Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Prin faptele tale, aduni mărgăritare

Râul nu se întoarce din propriul drum.
Nu se adapă din propria-i apă.
Curge în zare ca un fum
și singur albia își sapă.
El din munți a izvorât
pentru omul amărât.
Setea câmpului adapă,
nu lasă focul să ardă.
Dă răcoare plantelor
și viețuitoarelor.

La fel pomul din livadă.
Nu consumă fructul lui.
Îl lasă din crengi să cadă
pentru hrana omului.

Soarele ce strălucește
întreg pământul încălzește.
La toate le dă lumină,
din pustiu face grădină.

Florile nu dau parfum
pentru celelalte flori.
Îl dau omului cel bun
care lucră câmpu-n zori.

Deci,
când prin faptele tale
faci pe altul fericit,
aduni doar mărgăritare.
Nu degeaba ai trăit.

poezie de (martie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Dumnezeu face minuni

Doar Dumnezeu face oricând
din întuneric lumină.
Din liniște stârnește vânt,
din pustiu face grădină.
Schimbă ura-n bunătate,
din boală-ți sănătate.
Din tristețe, bucurie,
din urât, o feerie.
Acolo unde nu-i apă,
Dumnezeu scutură nor.
Întreg pământul adapă
făcând dintr-un nor, izvor.
În pustiul fără margini,
din nisipul ars de soare,
Dumnezeu pune imagini
cu grădini înfloritoare.
Dumnezeu atotputernic,
pentru oameni, a creat,
Lumină din întuneric
și viață lumii a dat.
Pentru tot ce a creat,
pentru că azi existăm,
Celui ce ne-a luminat,
Imn de Slavă-i înălțăm.

poezie de (septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Despre întuneric și lumină

Când moare noaptea în zori,
din întuneric naște lumină.
Când sădim în nisip flori,
din pustiu facem grădină.
Când pe cer soarele moare,
cu el moare și lumina.
Întunericul apare,
un pustiu este grădina.

poezie de (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Țăranul român

În răcoarea dimineții,
Țăranul român
binețe vieții
Și are gândul bun.

Pe față el se spală
Cu ploaia de lumină,
Care a dat năvală
Pe câmp și în grădină.

Bobițele de rouă
Setea îi adapă.
Se-așterne o zi nouă,
Munca stă -ceapă.

În arșiță și-n vânt
Trudește ziua toată,
Să scoată din pământ
Recoltă mai bogată.

Apoi, pe seară,
Când luna îmbrățișează soarele,
Când glia își culcă ogoarele,
Obosit, părăsește răzoarele
Ca să-și odihnească mădularele.
El știe că noaptea e cel mai bun sfetnic,
Când ploaia de lumină se pierde-n întuneric.

poezie de (12 aprilie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dorință irealizabilă

Ca ploaia anii ni se scurg,
Și omului dau știre
Că viața intră în amurg,
Se-ndreaptă spre pieire.

E drept. Soarele apune,
Dar a doua zi răsare.
Iar încălzește o lume
Din care omul dispare.

Precum soarele apune
Și în zori răsare iară,
Noi am vrea ca astă lume
Din moarte reapară.

Însă viața-i guvernată.
Legile sunt neschimbate.
Natura e structurată,
Pune ordine în toate.

De multă vreme omu-a vrut
Să schimbe lumii mersul.
S-a străduit, dar n-a putut
Să schimbe Universul.

poezie de (5 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

De 8 Martie, în zori

De 8 Martie, în zori
am așez frumos pe masă,
Un coșuleț cu multe flori
pentru mama mea frumoasă.
O îmbrățișez și-o sărut
să-i arăt cât o iubesc.
Pentru că ea m-a crescut,
din suflet îi mulțumesc.
Din a cerului grădină
flori de stele-am adun.
Și pe-o rază de lumină,
mamei la gât i le pun.

poezie pentru copii de (martie 2016)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Peisaj de primăvară

Un tablou al primăverii
Este-acum întreg pământul.
Anotimpul reînvierii
Își spune din nou cuvântul.

Am văzut cum respiră pământul
În primăvara care-a început.
Am văzut cum mângâie vântul
Tot ce-n natură a renăscut.

Am văzut cum se-mbracă pământul
Cu haină în verde culoare.
Am văzut cum se-acoperă câmpul
Cu grâu semănat pe ogoare.

Am văzut ciocârlia cum lasă pământul
Și-n zbor se avântă spre soare.
Aud cucul că-și strigă cuvântul,
Undeva, departe, în zare.

Am văzut oameni cum lucră pământul,
Cum vitele-i ajută la muncă.
Îmi place că viața-și sporește avântul
În satul din vale și-n luncă.

Am văzut cum primăvara, pământul,
De povara iernii își scutură amarul.
Aud cum își potrivește iar cântul,
La hora din sat lăutarul.

Înregul tablou pictat de primăvară
Pe șevaletul întins al naturii,
Aduce lumină, pentru a câta oară,
În verdele crud al pădurii.

poezie de (12 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

De sfântul prooroc Ilie 2008

*Să iubim scriptura sfântă
Sfinții prooroci ne cuvântă
Iubim, ca să fim iubiți:
Astăzi fim fericiți

Sfinții-n ceruri ne iubesc
Toți la Domnul ne vorbesc
Pământul înverzească
*Fratele să se iubească

Cuvântul unui proroc
Din pământ va scoate Foc
Proorocie - aur rar
*Aurul nostru în dar

Să fie ascultăm
Iubiri la prooroci dăm
Multe lucruri de vedem
Să-i iubim și să-i credem

Le dăm crezul de prooroc
*Numele-i albit în Foc
Numele-i de Foc Ilie:
Să-i Vedem în proorocie

Îi dăm: Apă, Foc, Pământ
Numele-i de veșnic sfânt
Să-l iubim, ne iubească:
Nu-l iubim - ne trăsnească!

Uităm adesea ce suntem
Menirii morții ne dădem
Menirii noastre omenești:
*Tot și toate-s proorocești

Ce nu are proorocie
Este doar așa fie
Pe Ilie l-au gonit:
Pământ sfânt au prigonit

i-au dat apoi crezare
Trăznit foc de supărare
*Unit la ceruri este foc!
Este pământ - fără noroc!

În existența noastră vie
Sfânta noastră proorocie
Cuvânt de Foc Vestește:
Cu Domnul, nu Se glumește!

Să fie oare erezie?
*Pe pământ n-a fost Ilie?
Să existăm din întâmplare:
Pământ cu Viața și Soare?

Cu Apă-l udăm pământul
Evistă și foc și vântul
Și apă și foc el are:
Apa, este o-ntâmplare?

Albia noastră străină
Își dorește o albină
Sapă necredința-n noi:
*Râul, curge înapoi?

Își așteaptă apa focul
Focul va ploua tot locul
Albia-i marchează locul
Locul: Își marghează Focul?

Și va curge multa apă
Va curge ploaia ce sapă
Sapă necredință-n noi:
Până-n Ziua de Apoi?

Focul apa și cu Unsul
Își așteaptă azi răspunsul
Albia marchează locul:
De unde ne vine focul?

Și marchează și va curge
Apă curge, apă muge
*Omul vieți-i face Gard:
Viața, vine din hazard?

Să trăiască făr' de foc:
Viața, va mai are loc?
Spre ceruri, spre larga zare:
Să privim din întâmplare?

Crească-n noi orice-ntrebare
Modelează Zări și mare
Apa, dacă n-o avem:
Viața, noi o mai vedem?

*Râul curge doar la vale
Va atrage ceața-n cale
Albia lui șerpuită:
De foc, oare îi croită?

Scăpată viață omul are
Formează - acum altă-ntrebare:
O viață zisă din hazard
Dată ne este cu Gard?

*Omul viața și-o trăiește
Râul, focul, un bun este
Și pe maluri în culori:
Verdeață și multe flori?

*Crează Dumnezeu și-n foc
În pustiu și-n orice loc
Chipuri multe infinite:
Nu de Domnul sunt gândite?

Viața-n Ilie prooroc
A lovit lumea cu foc
A fost oare o-ntâmplare:
Un prooroc răpit în Soare?

*În ceruri există foc
Există din loc în loc
Chip de foc dacă avem:
De un fulger mai cădem?

Sfânt e chipul cel de Apă
Chipul care-n veci ne scapă
Cel de Apă lumii vii:
Viață-n Dumnezeu să-i fii

O, ce multă necredință
Adapă moartea-n Ființă!
RĂMÂNE-m... făr' de crezare:
Pământ sfânt, făr' de Cazare!

De la viaț' avem gândirea
Viață, biruiește firea
Cuvânt cu iubirea-n față
......................................
Lumii, El nu-i dă Dulceață?
...............................................
*Îi Lumină și căldură
Ca să-i fie lumea pură
Casa plină de Copii:
se îmulțească mii

Harul nostru e Divin
Proorocească și-n destin
Și-n măgarul urecheat:
*Evanghelia s-a dat

Evanghelia, e Sfântă:
Luminează sfinți și Cântă!
Evanghelia, e Sfântă:
Este Trupul, ce Cuvântă!

Evanghelia-i, Trupească
Este gata, să se Nască!
(cască!)

poezie de (20 iulie 2008)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ca și pomul din grădină
omul are rădăcină.
Pomul crește unde-l pui,
omul doar în țara lui.

catren de (octombrie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Omul destoinic, puternic

Omul destoinic, puternic,
face, după câte știu,
lumină din întuneric
și grădină din pustiu.

poezie de (martie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Boul și musca

Pe ulița din satul plin de dobitoace,
Mergea fericit boul pe drum pentru a paște
Și cum mergea el țanțoș pe calea cu gutui
Aude bâzâind o muscă-n urma lui:
"Oprește-te din drum, -ți spun o vorbă nouă."
Dar boul, înainte și se făcu că plouă.
"Da' stai numai puțin! Sau poate-ți este frică
de ce-a spus despre tine, vecina ta furnică..."
Și la auzul veștii puțin tulburătoare
Se oprește din drum boul uitănd de-a lui mâncare.
"Ia spune coană muscă, gura tot nu-ți tace?
iar vrei stârnești ceartă între dobitoace?"
"Asta nu-i minciună. Nu-ți zic din auzite,
mi-a spus a ta vecină că ești încet la minte
și coanele văcuțe le-aud când se adapă
cum spun că boul nostru ne lasă fără apă."
"Deci carevasăzică lumea așa mă vede,
dar lasă că nici eu din gură nu le-oi pierde
și va veni azi vremea când mă voi intoarce
și-am pornesc scandalul între dobitoace!"

Și a greșit el boul că n-a avut habar
Că cine urmează musca merge la bălegar.

fabulă de (8 februarie 2019)
Adăugat de Alexandru-Codruț IvașcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vreau să am întotdeauna...

Vreau am întotdeauna
conștiința de acuma.
Nimănui să nu fac rău.
Să păstrez cugetul meu.
Cât trăiesc în astă lume
port cu cinste un nume.
Tuturor să dau lumină
din a cărților grădină.
le spun doar adevărul
despre ce zidește cerul.
Despre pământ despre om,
despre izvor, despre pom.
Pământul, omul și pomul,
toate-s create de Domnul.

poezie de (august 2016)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Moartea Mădălinei

Pe crucea de piatră au fost încrustate,
cuvinte cu care tu pleci din cetate.

Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfrunzesc gorunii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfloresc salcâmii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai zboară nici lăstunii.
Pentru tine, Mădălina,
a venit sfârșitul lumii.

Pentru tine, Mădălina,
florile n-au înflorit.
Pentru tine, Mădălina,
timpul în loc s-a oprit.
Pentru tine, Mădălina,
soarele în zori s-a stins.
Pentu tine, Mădălina,
doar lumânări s-au aprins.

Pentru tine, Mădălina,
cerul senin s-a deschis.
Pentru tine, Mădălina,
viața a fost doar un vis.

Fără tine, Mădălina,
cetatea e mult mai tristă.
Flori ca tine, Mădălina,
pe pământ nu mai există.

Noaptea, cerul își aprinde candelambrul plin cu stele,
"Fata cu părul de foc" strălucește printre ele.

poezie de (21 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Astrul

Mă vede astrul iarăși din ‘naltul lui senin,
Proptit de raze moi pe grinda casei tale,
Unde înfloresc suav dalbele flori de crin
Și unde dorul meu își face adesea cale.

Închid ochii... visez, sub mângâieri de lună,
Când siaje de fum se-ntind pe-acoperișuri...
Cum din castelul clipei, ivești sfioasă jună,
Pe brațe moi, tu porți plutiri dalbe de visuri.

Iar eu, un june falnic, m-apropii de a ta poartă
Și împart cu tine îndată două mere de aur,
Ca binecuvântarea s-aștearnă peste soartă
Și-ntr-un inel ne leagă un astru mândru faur.
.................................................................................
A fost un joc fecund cum noaptea se destramă
Și piere ca un vis rătăcitor pe pleoapă.
Adorm când primii zori se lasă fără teamă,
Doar perna umezită, liniștirea-mi adapă.

poezie de din Amurguri și anotimpuri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Florile

Lui Rafael Alberti

Florile legănate pe câmp
Dau din cap
Și clipesc parcă din pleoape.
Florile vin din pământ.
Pentru noi, orbii din fund,
Ele sunt periscoape.

poezie clasică de din Versul Liber (1968)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cantece tiganesti si alte poeme" de Miron Radu Paraschivescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 7.99 lei.

Etica se ocupă de dilemele morale din toate domeniile care confruntă omul în luarea deciziilor din viata lui practică. Pentru rezolvarea dilemelor, Etica își propune mai întâi clarifice natura valorilor ultime cât și standardele, în funcție de care trebuie judecate faptele omului ca drepte sau nedrepte.


Adăugat de Grațiana VoisaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Silvia Goteanschii

Aici se aruncă zaruri

Uneori mi se-ntâmplă ies din mine,
mi se-ntâmplă așa
cum o pasăre mare, foarte mare,
din zbor, se lasă la picioarele unui om singur.

Poate nu chiar atât de singur,
dacă ține strâns la piept o vioară
frumos lustruită, dar care nu cântă,

care nu cântă, dar care se-aude
departe, în lunci neștiute de nimeni,
sau poate, într-un soare care nu încălzește,

dar care strălucește în inima lui
și în inima mea, totuna
și focul se-aprinde singur, pe dealuri, a viață

și care nu arde, căci frumoase femei
încă adună spice
și tineri bărbați cu iarba în dinți
le poartă pe brațe până în inima casei.

Uneori mi se-ntâmplă ies din mine,
mi se-ntâmplă așa
cum o pasăre mare, foarte mare,
se ridică ușor din vioara omului singur
și zboară neîntrerupt spre o casă cu inimă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă tot ce faci azi, toate eforturile tale s-ar orienta de acum nu pentru a avea pentru tine, ci pentru a putea fii de folos și util celor din jur? Dacă din tot ce ai, ai păstra pentru tine atât cât ai nevoie pentru a fi fericit și împlinit și din tot ce e în plus, ai începe dai altora? Vei vedea că "întreg universul conspiră" pentru ca tu devii o persoană extraordinară cât timp persoana care devii, are grijă dea, dăruiască. Dacă faci toate acestea: creștere, dezvoltare personală și profesională cu singurul scop de a primi aplauze, de a ți se face statuie și de a ți se hrăni importanța, vei cădea sub propria greutate pentru că fundația e șubredă.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lucian Blaga

Sapă, frate, sapă, sapă

Sapă, frate, sapă, sapă,
până când vei da de apă.
Ctitor fii fântânilor, ce
gura, inima ne-adapă.

Prinde tu-n adânc izvoare -
de subt strat stihie blândă.
se-aleagă din argilă
ochiuri lucii, de izbândă.

Călători cu turme vie
să se-aplece, să se mire
de atâta adâncime
și de basmele din fire.

se curme-n piept cuvântul,
când s-arată că pământul
stele și-năuntru are -
nu numai deasupra-n zare.

Ostenește-te-n amiază
să aduni răsplată dreaptă.
O priveliște de noapte
negrăită te așteaptă.

Zodii sunt și jos subt țară,
fă-le numai răsară.
Sapă numai, sapă, sapă,
până dai de stele-n apă.

poezie celebră de din Vârsta de fier
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.

Având aceeași soartă

Cât e tânăr, omul,
de rău nu se teme.
Este ca și pomul
care-înfruntă vreme.
Când se-adună anii
și amprente lasă,
Nici măcar chiar banii,
viața n-o salvează.
La fel e și pomul
bântuit de vreme.
Își pierde tot rodul,
Nu mai este verde.
Având aceeasi soartă,
Și omul și pomul
sfârșesc. Unul pe vatră,
altul sus, la Domnul.

poezie de (octombrie 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Măicuță, a mea grădină

Măicuță, a mea grădină
în care florile cresc.
Într-o zi mi-ai dat lumină.
Pentru asta-ți mulțumesc!

Măicuță, tu ești o carte
din care-învăț cum trăiesc,
Cum mă feresc de moarte,
și pentru asta, te iubesc.

În grădina ta, măicuță.
o floare, azi, sunt și eu,
Înflorită pe-o crenguță.
Sunt trandafirașul tău.

Măicuță, sunt rază-parte
din lumina ce mi-ai dat,
Desprinsă din a ta carte
cu care m-ai luminat.

Parfumul vieții tu mi-ai dat
în lume -l răspândesc.
Când am căzut, m-ai ridicat.
Eu pentru toate-ți mulțumesc!

poezie de (septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Gândul este o prelungire a Omului în oameni? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!