Poveşti

În a nopţii magie,
răzvrătite vise,
cern noian de stele,
sirag de mărgele,
ţes poveşti catifelate,
pe bolţile luminate,
pânze dantelate,
cu-a fulgilor vals, şarade...
povestea unui colţ de zâmbet,
pe chipul îngheţat,
de un sărut abandonat.
povestea unui suflet,
surprins, într-un tril zgribulit,
în al jocului dezlănţuit,
o caldă îmbrăţişare,
cu-a braţelor înverşunare,
murmur de şoapte,
troienit în noapte,
povestea unei clipe,
brodate,
cu feţi şi zâne...
poveşti aşternute,

cu migală,
în a vieţii gală,
pe file îngălbenite,
înădite,
cu emoţii, ale sorţii,
inimi, suflete,
stinghere!

poezie de Carmen Pinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutări

Îmi caut speranţa, pe căile încâlcite,
Nu îmi pierd credinţa, o ţes cu fire aurite,
Lacrimi brăzdează prin suflet mii de stele,
Îngheaţă, acum, tăceri ce gânduri vor să spele...
Îmi caut, în neant, privirile rătăcite,
Le regăsesc, zâmbind, pe chipuri zugrăvite,
Cu bucuria jucauşă a unui fulg răzleţ,
Topit în palma sorţii, ce-animă un dulce suflet!

Îmi reaprind scânteia iubirii desuete,
Cu flacăra candelei dorinţelor eterne,
Tristeţea o îmbrac cu zâmbet şi cu sete,
Îi sorb parfumul clipelor umplute de mistere!

Se cern, în căutări, singurătăţi eterne,
Aleg în vis o clipă ce-aprinde o tăcere,
Şi cu privirea caldă de a ta îmbrăţişare,
Alung singurătatea, rămasă printre gene!

Şi în amurg târziu, cuprinsă de a ta mângâiere,
Ne alintăm cu şoapte, în clipe de tăcere...

poezie de Carmen Pinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cadou

vreau să ştiu povestea ta
coborâtă dintr-o stea
învelită-n haina nopţii
şi uitată-n braţul sorţii

poate că departe nu-i
de povestea mea... a lui
dar tu dai farmec aparte
scriind slovele în carte

relaxat... stau şi citesc
relaxat.. analizez..
esti o doamnă de poveşti
şi cu vers m-ademeneşti

nu mai vreau povestea ta
poţi să faci ce vrei cu ea
eu te vreau cadou pe tine
fără stihuri, fără rime

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misterele nopţii

Când din stele auroase
Noaptea vine-ncetişor,
Cu-a ei umbre suspinânde,
Cu-a ei silfe şopotinde,
Cu-a ei vise de amor;

Câte inimi în plăcere
Îi resaltă uşurel!
Dar pe câte dureroase
Cântu-i mistic le apasă,
Cântu-i blând, încetinel.

Două umbre, albicioase
Ca şi fulgii de ninsori,
Razele din alba lună
Mi le torc, mi le-mpreună
Pentru-ntregul viitoriu,
Iar doi îngeri cântă-n plângeri,
Plâng în noapte dureros,
Şi se sting ca două stele,
Care-n nuntă, uşurele,
Se cunun căzânde jos.

Într-un cuib de turturele
Ca şi fluturii de-uşor
Saltă Eros nebuneşte,
Îl dezmiardă, l-încălzeşte
Cu un vis de tainic dor;

Iar în norul de profume
Două suflete de flori
Le desparte-a nopţii mire
Cu fantastica-i şoptire,
Le resfiră, până mor.

Când pe stele aurie
Noaptea doarme uşuel,
Câte mime râzânde,
Dar pe câte suspinânde
Le delasă-ncetinel!

Dar aşa ni e destinul
Vitreg prea adeseori.
Unui lumea-i acordează,
Iar pe altul îl botează
Cu-a lui rouă de plânsori.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1866)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea unei vieţi, oricare ar fi ea... e povestea unui eşec.

citat clasic din Jean-Paul Sartre
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieţii omeneşti... cu poveşti ne leagănă lumea, cu poveşti ne adoarme... Ne trezim şi murim cu ele.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te încrede niciodată într-un scriitor. Încrede-te în povestea lui. Funcţiunea veritabilă a unui critic este să salveze povestea de artistul care a creat-o.

citat din D.H. Lawrence
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipesc

Pe neaşteptate,
Genele stufoase,
Ale toamnei...
Pe obrazul incăruntit al vremii,
Curg picuri,
Unduiri de luni,
Şiroiesc,
Într-un tandem infernal,
În căuşul fiecărui anotimp.
Se cern ale doruri vise,
Prin sita fiecarei luni,
Noiembrie,
Azi, maine, poimaine,
Răsfoind zilele,
Unui album tivit,
Cu frunze înşirate,
Pe firul vieţii,
Din raiul unui ghem
Prăvălit brusc,
Prin al corolei timp,
Anotimpuri

Bulgăre de nea,
În iarna albă, de catifea,
Eternitatea unei clipe,
Sădită în pragul,
Unei primăveri timide,
Ninsă cu petale de cais,
Parfumul florilor,
Abia strâns,
Cu trena mireselor,
Departe, în decorul unei veri,
Ce-şi aşteaptă,
Smerită,
Proiecţia visului,
Pe cerul luminat,
Cu licăriri de clipe,
Văpăi din nori, cu jar...
............................
E toamnă iar,
Sau iarnă,
E primavară, vară...!

E anotimpul meu,
Al tău...!

poezie de Carmen Pinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa pruncului orfan

Tu ai în suflet o poveste, Doamne,
Povestea unui prunc, a unei mame,
Ce zi de zi, prin ploi sau prin furtună,
Rod de iubire, cu sudoare-adună.
Un prunc, al nimănui, de suflet luat,
Cu sufletul hrănit şi îmbrăcat.
Un prunc pentru o mamă minunată,
O mamă, oh, o mamă-adevărată!

Tu ai în suflet o poveste, Doamne!
Cu-un prunc ce nu a suferit de foame.
Precum Iisus ce-n iesle s-a născut
Şi lui i-a oferit un început.
Lumină, pace şi iubire sfântă,
O mamă-atât de harnică şi blândă,
O mamă ca o pâine coaptă-n vatră...
O mamă, oh, ce mamă minunată!

Povestea unui prunc, a unei mame,
Poveşti cu lacrimi şi durere, drame,
Un prunc orfan, de numai patru luni,
Trăind în nebuloasa astei lumi.
Mamă şi prunc, bătând la uşi închise,
Speranţe, temeri, spulberate vise...
Dar Domnul, sub acoperişul Său
I-a luat şi i-a ferit de tot ce-i rău.

Şi zi de zi, prin ploi sau prin furtună,
Munceau cu ziua pentr-o bucătură,
Mâncau ori ba, aveau sau nu aveau,
Cu Dumnezeu alăturea erau.
Un colţ de pâine mama de-l avea,
Tot pruncului flămând, cu drag, i-l da.
Prin ani de trudă, goi, desculţi, murdari,
Nu au uitat să fie oameni mari.

Rod de iubire cu sudoare-adună
Mamă şi fiu... Şi lacrima-i stăpână
Pe gândul lor. N-aveau apă să bea
Şi inima-nsetată le era.
Dormeau în gări, pe bănci de lemn murdare
Şi nu găseau la nimeni alinare.
Ţol le era pământul, dar credeau
În Dumnezeu şi fericiţi erau.

Un prunc, al nimănui, de suflet luat...
Cerul din ochii lui a-nseninat.
Cu părul, lan de grâne copt şi sfânt,
Frumos, cuminte, săritor şi blând...
Copil având cei şapte ani de-acasă,
Rugându-se-nainte, după masă,
Sfios şi-atât de bun la-nvăţătură,
Cu dragoste de tată şi de mumă...

Cu sufletul hrănit şi îmbrăcat,
E astăzi un adevărat bărbat.
Când amintiri îl poartă în trecut,
În anii lui, aceia de-nceput,
Sub clar de lună, când maicuţa-n poală
Îl adormea în fiecare seară
Şi îi spunea poveşti cu zmei şi zâne
Şi-l învăţa că a răzbi prin lume,

Un prunc, pentru o mamă minunată,
Să-i poarte o iubire-adevărată!
Şi adormea în paie, ca Iisus
Sub mângâierea stelelor de sus.
Cu haina ei acoperea feciorul,
Să doarmă-n bună pace puişorul.
Şi alte paie aşternut punea
Apoi pe frunte dulce-l săruta.

O mamă, oh, o mamă-adevărată,
De Dumnezeu iubită şi creată
Anume a fi mama-acestui prunc.
I-e sufletul mereu izvor adânc
Ţâşnind de dor, de lacrimă şi mir.
Iubeşte-i, Doamne, pe amândoi... Amin!
Trimite duh de pace peste ei
În clipe grele şi în anii grei!

O mamă, oh, o mamă-adevărată,
Un prunc pentru o mamă minunată,
Cu sufletul hrănit şi îmbrăcat,
Un prunc, al nimănui, de suflet luat,
Rod de iubire cu sudoare-adună
Şi zi de zi, prin ploi sau prin furtună,
Tu ai în suflet o poveste, Doamne!
Povestea unui prunc, a unei mame...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste flori se culcă Luna

Peste flori se culcă Luna, ca-ntr-o lume de poveşti,
Când aleargă vântul leneş şi sunt nopţi de Sânziene,
Stele-aruncă peste lume raze lungi şi nefireşti,
Dând mister şi dulce farmec vieţii noastre pământene.

Calc alene pe covorul ierbii adunate-n perii
Şi mă-ntreb dacă-i aievea sau e umbra unui vis,
Sunt doar eu cu-a mele gânduri, n-am de ce să mă pot sperii,
Într-o noapte aşezată între cer şi între abis.

Mii de ani i-a trebuit de pe bolţile senine,
De când Luna, galben astru, din oceanul plin de stele,
Lungul drum ca să-l străbată şi s-ajungă pân᾽ la mine,
Pătrunzând cu dor şi vrajă şi în gândurile mele.

Cerne vraja de mătase peste câmpul alb de flori
În mireasma nopţii sfinte, în sezon de Sânziene,
O imagine se scaldă-n armonie de culori,
Într-un zbor înaripat, căzând pe pământ alene.

Timpul, singurul tovarăş, peste mari singurătăţi,
Stă cu mine să admire taina bolţilor cereşti,
Din a vremii caier toarce tot la fel ca-n alte dăţi,
Când pe flori se culcă Luna ca-ntr-o lume de poveşti.

poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai să vii sau poate o să vii
în toamne reci, târzii
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iţi aduc un strop de vis
nu, nu-ţi cer nimic
din şoapte line, cristaline
ţes o scăriţă către cer
să duc, să duc spre stele
iubirea, visurile mele
mă vor privi întrebător
unde e ea
ea dorul tău
şoaptă fierbinte de amor
am smuls un ciob din lună
să scriu pe trupul tău poveşti de dor
din lacrimi de iubire pictez un râu într-o privire
nu ai băgat de seamă, atunci
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieţii şi prin lunci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
să caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul poate citi povestea vieţii unui om chiar pe chipul său, iar în ochii lui descoperă un univers de trăiri sufleteşti.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti la gura... de canal!

Poveşti cu zâne şi castele,
Cu zmei şi feciori de lele,
Cu vrăjitoare şi pitici
Le ascultam când eram mici;
Le auzim şi-acum adulţi,
De stai massmedia s-o asculţi,
Dar e o mica diferenţă,
Eroii azi, au o carenţă,
Să vă mai zic eu şi la ce?
Mintala dom'le, asta e!
Azi sunt poveşti cu sexapil,
Se vând prostii acum la kil...
La sfârşit de basm cuminte
Nu mai e ca înainte,
Treaba azi cu-ncălecatu'
E la propriu... pe băiatu'...
Nici nu încep cu-A fost odată...
Ci direct, o vrea pe toată!...
Legende, basme sau poveşti
Grijă din ce unghi le priveşti!...
Şi îţi mai spun ceva umil,
Rămâi la alea de copil!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (23 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare zi scriem mai multe cuvinte ale unei poveşti. Am vrut ca povestea mea să fie o aventură şi asta a făcut toată diferenţa.

citat din Drew Houston
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe malul unui gând

iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai să vii femeie
sau poate o să vii în zori de zi
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iţi aduc un strop de vis în paradis
nu, nu-ţi cer nimic
din şoapte line, cristaline
ţes o scăriţă către cer
să duc, să duc spre stele
iubirea, dorurile mele
mă vor privi întrebător
unde e ea
ea, visul tău
şoaptă fierbinte de amor
am rupt un ciob din lună
să scriu pe sânii tăi poveşti de dor
îmi este aprig dor
de a ta îmbrăţişare
de sărutări, ce ard, ce dor
offf, Doamne, ce fior nebun, sublim
şi totuşi trecător
tu unde eşti acum
mi's paşii grei
drumul este lung
cum să ajung
cum să te cuprind
să rup tăcerile din mine
cu furia primului sărut
de ce nu vii, de ce nu vii, iubire, într-o zi
amurgurile sunt azi pustii şi lacrimi curg
mi-e dor de noaptea noastră
în taina sfântă a iubirii împărtăşită
de întâiul ţipăt dăruit iubirii
cum te frângeai duios
sub sărutări, sub mângâieri
să dormi, să dormi în cuibul meu
tu pasăre măiastră
să acopăr buzele fierbinţi
cu sărutări ce ard, ce dor
să te învelesc încet
cu gândul, cu şoapte de amor
am picurat pe ţărm pulberi de stele
să vii, să vii în noapte
păşind uşor prin ele
să plecăm împreună în zbor
din lacrimi de iubire
pictez un râu într-o privire...
nu ai băgat de seamă
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieţii şi prin lunci
nu te-am găsit atunci şi nici în veci
deşi te căutam mereu pe tainice poteci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
să caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicii

Bunicii vin din poveşti cu plete dalbe,
Din zâne pictate în vise cu salbe,
Din cete de îngeri pe raze stelare,
Vin mângâind şi munte şi mare.

Ne strâng la piept, ne plimbă de mână,
Inima lor caldă pe iubire-i stăpână,
Ne joacă de-a mânjii, ne poartă în spate,
Durerea de oase li-i ceasul de noapte.

Tot ei ne aduc pc-ul şi noua tabletă,
Tehnologia ivită din ştiinţa recentă,
Sunt în stare bunicii oricând să ne fie
Sursa înţeleaptă de veşnică magie.

Bunicii vin din poveşti? E-o poveste!
Ei sunt trăinicia ce trece de creste,
Noi suntem stelele săltăreţe în zori
Poposind în inima lor cu daruri şi flori!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea de adormit

După ce le-am citit copiilor povestea
de adormit copii
au adormit!
După ce le-am citit stelelor povestea
de adormit stele
au răsărit!
După ce le-am citit crucilor povestea
de adormit cruci
au răstignit!

Deşi aveam toţi dinţii căutăm un dinte pierdut.
Ce cauţi? Îmi lumina trotuarul un înger rătăcit...
Un dinte!
Un dinte în plus!
Ce să faci cu el! Şi îmi băga lumina în faţă.
Ce să faci cu un dinte în plus?
Să mă sfâşii!
Să mă sfâşii... şi pleacă!
Pleacă!
După ce îl găsesc
am să vin să vă citesc povestea de adormit îngeri!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerşetorul face mai multe poveşti din povestea lui...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea unei Cenuşărese

"A fost odată", da, şi îmi plăcea!
Trăiam poveşti în marile castele
Sau prin păduri cu vrăjitori şi iele,
Iar viaţa o poveste îmi părea.

Eram cu o prinţesă uneori,
Şi, mult mai des, cu regii, cavalerii,
Dând dezlegare minţii şi puterii,
Doar binelui să-i fim apărători.

Eram copil, eram în lumea mea,
Credeam în feţi-frumoşii din poveste,
Dar totul a trecut şi, fără veste,
Am căpătat o eroină-a mea:

Cenuşăreasa ce-n al nopţii miez,
Temându-se de calda mea privire,
Cu inima bătându-i în neştire,
N-a vrut ca în poveste s-o urmez.

Eram acolo, însă n-au putut
Privirile-mi să îi găsească urmă.
A dispărut... şi uite-aşa se curmă
Povestea ce-am lăsat-o în trecut.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte suflete necitite au plecat dintre noi. Dacă unul ar fi pus pe hârtie povestea vieţii lui, noi, oamenii, am fi fost astăzi mai bogaţi.
În jurul nostru se petrec drame, de nimeni neştiute, poveşti de iubire pe care unii nici nu îndrăznesc să le viseze. Din păcate, în această imensă scenă de teatru, de film, VIAŢA, nu se dau premii Oscar!

Mihail Coandă în Poezie, Umbre pe asfalt (14 iunie 2022)
Adăugat de Mihail Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misterul din eter

Erau născuţi ca suflete lumină,
cum rar se mai găsesc pe-acest pământ,
făcuţi să se-ntâlnească prin cuvânt
în nopţile când liniştea-i deplină,

Au rătăcit prin timpuri netrecute
de niciun muritor sau zeu străvechi,
de suflete stinghere sau perechi,
în gânduri rătăcite ori pierdute.

Povestea întâlnirii e-un mister
ascuns de ape, de pământ şi cer;
Iubirea lor, puternică şi vie,
cuprinsă-n a cuvintelor magie,
e-ascunsă în realul din eter.
Un înger îi veghează blând... şi ştie.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!