Suferinţa in lumină

Suferinţa unui suflet de lumină
Crezul lin al iubitoarei lumi
Fac din nuanţe gri, strălucirea inimii
Şi se-abate din frumoasa adormire
Spre-a cunoaşte dreapta împărăţie..
Nu are urme de regret in suflet
Ci numai gânduri de iertare,
împăcare sufletească.

Se propaga asemeni liniştii divine
Şi intr-un cântec de festivitate
Se linisteste şi se pierde-n zare.
E un cuvânt spre mântuire şi o lumină vie.

Plec către casa eliberată de gânduri
Traume sau vagi respiraţii,
amăgite-n umbre.
Acum lumina este calea..,
şi credinţa mea e fermă.
Asemeni unui corp cuprins de cercuri de lumină şi de mii de culori întrepătrunse.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie de înviorare

A trecut timpul şi eu mă asemăn unui plop,
Unei salcii în vibraţie de lumină...
Am să mă deschid, pentru a vibra...
Am să culeg zâmbete din lumi îndecise.
Am să-mi dezvoltat intuiţia şi am să devin înger.

Lumina devine rază a sufletului,
Magia devine realitate spre care eu converg
Oglinda e reprezentarea frumosului din suflet
Poţi culege vis, creaţie şi lumină...
Vibraţia reînnoirii spirituale.
Sufletul renaşte în Lumină,
Dincolo de alfabetul latin...

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magia luminii

A plouat prin mii de lacrimi necunoscute
Viaţa mi-a fost un amalgan de jocuri
Fără de care timpul s-ar fi unit în doi
Plouă la polul opus,
Plouă cu nesperate valori
Traumele vor fi alungate-n izbutite mişcări
E un cuvânt de magie, ancorată-n miracol
Sau poate acel cuvânt desprins de magie
Pe care îl caut în lumea fără dotare vie

Voinţa ne aduce spre lumi necurate
E un mai mare miracol,
Un zbor spre lumină
Se va ascunde iară în tumultoasa zare
Va deveni cuvânt sau necuvânt
Spre divine versuri, ascuns
În ungherele sufletului trist

Va risipi un nor, spre mijlocul roşu deschis
Va fi tot mai greu de adâncit trăirea
Căci lumina se va naşte elogiant, derutant
Spre a cunoaşte o magie
Fără de care totul ar fi destructibil şi scump.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alte staţii de lumină

Ating lumina, ating stelele şi luna
Ating viaţa şi mă voi adânci în suferinţa unui vultur
Zbor spre alte staţii de lumină
Cu gândul meu mă risipesc şi mor
Mor în fiecare zi şi renasc crezând că m-am născut întâia oară
Greşesc şi visez ca un om în deplinătatea atingerii lui
Am doar un an sau poate doi să sper
Căci ninge şi la noi în suflet cu iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina stelelor

Ating lumina, ating stelele şi luna
Ating viaţa şi mă voi adânci în suferinţa unui vultur
Zbor spre alte staţii de lumină
Cu gândul meu mă risipesc şi mor
Mor în fiecare zi şi renăsc crezând că m-am născut întâia oară
Greşesc şi visez ca un om în deplinătatea mulţumirii sufleteşti
Am doar un an sau poate doi să sper că ninge
Şi la noi în suflet cu iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aştept un semn, astept iarba sa crească
Dar ploua infernal in suflet si mi-e dor
Mi-e dor de mine si de soarele din mine
O energie ce mi-a fost lumina.

Am intalnit iubirea si am sperat
Ca acea frumoasa clipa se va continua
Ploua si ploua abisal
Eu plec... Timpul a păstrat amintirea
Eu plec cu senzatiile si percepţiile mele intr-un alt episod din viata
Frumos imi voi rearanja coafura
Noul Look spune ca sunt libera si-n suflet am uitat sa plâng.
Din suferinţa aceea va fi un solemn sentiment pus pe hartie
Fie ca-ntreaga omenire sa spuna ce simte si sa se elibereze.
Poeme scurse din albul iubirii,
Ce-n singurătate vor dăinui.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina din ferestre

dedicat tatălui meu Ionel Necşuţu, care ne-a părăsit acum 12 ani

Am plecat din această viaţă, din dragoste
Şi voi păşi cu paşi repezi spre Dumnezeu
Mi-am găsit menirea şi am evoluat
Starea mea de bine să vă ajute şi pe dvs.
Să vă deschideţi ochii şi să vedeţi lumina!
O lumină ce ne va zâmbi,
O stare de incantaţie
Rugăciunea aceasta a inimii să ne aducă o stare deosebită
Putem zâmbi, chiar dincolo de umbre
Putem visa un vis al luminii şi deschiderii veşnice

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale de trandafir

Deseară poţi să te relaxezi printre petale de trandafir
Să mă înalţi spre norii de mătase şi să ne unim în vibraţie
Să te aşezi pe un covor verde de vegetaţie
Unde florile ar acoperi locurile goale ale trupului tău frumos
Ursuleţii de pluş să ne deschidă calea spre joc şi voie bună
Iluzie optică în mii de culori să ne deschidă calea spre cunoaştere
Să ne admirăm, să ne vorbim şi să ne cunoaştem
Să ne acceptăm cu defectele noastre, cu minunata schimbare
Eu, reprezint schimbarea, inovaţia,
Lasă-te purtat de lumina iubirii
Pentru a cunoaşte misterele comunicării
Misterele femeii şi ale înţelepciunii.
Răspunde-mi cu mici schimbări:
Lumina să devină călăuza cunoaşterii de sine.
Respectul să fie un templu atins de cuvântul înţepciunii
Magia să creeze un flux de lumină între spiritele de lumină
Îngerii să fie prezenţi aici, acum, pretutindeni.
Vino, să deschidem templul lucrărilor sacre.
Lină lumina spre cunoaştere şi vis.
Mister... reacţie... manifest... respiratie profundă!
Iubire necondiţionată...

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirale de lumină

Livezi, păduri înflorite la Naidăş, pe pământ fertil
Pomi cu ale lor surprize, păsări cântătoare
Se mişcă lumina şi visul meu se recompune
Culorile: galben-aurii, verde închis sau verde deschis mă absorb
Pentru a crea vibraţia luminii din ochiul cunoaşterii
Razele lui ne absorb curiozităţile până ce ating nervul.
Mă aplec spre tine, cu gândul creat în lumina culorilor naturale
Cu plante luminate ating vibraţia vindecării
Cuprind ochii tăi în palmele mele,
Desenez cercuri, mici, în cercuri mai mari, tangente,
Unindu-se uimitor, în spirale de lumină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul de lumină

Ai zâmbit şi eu am aprins flacăra divina
Ce va deveni o torţă şi va zburda efectiv
Nu mă-ntreba de viaţă?
Ea este un cadou semenilor
Sau o lecţie pentru sufletul nostru.
Zbor, precum un înger de lumină
Şi mă vei prinde-n cerc de foc
Acolo vom dansa deschis,
Până ce timpul va zburda printre capilare
Vreau lumina din fereastra sau poate visul în doi
Văd cum plouă cu pagini de lumină
Cum cerul se pierde în culorile iubirii
M-ai întrebat ce fac?
Privesc cerul şi adorm
Privesc cerul şi mă trezesc
Am îngeri de prins în zorile destinului
Plec odată cu visul...
Plec odată cu frumuseţea clipei.
Plec şi mă întorc cu tine... la poezie
Singurul refugiu, singura alinare,
Singurul vibraţio al iubirii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literele existenţei

Chiar nu poţi înţelege că merit mai mult?
Mai mult de atât. Mai mult decât o gheaţă de Luvru.
Eu decorez în gheaţa albiei de râu
Sau sfidez idealuri de lumi paralele
Am să închid lumina, am să închid unghiurile de lumină.
Voi deveni Săgeata de lumină,
Pe care o vei arunca în alte spirite, spre a se desprinde de cer
Pentru a făuri îngeri de gheaţă... atingeri de lumină vie
De vreau să schimb o viaţă, pot să o plimb prin diferite locuri,
Apoi să calc pe mormintele viilor din cimitire.
Dacă trebuie să luminez, voi brăzda cerul cu o săgeata
Săgeata va fi inscripţionată cu acest cuvânt: "iubire".
Fiecare petală de iubire, se va risipi dincolo de flori,
Dincolo de literele abătute ale existenţei.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adâncuri

lemnul lut sculptează, el nu vorbeşte
tăcerea lui lin pe trup aşează gând
inimă şi suflet, el pictează
ne spune cu mâna ce-i destin

imagini răsar din lut, rotundul unui sân
sau, prin albul pântecului,
murmur de lumină blândă
iubire ochilor, şi-un gând nebun

pune taină din adâncuri, jăratec în sânge
mişcări şi viaţă de păgân
el scoate amintiri nescrise
priveşte prin obloane închise, trecutul ca nebun

pune taina lumii, din sipeturi, dintre lumi
pune pe-o statuie, el pune
perle de lumină, gânduri în imagini
pune în momentul unirii saltul spre înălţimi

poezie de Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zburăm... spre lumi imaginare

E vremea să te trezeşti, iubitule,
Soarele va răsări azi mai frumos
Şi toate veşniciile se vor etala minuţios
Nu există cercuri desprinse din destăinuiri
Suntem aproape de fiecare umbră din viaţă,
Pe care o putem acumula afectiv,
Nu cred că mai contează cine se va plimba prin faţa-ţi
Zboară odată cu mine prin norii depărtaţi
Nu te întrista căci viaţa se prelungeşte
Peste ale noastre timpuri se văd voaluri
Şi vom cunoaşte margini nebănuite ale unui suflet
Care va uimi prin limitarea sa în aceste lumi.
Nu voi cunoaşte lumi nebănuite
Şi nici nu voi adormi la marginea de drum,
Fără a mă bucura de un soare preacurat.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre pagini de lumină

Ai zâmbit?
Şi eu am aprins flacăra divină
Ce va deveni o torţăî şi va zburda efectiv
Nu mă-ntreba de viata?
Ea este un cadou semenilor sau o lecţie pentru sufletul nostru.
Zbor, precum un înger de lumina
Şi mă vei prinde-n cerc de foc
Acolo vom dansa deschis,
Până ce timpul va zburda printre capilare
Vreau lumina din fereastră sau poate visul în doi
Văd cum plouă cu pagini de lumină
Cum cerul se pierde în culorile iubirii
M-ai intrebat ce fac?
Privesc cerul şi adorm
Privesc cerul şi mă trezesc
Am îngeri de prins în zorile destinului
Plec odată cu visul... Plec odată cu frumuseţea clipei.
Plec şi mă întorc cu tine... la poezie
Singurul refugiu, singura alinare, singurul vibraţio al iubirii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge în suflete - replică la poemul "Lacrima unui suflet.." de Rodica Nicoleta Ion

Ninge cu fulgi şi mixte sentimente
Pe alocuri doar la meteo se plânge
Lacrimi de ploaie.
Sunt ca un copil ce privesc pentru prima dată marea
Tu... femeia de sticlă, tu... valul tinereţii
Ascunde-te dincolo de frumoasele privelişti
Pofteşte în frumoasa mea jugrăvire!
Priveşte icoana inimii mele!
Citeşte-mi tăcut din Psaltire.
Ascunde-te iarăşi, în noaptea albastră,
Pătrunde-mi în visul şi casa sihăstră.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom sfinţi prin cuvinte

Cu dragoste vom atinge veşnicia nepromisă
Şi vom culege flori de suflet fericit
Noi suntem adierea nopţii în lumina lumânării vii
Vom ajunge la un consens al vieţii
Şi vom străbate fiecare clepsidră a timpului
Cu lacrimi de cerneală pe o cutie veche
Lumina este cea ce ne va cununa cu lauri
Lumina este singura cale spre Divin
Numai crezând în lumină, vom fi îngeri
Numai visând la cele sfinte
Ne vom sfinţi prin cuvinte.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină

Lumină...
Simt viaţă,
M-am renăscut prin tine,
Te-ai strecurat în suflet şi-ai semănat iubire.

Răsare...
Ah, ce frumos e lanul dat în floare,
Când florile mireasma împletesc
Şi pe a lor petale scriu că "te iubesc".

Zâmbeşti,
Când vrei din nou să mă revezi
Şi te aşezi la piept, să simţi cum bate
Lăcaşul dragostei adevărate.

Visez,
Când nu mai ştiu ce crezi,
Reverşi lumină asemeni unui zeu,
Ca să trăiesc cu tine-n gând mereu.

poezie de Elena Chitoroagă (2008)
Adăugat de Elena Chitoroagă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Matinală ca de fiecare dată, stau în scaunul pierdut...
Mă ridic spre a zări lumina şi apoi mă ascund...
O lumină vie mă acoperă cu un văl de lumină,
Suspin, lăsând loc adierii de vânt...
Stau în lumina din mine...
Mă apropi de vers,
Mă ancorez în sufletul meu
Descriu cuvintele până devin chiar lumină roz,
Privesc lumina până devin spaţiu...
Adorm cu ultimele cuvinte...
Timpul se adună...
Lumina devine ultima speranţa spre rai...
Dumnezeu îmi dă mâna şi mă priveşte atent
Sunt doar un om... visez şi mă luminez...
Timpul se risipeşte în vămi...
Sufletul mi-e luminat...
Ultimele cuvinte se scriu înrămat..
Devin o rază de soare... devin un fir de iarbă
Devin o stea sau poate luna ta...
Stai în lumină... timpul se risipeşte în zori...
Cuvintele vor reacţiona
Până ce lumea va fi mai bună
Împreună vom evolua
Şi vom risipi valurile tulburi ale întunericului.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa – cadoul semenilor mei

Ai zâmbit?
Şi eu am aprins flacăra divină
Ce va deveni o torţă şi va zburda efectiv
Nu mă-ntreba de viaţă?
Ea este un cadou semenilor
Sau o lecţie pentru sufletul nostru.
Zbor, precum un înger de lumină
Şi mă vei prinde-n cerc de foc
Acolo vom dansa deschis,
Până ce timpul va zburda printre capilare
Vreau lumina din fereastră sau poate visul în doi
Văd cum plouă cu pagini de lumină
Cum cerul se pierde în culorile iubirii
M-ai întrebat ce fac?
Privesc cerul şi adorm
Privesc cerul şi mă trezesc
Am îngeri de prins în zorile destinului
Plec odată cu visul...
Plec odată cu frumuseţea clipei.
Plec şi mă întorc cu tine... la poezie
Singurul refugiu, singura alinare, singurul vibraţio al iubirii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arhitect al lumii

A trecut timpul şi noi nu ne-am putut opri din a ne cunoaşte inimile
Cerul s-a deschis ca un miraculos drum spre lumină
Tu mă vezi ca pe o lumină, printre copacii bătrâni
Hai să ne prindem de mână şi sa privim apa
Ce curge printre stânci şi ni se vor purifica aurele,
vindecându-ne trupeşte şi spiritual.
Universul nostru va fi în armonie cu Marele creator, Arhitect al lumii,
Să ne deschidem minţile, până vom îmbrăţişa munţii cu privirea
Să ascultăm cântecul păsărelelor din pădurea cunoaşterii
Până vom străbate culmile, acoperite de dor şi veşmânt stingher
Vino către mine, lăsând destinul să hotărască pentru tine
Uneori noi suntem doar pioni în mâna destinului.
Schimbarea să ne fie o metamorfoză spre mântuire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica luminii

Biserica se poate închina la lumină
Cum noi ne aplecăm la rugăciune
Lăsându-ne modelaţi de Dumnezeu ne vom ridica spre lumină.
Respectând poruncile ne vom închina lui Dumnezeu
Egoismul ne îndepărtează de noi, de cei din jurul nostru
Nu doar un zâmbet, un cântec plin de slavă
Zâmbetul tău e plin de lumină,
Eu mă pierd în rugi deosebite
Cristalele zâmbetului tău le pun la loc de cinste.
Odă lui Dumnezeu, cunoscut mie.
Slujba ta mă aduce la vis.
Sunt salvarea viscolului din mine
Şi adieri de vânt mă strigă în zori.
Plin de lumină, plini de dreptate.
Dragostea sfântă ajunsă la moarte
Lina să ne fie biruinţa în credinţă
Aştrii ne cânta la naiul nemuritor al cântecului inimii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!