Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Când ai o stare de vibrație joasă - tristețe, ură, nervi - starea tinde să se agraveze, deoarece gândurile joase își măresc ponderea prezenței în mintea ta - și totul începe să pară din ce în ce mai negru, asta până când identificarea cu gândurile ia o pauză (respirație conștientă, privitul naturii, mutarea atenției către alt orizont etc.), ceea ce îi permite vibrației (sunetului) să se reașeze. De multe ori, gândul jos al unui om este cel care invită multitudinea de gânduri joase, în mintea care îl găzduiește. Astfel că omul se poate gândi, cu regret, că și-a uitat portofelul acasă, iar acest gând se poate transforma într-o sarabandă de alte gânduri joase, care îi spun omului, spre exemplu, că viața e o luptă. În acest fel, ceea ce a fost un simplu gând de regret s-a transformat într-un magnet pentru celelalte gânduri, care au venit acolo unde au auzit chemarea. Și bineînțeles că omul este necăjit! De ce? Pentru că el chiar își crede gândurile! Mai mult, se identifică total cu gândurile sale. Iar asta îl face supusul gândurilor, pentru că le acordă atenție completă, iar acolo unde este prezentă atenția unui om, acolo este prezent și omul. Atenția nu este un gând; atenția este Însăși Conștiința. De fapt, gândurile asta vor: atenția oamenilor, pentru că doar așa pot evolua până la stadiul de experiență.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 11.99 lei.

Citate similare

Atunci când omul dorește facă rău, îi permite unui gând de răutate vină în ființa sa, gândească pentru el și să acționeze prin el. Iar astfel, omul devine posedat de propriile gânduri. Când vibrația unui om este joasă, un gând jos va fi atras, iar acesta va pătrunde în mintea sa, contribuind la întreținerea unei vibrații și mai joase. Cu siguranță, orice om a experimentat asta pe pielea sa, chiar dacă nu a fost conștient de această experiență.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Altfel, gândul pătrunde în mintea umană, acolo unde va fi conștientizat. "Am o idee!" - de fapt, această afirmație se traduce prin "Un gând a venit la mine!". Legea atracției, explicată într-un mod foarte derizoriu, spune atragem ceea ce gândim. Parțial adevărat. Însă, înainte de a se ajunge la a atrage prin gând, are loc procesul de atragere a gândurilor în sine. E adevărat: omul atrage gândurile care vibrează pe aceeași frecvență cu el! De ce? Simplu: pentru că gândurile sunt entități energetice, cu vibrație proprie, care au doar o singură destinație: mintea prin care se pot manifesta. Vibrația proprie a omului îi permite gândului pătrundă în mintea sa, unde va fi conștientizat. Odată ce gândul a fost conștientizat, primește spontan un plus de energie și se transformă în concept. Acesta este următorul nivel de evoluție al gândului. Când omul conștientizează un gând, de fapt acel gând tocmai a fost atras și a pătruns în mintea sa. Bula solitară (gândul) a simțit chemarea celor dragi (mintea aflată pe aceeași frecvență), după care s-a integrat în hora celor care au chemat-o (conștientizarea gândului de către mintea care l-a atras), iar în acest fel, vibrația sa proprie a devenit parte din vibrația minții în care s-a integrat, fără a-și pierde sinele fals.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe scurt, aceste gânduri activează anumite sentimente, sentimentele emană vibrații, iar vibrațiile atrag alte vibrații asemănătoare, prin procesul de rezonanță. Bineînțeles aceasta este doar o imagine de ansamblu a procesului de atracție a experiențelor. Însă, dincolo de acest proces, până la acest proces, are loc procesul de atragere a gândurilor în sine. Odată ce omul înțelege atrage, poate deveni conștient de faptul că el nu este gândurile sale. De fapt, chiar expresia "gândurile mele" reflectă o separare evidentă între om și gând. "Gândul meu" - deodată sunt două părți: "gândul" și "eu". Așadar, cine ești tu? "Gândul" sau "tu"? Gândul sau cel care gândește? Gândul sau gânditorul? De fapt, nu ești nici gândul, nici gânditorul, căci tu ești Prezența din spatele procesului mental, care poate observa procesul, fără a se implica în el. Omul nu este mintea sa. Omul are o minte care gândește gândurile aflate pe aceeași frecvență de vibrație și care călătoresc în același sens.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acesta este un aspect foarte important. Chiar după ce gândul este atras și conștientizat, gândul nu își pierde identificarea cu sinele său fals pentru că încă nu și-a îndeplinit misiunea - încă nu a devenit experiență fizică. Acum, odată cu conștientizarea, gândul a avansat la stadiul de concept. Deodată, în mintea ta apare o idee, o idee care pretinde atenție, pentru a evolua la stadiul de experiență, deoarece atenția direcționează energia, iar energia este combustibilul întregului proces mental. Dacă omul acordă, în mod constant, atenție unui concept, înseamnă automat investește energie în respectiva idee, iar aceasta urmează devină experiență fizică. Și, ce să vezi? Gândul și-a atins scopul. Ceea ce a fost odată un gând călător, acum a devenit experiență fizică. Gândul și-a îndeplinit misiunea, prin intermediul minții care i-a permis, prin rezonanță, să se integreze în ea.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Însă oamenii cred ei sunt sunt gândurile lor, iar aici începe alergătura și agitația. Identificându-se cu gândurile, oamenii nu mai trăiesc viața așa cum este, pentru că trăiesc viața gândurilor, fiind conduși în direcția pe care o dictează gândurile, devenind supușii propriilor gânduri. Identificarea cu gândurile creează identificarea cu egoul. Dar, să nu înțelegem greșit: gândurile nu reprezintă egoul în sine, pentru că egoul reprezintă identificarea cu gândurile proprii, care, după cum se observă, nici măcar nu sunt proprii, ci sunt atrase prin frecvența de vibrație. Identificarea cu "propriile" gânduri determină apariția lipsei de conexiune conștientă cu Ceea Ce Susține Existența Gândurilor. Identificarea cu conținutul realității te împiedică cunoști Realitatea în Sine.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gândul este un instrument. Foarte prețios, de altfel. Însă omul nu este gândurile sale, deși, de cele mai multe ori, identificarea sa cu gândurile este completă. Doar prin raportarea la gânduri se creează războaie, conflicte, violențe - într-un cuvânt, zgomote. Gândul este o creație, deci are o formă, chiar dacă ochii umani nu pot vedea această formă. Gândul are o vibrație proprie, fiind o entitate de energie aflată în călătoria sa individuală. Așadar, gândurile nu sunt incluse în oameni, ci există printre oameni, intrând într-o relație cu acei oameni cu care rezonează. Însă oamenii nu știu acest lucru - nu știu faptul formele lor sunt separate de formele de gând - tocmai de aceea oamenii au devenit prizonierii gândurilor, gândirea reprezentând, în mod paradoxal, cea mai puternică slăbiciune a omenirii. Și de ce este cea mai puternică? Pentru că oamenii nu știu faptul că gândul este o dependență, iar în acest mod, calea gândului devine mult mai ușoară.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Forma poate trăi în Liniște, chiar și în lumea sunetului. De fapt, acesta este cadoul pe care Viața i-l face conținutului Său: Împărăția Liniștii, în tărâmul sunetului. Orice formă tinde să aprecieze Liniștea atunci când este înconjurată de zgomot - asta pentru că Liniștea este Acasă, iar atunci când o formă pleacă de Acasă, ea tinde să se întoarcă Acasă, unde se simte ca... Acasă. Iar această întoarcere Acasă, este întoarcerea la Esență - Întoarcerea la Liniște. Și, într-un final, toate formele se întorc la Esență, însă miracolul existenței este că putem trăi sunetul, prin intermediul Liniștii. Putem trăi excursia, prin intermediul Casei. Iar atunci războiul se va dizolva, deoarece lupta nu poate exista acolo unde nu există luptă, iar dacă îți muți atenția de la luptă, începi vezi spațiul în care se produce lupta. Dacă îți muți atenția de la zgomot, începi vezi spațiul dintre zgomote, iar asta te va conecta la Realitatea de dincolo de zgomot, aflată în profunzimea zgomotului.

în Întoarcerea la Liniște, Liniștea, Partea I
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Însă, nu este necesar ca gândurile să se manifeste imediat în lumea fizică, pentru că ele nu se grăbesc nicăieri. Fiecare gând are un sens, iar cel ce dă sensul unui gând este gânditorul, gânditorul fiind gazda gândului. Dacă sensul unui gând este atractiv pentru gânditor, respectivul gând se va bucura automat de o atenție sporită, deoarece mintea este un organ de reflex, care reacționează spontan la stimuli.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așadar, gândul tinde să devină experiență. De fapt, sinele fals al gândului visează devină experiență, tocmai pentru a-și mări ponderea de prezență în realitatea manifestată și pentru a putea cunoaște lumea fizică. Și cum evoluează o entitate de energie? Prin energie. Gândul, fiind o entitate de energie, se află în căutarea unei surse de energie, tocmai pentru a-și asigura aportul necesar de hrană pentru a se dezvolta. Fiind o formă - o formă de sunet - această entitate este mereu influențată de sunetele înconjurătoare și, tocmai de aceea, vibrația unui gând este într-o continuă oscilație, la fel cum, spre exemplu, este și vibrația omului. În fiecare moment de Acum, gândul are o vibrație diferită, frecvența sa fiind determinată de direcția în care călătorește și de viteza cu care călătorește. Prin vibrația proprie, gândurile au accesul permis la procesul de rezonanță și la contopirea cu o sursă vibratorie aflată pe aceeași frecvență. Această sursă vibratorie se numește minte, care este o trambulină pentru metamorfozarea gândului în experiență. Bineînțeles, și omul are o anumită frecvență de vibrație. Iar acum urmează punctul culminant: gândurile intră în rezonanță cu o minte aflată la același nivel de vibrație, care călătorește în același direcție.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimic nu se pierde, pentru că nicio formă nu există cu adevărat (absolut). Fiecare creație este un avatar pentru Oceanul Esenței, prin care Viața se manifestă sub diverse forme. Când forma se raportează la formă, apare egoul - sinele fals - care ține forma departe de ceea ce nu este formă, pentru că forma este o expresie a Lipsei de Formă. Liniștea din care provine sunetul, este lipsită de formă, lipsită de orice crede omul despre Ea, pentru că o idee care pleacă în direcția Liniștii joacă rolul unui ghid către Liniște, însă o idee nu poate cuprinde niciodată Liniștea, pentru că Liniștea nu este gând, o idee, un concept. Liniștea nu este o formă, ci sursa fiecărei forme, întrucât fiecare formă este un sunet, iar sunetul provine din Liniște. Nimic nu desparte sunetul de Liniște, în afară de identificarea sunetului cu sunetul, așa cum nimic nu desparte valul de Ocean, în afară de identificarea valului cu valul. Prin conștientizarea Liniștii ce precede sunetul, sinele fals al sunetului este slăbit, iar dacă sunetul se eliberează de sinele fals, se eliberează de ceea ce îl desparte de Ceea Ce Este El Cu Adevărat. Acolo unde nu este identificarea cu "eu", nu este iluzie, iar acolo unde iluzia nu penetrează, suferința nu își poate susține existența, pentru că suferința însăși este o reflexie a iluziei.

în Întoarcerea la Liniște, Conștiința pură
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tocmai de aceea, niciodată omul nu se va elibera de condiționări prin intermediul minții. Dacă oferta gândului este destul de interesantă pentru gânditor, acest gând a tras lozul câștigător: în curând, va deveni experiență, deoarece gânditorul va direcționa constant către el, un flux mărit de energie. Însă nu toate gândurile sunt interesante pentru gânditor. Dimpotrivă. Foarte puține gânduri se materializează instant, tocmai de aceea, foarte multe dintre gânduri rămân în sânul gânditorului - în interiorul minții. Aceste gânduri rămase contribuie la formarea convingerilor, a credințelor și a perspectivei din care este privită viața. Așadar, niciun gând nu se pierde, pentru că orice formă de energie influențează întreaga masă de energie. Chiar și un om, prin prezența sa, influențează concret întreaga lume manifestată. Gândurile care nu se manifestă instant - acele gânduri uzuale, care nu reprezintă un punct de interes extraordinar pentru gânditor, contribuie din plin la atragerea experiențelor pe care ființa respectivă le va trăi într-un viitor Acum.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O lume obosită este o lume care nu se odihnește - iar o lume care nu se odihnește este o lume zgomotoasă, condusă de tendința de mișcare a sunetului. Liniștea nu este niciodată absentă, pentru că Ea nu se întrerupe și nu se fragmentează. Liniștea care precede sunetul, rămâne în spatele sunetului - chiar dacă sunetul nu știe asta. Liniștea a fost acolo, când sunetul s-a născut, Liniștea rămâne în spatele sunetului și Liniștea va fi acolo și când sunetul se va întoarce acolo de unde a plecat: din Liniște. Așadar, nicicând Liniștea nu poate fi absentă din existență - este singura prezență care nu are formă și care nu poate fi caracterizată sau explicată. Nu poți vorbi Liniștea, pentru că orice ai spune despre Ea, nu este complet adevărat, deoarece cuvintele sunt sunete, iar o formă relativă nu poate cuprinde o Prezență Absolută. Însă, deși nu poți vorbi Liniștea, poți arăta către Liniște, chiar și prin intermediul cuvintelor. Și nici măcar asta nu e complet adevărat, pentru că Liniștea nu este acolo, într-o direcție, ci este chiar Aici, Acum, precedând orice formă, orice faptă, orice cuvânt și orice gând.

în Întoarcerea la Liniște, Liniștea, Partea I
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orice om poate să devină puternic în interiorul său. Orice om poate să își întărească mintea, să o structureze și să o facă devină un aliat de nădejde în călătoria prin viață. Un om "slab" este de fapt un om care nu-și hrănește mintea cu gânduri care îi dau putere, ci cu gânduri care îi alimentează fricile, neputință și statutul de victimă neajutorată. Diferența dintre un om puternic și unul "slab" este dată de gândurile pe care fiecare le hrănește. Gândurile sunt niște programe instalate în mintea noastră de către alții, de societatea în care trăim și dacă le lăsăm ne conducă existența fără intervenim în vreun fel, vom trăi la întâmplare și există mari șanse să nu ne placă unde vom ajunge. Puterea unui om, la fel ca și slăbiciunea sa, este fundamental condiționată de structura minții sale, de conexiunile și căile neuronale pe care gândurile sale s-au obișnuit să le acceseze. Poți îți schimbi structura minții: elimină gândurile care îți iau din putere și începe să hrănești gânduri care te fac te simți puternic și încrezător în tine însuți. Și apropo, dacă în acest punct spui "ușor de spus, greu de făcut", ceea ce faci este că îți hrănești în continuare neputință și slăbiciunea. Un om puternic acționează, o victimă spune "nu se poate... e prea greu". Tu cum alegi fii?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Spune-mi cum gândești și îți spun cum arată viața ta." Cred că nu mai este nouă pentru tine ideea că gândurile îți creează viața. Gândurile pe care le hrănești în mintea ta determină cât de departe și cât de sus poți ajungi, ele îți condiționează emoțiile, atitudinea, comportamentele, acțiunea, pasivitatea s. a. m. d. Credințele tale se reflectă în felul în care trăiești, în compromisurile pe care le accepți sau nu și în visurile pe care îți dai voie să le urmărești. Omul cu gândurile sale își construiește viața. Deciziile și alegerile pe care le facem în fiecare zi sunt date de gândurile noastre, iar fiecare alegere ne determină cursul vieții. Gândurile tale descriu felul în care trăiești: liber, limitat, în suferință sau în împlinire și bucurie. Este simplu să îți schimbi viața dacă alegi alte gânduri pe care să le hrănești. Dificultatea constă în a accepta că se poate să gândești și să trăiești altfel și apoi, clipă de clipă, în a-ți monitoriza gândurile pentru ca poți să le identifici pe cele care nu îți fac bine și să le înlocuiești cu altele care te conduc către împlinire și fericire. Tu cum gândești? Observi corelația dintre gândurile tale și viața pe care o trăiești?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Este uimitor cum pot să se saboteze oamenii atunci când deschid gura sau când rămân singuri cu ei înșiși. De la Buddha, acum 2600 de ani care spunea: "Suntem ceea ce gândim, cu gândurile noastre facem lumea", până la Napoleon Hill care zicea în 1937: "Autosugestia este singura cale de a schimba și influența mintea subconștientă." și până la majoritatea ramurilor psihologice de azi care spun obsesiv "Tot ceea ce ai este rezultatul gândirii tale." Așadar, cum gândim? Foarte simplu. Folosim vocabularul ce îl avem pentru a gândi, pentru a sta de vorbă cu noi înșine, pentru că asta este până la urmă gânditul. Un dialog interior. Problema cea mare este că acest dialog interior se petrece de cele mai multe ori pe pilot automat. Și de cele mai multe ori pilotul automat este setat pe negativ. Gândurile și cuvintele ce le vom planta în mintea și sufletul nostru, sunt viitoarele recolte ce le vom culege. Așa cum ghinda devine stejar, cuvântul și gândul devin faptă, comportament, obicei și împreună, ele sunt chiar viața noastră. Ce recoltă vrei strângi? De buruieni sau de hrană și bunăstare?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Conștiința se auto-recunoaște ca simplă ființare în momentul în care ne disociem de gând. E starea noastră naturală de bebe, pe care o aveam dinainte de a învăța primul gând. Odată ce acest spațiu tainic a fost invadat de gânduri am creat prin identificare un "eu" fals. Când acest "eu" este văzut ca fals, disocierea de gândire este bruscă, spontană și mintea încetează ne mai dea târcoale pe vecie. În loc mergi cu gândul în afară/exterior, întoarce-ți atenția pe dos și mergi pe firul gândului în interior să îi vezi sursa. În acest fel căutătorul se dizolvă în cel veșnic căutat!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reverie

Zbor... zbor și dau de univers,
Acolo mă întâlnesc cu întunericul si misterul,
Ce mă afundă după 15 straturi de univers,
Într-un alt univers;
Acesta e făurit din gânduri călătoare
Uitate prin neant, peste tot și nicăieri;
Acesta e cuibul lor...
Un gând plânge că și-a pierdut iubitul,
Altul e un gând care aleargă într-un cerc continuu
Și spune are de gând să facă o sută de lucruri uimitoare
Pe care nu le face, doar aleargă în cerc...
Omul a murit de mult,
Dar visul neîmplinit încă duce o luptă în univers. Frica l-a oprit...
Merg mai departe de aceasta vale a plângerii
Și dau de gânduri visătoare, de gânduri de iubire,
De toate gândurile ce dansează și se creează nestingherite din capetele oamenilor,
Unele sunt mai ceva ca ciupercile, de cum se înmulțesc!
Eu plec pentru că nu vreau sa fiu pierdută-n gânduri...
Nu mă uit pe unde merg și cad din acest univers,
Mă las purtată de praful de stele până la Dumnezeu.
Acolo totul e lumină, dar nu arde.
Simt sufletul meu devine una cu lumina, de parcă și-ar fi găsit puzzle-ul.
E un sentiment minunat!
Nu mai vreau plec de aici...

poezie de din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liniștea nu poate fi înțeleasă, pentru că înțelegerea are loc în minte, iar Liniștea nu poate fi cuprinsă în gânduri, deoarece nu este o noțiune (o formă). Din acest motiv, te vei putea scufunda în Liniște doar în clipele de pauză mentală. Gândul, la fel ca oricare altă creație, este o formă de sunet care călătorește la suprafața Oceanului de Liniște. Pentru a vedea Oceanul, este necesar privești printre gânduri, în spațiul dintre acestea, acolo unde nu există o imagine distorsionată de tendința de mișcare a sunetelor. De vei privi din Tărâmul Liniștii, vei celebra Liniștea neîncetat, însă a privi din Liniște înseamnă a trăi înrădăcinat conștient în spatele aparențelor sonore. Când creezi o conexiune conștientă cu Împărăția Liniștii, dizolvi orice blocaj sonor al realității tale, întrucât prezența Liniștii dezleagă tot ceea ce inconștiența sunetului înnoadă.

în Întoarcerea la Liniște, Conștiința pură
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prinde Asta și ești liber! I: De ce ratez iar și iar deși încerc mereu și mereu întâlnirea cu Sinele meu? A. M: Pentru că tu crezi că asta e despre ceea CE FACI, NU DESPRE CEEA CE VEȘNIC ESTI! Îți închipui personalitatea ta nu e suficient de sculptată, de evoluată pentru topirea sau să îi zic întâlnirea cu Sinele tău. Crezi că mai trebuie adaugi ceva, elimini altceva, să mai practici ceva, ajungi.. undeva, etc. Și absolut toate gândurile astea te țin și mai mult prizonierul persoanei. Observă faptul tu te poți desprinde de absolut toate aceste gânduri, te poți desprinde chiar acum, la fel de natural cum o faci la intrarea în somn de întreaga minte, însă faptul tău de "A-Fi" pe care mintea ta refuză complet -l vadă, și nici nu poate, în această căutare rămâne suveran. Reînvață natural fii fără știi, fără ca mintea, gândirea -ți gireze asta, și această Absență Este Totul. Când această Absență se manifestă ca și primul gând, gândul existenței sau "Eu-Sunt" fără gânduri, această Prezență este însăși parfumul eternei noastre Absențe!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acolo unde merge atenția ta merge tot ce ai tu mai bun. Toată energia ta merge acolo unde merge atenția. Dacă acum 40 de ani cineva te-a supărat și tu îți readuci permanent aminte pentru că nu te poți detașa, trimiți energia ta vitală cu 40 de ani în urmă și rămâi mai sărac și mai lipsit de energie pentru timpul prezent. Câte astfel de pietre de moară ai legate de gât? Câtă energie pierzi pentru că atenția ta zboară aiurea? Preia controlul atenției și du-o acolo unde reprezintă o investiție pentru un viitor mai bun.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook