Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mirela Nicoleta Toniță

o lacrimă

Din lacrimă de dor se naște primăvara,
din vise verzi mai înflorește încă floarea,
din albe fire-adânc ți se arată
că-n viață doar vei trece
și meriți înc-o soartă.

De inima-n suspine,
nicicând să te-apropii
căci floarea din retină
nici ea nu-și știe sorții.

Tristețea pân-la stele
e o lacrimă ce doare
și visul e dorință.
Nu plânge niciodată.
Durerea e făgăduință.
Veni-va iar o vreme
când vei simți căința...

Ȋn palme-ți va rămâne
o urmă..
e dorința...

poezie de (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

O lacrimă de dor

E primăvară iar și totul înverzește,
Trecut-au anii și.... păru-mi cărunțește,
Dar a rămas, aiurea, o floare pe retină
Ce mi te scoate-n față iar inima-mi suspină.

De-atâta așteptare, de-atâta dor ce plânge,
Un freamăt de speranța? Degeaba, nu-mi ajunge
Să-mi fii iarăși aproape, iubirea mea curată,
Căci timpul nu revine, nicicând, ca altădată.

Rămân cu nostalgia și.... rănile ce dor
Și gândul care-mi zboară, cu aripi de cocor,
De jos si... Pân-la stele, tristețea -mi aline,
Dar... totu-i in zadar, căci nimeni nu-i ca "Tine".

O lacrimă de dor te cheamă -mi revii,
Ecoul e tardiv, Tu n-ai cum -l mai știi,
Eu mă topesc încet, încet…în vremi „pustii”
Căci fără tine anii nu-s cânt de ciocârlii,
Doar…. lacrimi care dor.

Corneliu 20.04.2008

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (20 aprilie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Când plâng...

Când plâng, o lacrimă de-a mea,
Îmi plânge-ntreaga lume.
Și infinitul plânge-amar,
Cu ploi de stele, iar și iar...
Nu mai cunosc nici zâmbetul nici visul.
Mâ-ntreb dacă există paradisul...
Dar cine -mi răspundă la-ntrebare?!
Și sufletul de suferință doare.
Oh, nici speranța nu îmi mai rămâne,
Căci cine-s eu de-acum pe-această lume?!
Adorm - o stea la margine de zare.
Scheletul unei clipe trecătoare
Îmi dă o umbră - aripă târzie -
Un zbor plăpând de puf de păpădie.
M-acopăr cu veșminte de lumină,
Dar singură-s, durerea nu-mi alină
Nici valul cast, nici răsăritul, Doamne.
Cărări de pietre-n vreme de ninsoare...
Și ochiul plânge albele zăpezi,
Când încă o iubire, iată, pierzi!
În curcubeu mă învelesc și iar
Iluzii mă apasă vertical.
În înger, transcendent, mă definesc
Și-aștept de-acum, aștept o mângâiere,
Din visul meu urât mă trezesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Eu mă topesc ca timpul

Eu mă topesc ca timpul, ce nu-și cunoaște locul
Și nici nu se oprește în pragul vreunui cer;
Deși mă doare clipa, eu am intrat în jocul
Tăcutelor secunde, ce-n găuri negre pier.

Mai pierd ceva din mine, un vers mai curge-agale,
Rămân poeme-n urmă, cu un picior beteag,
În versuri albe, rime fac striptis și-așa goale
Se scurg pe pleoapa nopții și-n noapte mă retrag.

De îmi auzi chemearea, când trec prin vama sorții
Bucăți din partitura ce curge din viori,
Oprește, doar balada enesciană-a porții
Prin care doar tăcerea ne mai găsește-n zori.

Și, poate cu răbdare, vei aștepta căderea
Nisipului ce-n sare s-a preschimbat în timp;
Gestantă e clepsidra ce-și drămuie durerea
Când naște câte-o moarte în orice anotimp.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Prima lacrimă

Tristețea ta se-ascunde în tăcere,
în lacrimi ce, demult, se tot adună
și nu se scurg de teamă să nu spună
că-n fiecare zace o durere.

Ai ochii plânși, dar cum poți plânge, oare,
când vrei, în jurul tău, să nu se știe
decât de-un glas ce-aduce armonie
și-alungă orice urmă de-ntristare?

Vei mai putea, mai este loc în tine?
Mai poți păstra, în lacrimi, suferința
acelor ce-și arată neputința
de a-și urma pornirile spre bine?

Cât vei mai duce-a altora povară
tu, înger trist și păstrător de lacrimi?
E-o nemurire plină doar de patimi?
N-ai vrea plângi și tu întâia oară?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Floarea vieții

Un mic boboc a mai crescut
Și azi frumos a înflorit,
După un prim an ce a trecut
De când pe lume a răsărit.
Azi prima floare-ți înflorește
Din marele buchet al vieții,
Care pe an ce trece va crește
Și numărul de flori și-l mărește.
Chiar primăvara ai răsărit,
Când și natura se trezește
Și viața din nou și-o pornește
După iarna cea lungă, grea,
Cu zăpadă, frig, vreme rea,
Care pe loc o amorțește,
Dar primăvara o gonește;
Și natura toată se-nveselește,
Căci Soarele iar o-ncălzește.
Tu, floare scumpă a vieții mele,
Ai răsărit parcă dintre stele,
Cu mult dor am să te ocrotesc
Și cu drag am să te-ngrijesc.
Cu dragoste te-am îngrijit
Și cu iubire te-am ocrotit
Și ai parcurs un an acum
Din lungul vieții tale drum;
Ai răsărit din viața mea,
Ție ți-am dat ceva din ea,
Ai apărut în zorii vieții,
Care sunt anii tinereții.

poezie de din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Aromă de lăcrămioare

Am înflorit... cu tine-s lăcrămioare
Și-mi vărs polenul vieții împrejur,
Mă plimbă vântul ca pe-o alinare,
Să pot surâs de gânduri îți fur.

Tu doar să-mi fii aleanul de iubire,
Vorbește-mi din privire, doar atât,
Izvor -mi fii și-n suflet primenire,
Ca devin ce vrei și chiar mai mult.

Dacă vei vrea, culege-mă buchete,
Să-ți pun arome-n clipe și-n sărut,
Petale albe să îți fiu în plete
Și mângâieri ce poate n-ai avut.

Iar dacă simți că floarea îmi pălește,
nu te sperii, își va reveni,
Cu-o lacrimă o udă și-o iubește
Și vei vedea... și ea te va iubi.

poezie de din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Aromă de lăcrămioare

Am înflorit, cu tine-s lăcrămioare,
Și-mi vărs polenul vieții împrejur
Mă plimbă vântul ca pe-o alinare
Să pot surâs de gânduri îți fur

Tu doar să-mi fii aleanul de iubire
Vorbește-mi din privire, doar atât,
Izvor -mi fii și-n suflet primenire
Ca devin ce vrei și chiar mai mult

Dacă vei vrea, culege-mă buchete,
Să-ți pun arome-n clipe și-n sărut
Petale albe să îți fiu în plete
Și mângâieri ce poate n-ai avut

Iar dacă simți că floarea îmi pălește
nu te sperii, își va reveni,
Cu-o lacrimă o udă și-o iubește
Și vei vedea... și ea te va iubi

poezie de (21 iunie 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Mă vei găsi...

vei găsi la malul mării
purtată de un val inspre noroc
vei găsi in umbra inserării
sau poate nuvei găsi deloc

vei găsi in floarea scuturată
in stropii reci ce cad acum din cer
vei găsi in versuri albe
sau poate nuvei găsi deloc

ma vei gasi in timp si spațiu
plutind in cer senin cu dor
vei găsi in gândul tandru
sau poate... nuvei găsi deloc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Floarea mea de dor

dedicat fiicei mele Izabela-Alina, la 3 ani după nașterea și plecarea ei dintre noi

Sunt tot mai tristă,
Lacul nu-mi mai zâmbește
Sunt singură cum am fost in prima zi a vieții
Probabil că nici anii nu pot acoperi
Tristețea din inima mea și a ta,
Floarea mea de dor, floarea mea de foc, floarea mea de nea.
Ai plecat atât de repede ca nici ochii nu ți-i i-am putut privi Nici brațele nu te-au putut cuprinde... o atât de trist...
Înca mai simt degetele tale în palmele mele...
Încă te mai văd, deși ești printre îngeri și stele
Iubita mea, Izabella-Alina anii au trecut
Frații tăi încă te mai caută, se joacă și te strigă...
Tu ești aici? Iartă-mă că nu ți-am pus flori la mormânt....
Iartă-mă că nu am timp stau de vorba cu tine...
Iartă-mă ca nu poți simți dragostea de mamă,
Dragostea de tată și de frați. Iartă-mă de mii de ori... Iartă-mă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Galbenul e doar al meu

vei fi departe pe drum
într-un colț de stea
sau în zările de fum
vei învârti o roată dințată
și vei atrage mici fulgere
înveșmântat în soartă
sau în irizări de stele
te vei gândi în nopți cu stei
la femeia ce-ți smulge
din suflet imaginea ei
sau la mâhnirile din cuvânt
te vei gândi la mine
cu suflet strâns sau bun
de zeu trufaș sau
de îndrăgostit nebun?
cerul tot arde-n curcubeu
galbenul e doar al meu
tu ți l-ai smuls din soartă
e toamna în sufletul copacilor
în fața ta amăgit timpul ușor
îmi leagănă somnul
și visul de dor
nu sunt singură, iubire
în singurătate
aduc și restul lumii cu mine.

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Nicoleta Toniță

Dor de lacrimă

rustic privesc
clipele ce-au rămas agățate șirag
într-o urmă
trecătoare printr-o clipă
ce-a fost odată un prezent
înalțat pe drumul către stele.

recompun un zâmbet și-o sărutare
scrisă albastru pe scoarța inimii mele
ca pe-un copac ridat de-atâtea versuri
costumate în alb-albastru.

sidef al luminii
acoperă rana pansată de trecut
răsare ca un steag alb
arborat a pace
către suflete rămase-n așteptarea iertării.

nu doresc decât clipa
când
un pas va fi de ajuns
înconjur tot pământul.

vreau trăiesc poate doar clipa
când
lacrima mă adoarme
cu susur de valuri.

vreau știu doar clipa
când
un nor va fi de ajuns
-mi îngroape ființa...

vreau sărut doar un pas
rămas în lume
cȃnd
va plânge lacrima
din trupul unui nor...

poezie de (iunie 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Lacrimă târzie

O literă nouă îmi picură-n sânge...
Sătul de minciună mi-e gândul. Ajunge!
Un drum către cer se deschide. Și plâng!
Mi-e viața și visul, azi, tristul amurg.

Mi-e gândul amară și casa pustie,
O lacrimă curge din suflet... Și mie
Mi-e dor de copii și nepoți bunăoară,
De pita făcută-n cuptor, ca la țară.

Mi-e dor de mușcate, de nucul bătrân...
Dar sunt prea departe de toate, acum!
Un câine mai latră. Și el este trist...
Oh, Doamne, alungă-mi durerea! Exist...

Sunt banca din poartă, sunt roasă de moli,
Mă tem de durere, de-a nopții ninsori...
Sunt singură, mamă, voi toți ați plecat.
doare tăcerea din casă, din sat...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cânt de toamnă

E obosită frunza și cerul cade-n vale.
În bronzuri cresc rubine din flăcări nemiloase.
S-au limpezit hotare prinse-n refluxuri goale,
Ce-aștern în părul brumei refaceri tămâioase.

A adormit pădurea-n căința argintie.
În ceața liniștită ispitele sunt vraci,
Căci umblă bucuria în toamna sihăstrie,
Colind de tinerețe în somnuri de copaci.

Și azi a mai trecut un ieri de altădată,
Iar mâine va veni din petece de timp;
Cărările-au a trezit suspine pe la poartă,
Pe-acele unde-n care mai trece-un anotimp.

Amarul și-adâncește în ram a sa dorință;
Își pierde din parfumuri mătasea sunătoare.
Se duc smaralde umbre în vânt de pocăință
Și friguri despuiate se-așeză-n geam la soare.

E obosită frunza prinsă-n tristețea rece.
Și-au umezit tăcerea, prin moarte, vii culori;
Mănăncă din verzi file rugina ce petrece,
Căci a urcat iar basmul de toamnă-n trecători.

În așteptări de nouri pică cu ploi simțirea.
Nutresc zilele-n gânduri un dor de clopoțel;
Veni-va iarăși iarna călcând alb omenirea,
Iar eu mă voi așterne, uitat, pe-al ei inel!

poezie de (16 noiembrie 2020)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Îmi sunt din ce în ce mai străin

în oglindă nu mai zăresc copilăria
nici liniștea nici zbuciumul
nici măcar ultimul scrum
doar un palid sentiment de tip deja vu
cu un om răsucind cărări albe
când spre nicăieri
când spre cine știe ce mister

mă înec cu mine însumi
într-o sufocare din ce în ce mai perfectă
lacrimă neagră lângă altă lacrimă
din care îmi mai scriu scrisori
ca să nu-mi uit numele
ca un ecou întors pe dos
dintr-o altă zi de 12 iulie
poate dintr-o pădure cu fluturi albi
sau poate doar din copacii tăiați
între două cuvinte de-alint
și-o promisiune

unde doamne-iartă-mă mai caut
cui -i cer să mai fugă din visul meu
parcă din ce în ce mai scorojit
la intersecția cu umbra mea de om
cu mult înainte de ceața de azi
în care măgar mă pierd

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

În fața sorții

În fața sorții... stai dreaptă,
nu te-nchini la întâmplare
Și vei urca treaptă cu treaptă
Pe scara vieții... către soare.

Nu te-apleca, nu te supune,
Din lacrimă să nu faci râu,
Tu ai ca trandafirul, nume
Și ești ca macul roșu-n grâu.

În fața sorții... fii tare,
Nu poți plângi un păcătos,
Durerea cât ar fi de mare
Tu, umărul, să nu-l pui jos.

Păstrează câteva cuvinte,
La rău nu te-nchina nicicând,
Ferește-te de cel ce minte
Și-n veci... păstrează-mă în gând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Vadim Tudor

Fă-mă, Doamne,-o lacrimă

Ne despărțim, o viață nouă
Începem astăzi amândoi
Iar florile scăldate în rouă
Se vor aprinde fără noi.
Eu am plec spre miazănoapte,
Tu vei porni spre miazăzi
Și-n urmă întâmplări și fapte
Ce mustrător ne vor privi.

Refren:

Fă-mă, Doamne,-o lacrimă
Să cad pe obrazul Tău
C-am iubit cu patimă
Iar de mor nu-mi pare rău.
Fă-mă, Doamne, ce vrei Tu
Ești pe viața mea stăpân
Fă-mă floarea ce căzu'
La iubita mea în sân.

Și când ți-o fi mai greu pe lume
Să-ți amintești cât te-am iubit
Nu știu cum s-a-ntâmplat anume
Dar totul are un sfârșit.

Eu nu știu cine-a fost de vină
Ce mari orgolii ne-au învins
Mi-e inima de viscol plină
Iar focu-n candelă s-a stins...

De ce plângi? De ce plângi?

Fă-mă, Doamne,-o lacrimă...

Fă-mă, Doamne,-o lacrimă...

Fă-mă, Doamne,-o lacrimă...

cântec interpretat de New Savoy, versuri de (1991)
Adăugat de AuditusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Floarea fericirii

Se deschid petale, aripile-n zbor,
Inima-n legănare-i pătrunsă de dor,
În grădina amușind a tinerețe
Un fluture-și ia zbor din penitențe.

Îl prinzi în palme, torță aprinsă,
Îi vrei iubirea în veșnicii cuprinsă,
Eu fiu fluture, tu inimă toată,
Copacii în juru-ne copii pe o roată.

se-nvârtă cu brațele-n zbor,
Unul doar, în unghi de cocor,
S-aducă din stele religia iubirii,
În decolteul vieții floarea fericirii!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Mirela Nicoleta Toniță

A mai rămas

A mai rămas
doar o cupă din fericirea
care nu va mai fi dincolo de ființa mea.
Ard de dorință să o țin în mine,
de teamă să nu o pierd într-o clipă
de uitare sau de rătăcire...
Când nu voi mai fi,
doar crângul copilăriei
va mai vorbi în graiul florilor
iar scrinul amintirilor
va mai păstra încă
papirusul unei umbre
parfumată cu fericirea uscată
de dincolo de ființă...

poezie de (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
George Topîrceanu

Împăcare

Tovarăș scump de clipe grele
Am vrut -mi fii pe drumul greu:
ți-am dat nădejdea vieții mele,
Un cer senin cu mândre stele –
Și floarea sufletului meu.

Dar floarea, când ai vrut s-o scuturi,
S-a veștejit în mâna ta.
Acu-n zadar îmi ceri săruturi,
Aleargă iar: vei prinde fluturi
Și alți obraji vei săruta!...

Nu-ți mai cerșesc, ca-n altă vreme,
Îngenuncheat surâsul tău.
O, nu, – cu tainice blesteme,
Din calea ta n-or să te cheme
Nici lacrimi, nici păreri de rău.

A mea a fost cea mai frumoasă
Din partea minunatei pâini;
De restul ei nimic nu-mi pasă:
Adună restul de pe masă
Și-aruncă-l, draga mea, la câni!...

Pe tine, cea de altădată,
Lumină stinsă pentru veci,
Așa cum visul meu te-arată,
Eu te iubesc... Dar niciodată
Pe tine, umbră care pleci!

De-aceea, împăcat cu mine,
În urma ta, străin mă vezi.
Nu-ți zic decât: te du cu bine!
Și zâmbitor mă uit la tine,
Cum tot mai mult te depărtezi.

citat celebru din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.99- 9.99 lei.
Viorica Iliescu

Deschide sau închide poarta

poate mă vei lăsa
din când în când
mă strecor
în gândul tău

promit să nu trezesc nimic
voi bate-abia șoptit
cu flori de mac
și albăstrele-n ochi
la porțile albe

de-mi vei deschide
eu voi păși desculță
ca într-un sanctuar

de nu-mi deschizi
n-am să te-ntreb nimic
despre tristețea din ninsori

vei ști sunt
chiar dacă timpul e departe
și n-oi mai fi nicicând
în lăstărișul de cuvinte

din muguri ce pocnesc târziu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook