărată, lași în urmă înflorind iubire
și să ne părăsești lăsând regrete-n urmă

numele, spune-ne măcar numele
numele meu nu interesează pe nimeni atâta timp cât...
dar vorbele au fost smulse de un vânt aspru și duse dincolo de lume
de atunci iubirea dezinteresată umblă ca să-și caute-al său nume

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Clipa de gând

Călătorești prin gândul meu
Mereu, mereu...
Și te-aș opri să-mi stai o clipă
faci din ochii tăi risipă
De-al scânteierilor sărut
Să-mi amintești, din trup tăcut,
Plăcerea vechilor povești,
Să-mi spui, din nou, că iubești,
Că iarna, iată, a trecut
Și încă-mi ești.

O clipă doar?
Dar ea trecu
Lăsând în mine urma rece
A glasului ce spune "Nu!"
Pe drumul iernii care trece
Și-n sufletul îngândurat
De tot ce-a fost,
De ce-ai fost tu,
De tot ce-n urmă ai lăsat
Când ai plecat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elena Bulancea

Dorință

Și de va fi să-mi fie dor de tine
Tu îmi lași pe pernă suav parfum
Parfumul florilor ce astă vară
Timid, tu mi le-ai așezat în pumn.

Căci ai plecat, ca și când nu ai fost.
În viața mea parcă n-ai existat
Mi-am învățat destinul pe de rost
Și fac bilanț cu ce-am primit, și-am dat

Când pași-ți obosiți de-atâta rătăcire
Se vor opri lângă un câmp cu flori,
Să-ți amintești și de a mea privire
Care atunci iți provoca fiori.

Să mă-nvelești cu gândul tău apoi
În brațe să mă porți, spre lumi de vis
Să mă iubești și să fim amândoi
Îndrăgostiți, pierduți într-un abis.

poezie de
Adăugat de Elena BulanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-ți amintești asta

Găsește- când n-o să mă auzi.
Găsește- când ești trist.
Împărtășește fericirea,
aprecieză gesturile mele mici,
dar întotdeauna să-ți amintești asta,
în fiecare zi, în fiecare moment.
Atâta timp cât nu va fi zâmbetul meu...
dar eu cu gândul voi fi acolo...
Timpul se va gândi la tine,
dar mai frumos e să trăiești iubire,
în fiecare zi ca în prima zi.

poezie de (15 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alină-mi inima

În miez de zi stau și oftez,
gândindu- la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
fii a mea mireasă.

Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.

Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
vrei, să nu mai fii cu mine,
știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.

Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
simți ce simt și eu
simți când nu te simt tot timpul,
știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.

Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea plâng mereu,
plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.

Te vreau tot timpul printre nori
zbori, razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
fii a mea mireasă.

poezie de (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard PaladeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Refuzul tău...

ți-am cerut mâna să o păstrez,
prindă ale mele palme,
pe ea să-ți pun un mic inel,
să-mi fii soție peste toamne

dar nu ai vrut și ai plecat,
lăsându- pe altă lume,
încolțești cu un păcat
nesăvârșit, neștiindu-i nume

chinuiesc știu de ce?
răspunsul îmi așterne noaptea
și o veghez și mă veghez,
crăpându-mi ochii dimineața

ți-am cerut mâna să o păstrez,
refuzul tău a rupt din mine
dorințele și al meu crez,
fiu cu tine, doar cu tine

de astăzi nu mai cred nimic,
ai șters trecutul cu o vorbă,
din ce am fost sunt un pitic
doar umbra mea îți caută umbra

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Veronica Micle

În dorul meu

În dorul meu de răzbunare
Să am un braț de fier
Eu aș sdrobi far' de-ndurare
Ca trăsnetul din cer.

Tot ce în astă lume mică
Măreț mi s-a părut
Și-n astă viață de nimică
Etern eu am crezut.

Și-atuncia când tu o ruină
Vei fi în fața mea,
Eu nici măcar a ta țărână
Nu voi putea ierta.

poezie clasică de din Convorbiri literare (1881)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce să scriu într-un eseu despre dorul meu de școală? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!