Abisul din val

Eram obosiţi
cînd am întins mîna
să cuprindem lumina
ce se îndepărta
din trupurile noastre antice
nu ne ajungeau degetele
să scriem pe nisip un castel
apoi... abisul din val
îl va lua cu el...

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt

Voi pleca
spre strigătul
misterul
din labirint
vreau
să găsesc
fiara legată
de firul vieţii
strigând
stinge lumina
ce nu ne-a încălzit

niciodată.....

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norii înhămaţi

Vocea ta....
vocea mea...
vocea de lumină
răsărit sângeriu
la carul vieţii
înhamă norii obosiţi
dimineaţa
la primul început.

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castelul de nisip

Am construit un castel de nisip
timp infinit pentru fundament
cărămizi mici
mai mici
tot mai mici
una sub alta
era minunat castelul nostru de nisip
dar a venit un val
să începem iar acest joc estival
răspunde, vreau să ştiu

poezie de Garlonta Gabriela din Gabriela Gârlonţa, Poezii/Poems,Editùra ADALEX,Sibiu,,2010
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vârf de munte

Lumina curge
peste privirele
tale... ale mele...
căzute
flacăra verde
ne cheamă
să ne cufundăm
în iarba
ce aşteaptă în rugă
vorbele frunzelor
şi fuga vântului
în tăcerea lor
se prăbuşeşte
un fluture
vârf de munte...

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am pipăit

cu un cântec de dor
mă îngânau pescăruşii
te amuzai grozav
desenam fluxul sanguin
întins în spaţiul din gândul tău
te gâdilă versul scris pe un val
mângâiam sânii cu buzele
eram tandru după atâta ketamină
luată din prostie în prostie
braţele mă strângeau la umbra
ceaiului de tei cu rom în el
amestecat în gura ta dulce
ne pipăiam pe furiş cu lumina stinsă
dragostea lua forma unui rechin
avea buzele vinete coapte în cuptor
era pe cai mari înşeuaţi
trăgea cu pistolul unui pistolar cawboy
junkies sau blue rodeo
la umbra unei ambulanţe
scufundate în acid clorhidric
te-am pipăit după un smac
prăjit şi băgat în vene

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata între rânduri

Dactilografă, danţ silnic al mînilor
pe flori albe de metal -
oraşul huruie din o mie de străzi
o - fără sfîrşit.
Casele stau oarbe cu o mie de ochi.
Danţ fără de cîntec, mîna ta scrie
cifre din împărăţia maşinilor,
în sînge purtai odată grădini -
o - cum le-ai uitat.

Cînd te ridici, priveliştea
nu răspunde nădejdii,
cînd pleci - te scuturi
ca de-o cenuşă -
peste oraş
paserea Phoenix nu mai zboară.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

dezamăgirea

creşte în anotimpul galben

este o algă

nici pe val

nici încâlcită în paşi pe nisip.

gogyohka de Corina Margareta Cristian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză

Frământată din lutul aştrilor
amestecată cu grai de zeu
am adunat din Heracles existenţa
am băut din bobul de grâu lumina
şi doina din fluiere
şi dorul din oameni
şi mi-am întins rădăcina
în ţărâna cerului
apoi m-am ivit din luceafăr
şi am coborât pe pământ
prefăcută-n gând curat.

poezie de Melania Manta din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea ploii

Pelerina norilor
acoperă ploaia ce cade
peste casele părăsite
mângâie picioarele goale
ale ierbii uscate
atunci... vei auzi
sărutul ucigaş
din mormântul strămoşilor
şi piatra... şi ploaia...
va înceta să vorbească.

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

ard pe nisip urmele noastre
cant cu setea unui copil orfan
desenez oamenii si tarmul

tu si tigarile noastre din metale grele
unele sunt aurite si frumoase ca niste monezi
antice/ ma desfaci in spuma marii cu pieptul gol/
soarele tipa in duminica mortii
mireasa arde in foc si spada
batrana ridica ofranda zilei

tu si cu mine suntem aschia unei scut de lemn
pe care un clopot o bleastama de departe

poezie de Crina Benedek
Adăugat de Viorica Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de dor

Mi se făcuse dor de cei patru pereţi
Ai casei noastre aşezate-n drum,
Încercam să-i zidesc înapoi din nisip
Şi din mari rotocoale de fum.

Un picior al nu ştiu cui îi surpa
Şi auzeam în urmă râsul zglobiu
Ieşit chiar printre degetele groase
Care călcau alene prin pustiu.

Era un râs fioros de fiară,
Era râsul râsului şi eu mă rugam
Să nu se zguduie sub el pământul
Pe care înălţam

Din nou pentru a nu ştiu câta oară
Cu multă-ncrâncenare şi cu teamă
Pereţii casei noastre prăbuşite
Din lene şi din nebăgare de seamă.

poezie de Ileana Mălăncioiu din Linia vieţii (1982)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piramida

Ce multe ne învaţă piramida
din partea 'nvăţătorului suprem!
Stătea ascunsă-n piatră crisalida,
o taină aşteptînd un Nicodem.
Pe cei smeriţi ce pătrundeau să fure,
cu mîna goală i-a zvîrlit din sîn,
Dar fără margini vrea să se îndure
de cei ce văd în piatră pe Stăpîn.

Urcînd de pe pămînt spre nehotare
să puie mijlocirea într-un chip,
pe patru muchii ea purtă sub soare
o cruce în pustia de nisip.

Din patru culmi şi Biblia ne-aşteaptă
pe-ntîiul prag, ce-i lesne tuturor.
Ca să urcăm apoi din treaptă-n treaptă
spre Unul Nevăzut, dar Văzător!

Ce multe ne învaţă piramida
pe cei ce scriem pentru Har un vers!
Pe cei ce-n inimă purtăm firida
în care dibuim un univers.

Keops şi magii aşteptau Scriptura.
Şi un isvod a fost din Rai adus.
Ce e ceresc, ideea şi măsura,
nu-s de la noi, ci ni se dau de sus.

Şi-apoi ce dîrz au stăruit pietrarii
ducînd desăvârşirea spre atom.
Ce-i omenesc se-opreşte în fruntarii,
dar fiecare treaptă are-un om.

O, de-am putea şi noi cuprinde gînduri
ca în desenul piramidei pur,
cu nici o piatră răzvrătită-n rînduri,
cu nici un colţ mai moale său mai dur.

O, de-am cuprinde slăvile în haine
şi gîndul veşniciei într-un unghi!
Din miezul labirintului de taine
să scoatem simplitate de triunghi!

În şase zile a lucrat sublimul.
Şi-n şase zile-a frînt pe Belzebub.
Dar ce va fi-n etern Ierusalimul
cînd piramida Lui va fi un CUB!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

PAHARUL VIETII

Dar iată anii au trecut,
Păru-i nins şi-i mai puţin
Ne amintim ce-a fost demult
Şi-n tinereţe revenim.

Luptându-te din val în val
Încă din anii tinereţii,
Vezi în cupa de cristal
Umplându-se paharul vieţii.

Vin din urmă ani trecuţi
Sar trepte mari spre înălţimi,
Sfioşi la început, ca şi recruţi,
Puţin câte puţin devin mulţimi.

Ajungând în vârf de piramide
Modelând un vârf ne precizat,
Întorcând apoi clepsidre
Cu un nisip nemăsurat.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă mare

Dis-de-dimineaţă, împreună cu câinele
M-am dus s-admir marea albastră.
Sirenele au ieşit din adâncuri
Să mă privească.

Iar fregatele de la suprafaţa mării
Şi-au întins braţele de cânepă-n fel şi chip,
Crezându-mă un şoricel
Ghinionist, naufragiat pe nisip.

Am rămas acolo până când mareea
Mi-a trecut peste pantofiori
Şi peste şorţuleţ şi cingătoare,
Şi peste corsaj, dându-mi răcoroşi fiori;

Credeam că mă va înghiţi cu totul,
C-o să dispar cum dispare-un bob de rouă
De pe mâneca unei păpădii –
Şi-atunci ne-am mişcat deodată-amândouă.

Iar ea – ea m-a urmat îndeaproape;
I-am simţit, de-argint, degetele vii
Pe glezna mea – apoi pantofii mei
S-au umplut de perle sidefii.

Am ajuns pe ţărm, era multă lume la plimbare,
Dar ea părea să nu cunoască pe nimeni din oraş;
Acolo, s-a-înclinat şi m-a privit pătrunzător,
Apoi, apoi marea s-a retras.

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia noastră

Cu ochi de lumină
trecem prin furtuni
ascundem durerea
într-un zâmbet
şi lăcrimăm apoi
la margine de lumi.
Mai arde dorul
în ceas de taină
în vraja nopţii
se risipeşte.
Suntem trecători
pe drumul vieţii,
prietenia ne uneşte.
Scriem versuri
în clipe efemere.
Cuprindem gânduri
cu energii divine,
şi înălţăm cântări
spre orizonturi,
aşteptând senina
zi de mâine...

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coame de cai

Hieroglife vechi în cetate
coame de caii
coloane întortocheate
drumul e îngust
sterile ziduri
de piatră
glorie uitată
înţelepciunea lor
mă întristează.

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândim la fel

gândim la fel, scriem altfel
despre înmugurire
despre primăvară în general
despre iubire în par(c)ticular –
deeesigur
degetele mele sunt mai umflate cu zboruri
de fluturi-zambile mirositori (?!)
deosebiţi uneori numai prin
drastice deplasări către roşu
ale nărilor parcului din boscheţii din vis
de câte alte deosebite
dulci flori – eee
dulcorate, a
deseori, despuiatele noastre sub astre
dimineţi ne şi întristează

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se întâmplă...

când se întâmplă iar să mi te-alături
în ziua ce îmbracă alte zile
pe fondul nostru se-odihnesc idile
şi vânturile se preschimbă-n mături
să cureţe potecile de-ostile
grămezi anoste, specimene, pături
când solitari vom trece dinspre hături
descoperind lumina din pupile
pe scurtele hotare din mărimea
întregului întins de-ndrăgostire
comensuram cu noi împrejurimea
iar trupurile ce-aduceau a fire
de flori aprinse gratulând junimea
întreţineau misterul din unire

sonet de Ionuţ Popa (2 noiembrie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

venim fiecare cu câte un zid,
nici măcar nu contează cele patru dimensiuni,
timpul, motivul, adevărul sau spaţiul,
ele se întâlnesc într-un unghi
deschis de grade
ca nişte caiete de libertate
pe care tragem cu degetul roşu
mai întâi linii, apoi cercuri,
ca şi când suntem un cod binar
şi trebuie să umplem
cu trupurile noastre începătoare
acest colţ de cuante.

din oricare noi se aude
"ce s-a întâmplat cu azi?",
ne intersectăm sub-lumile personale
de teamă că ştim.

dar ştim.
orbitor,
suntem anti-divergenţi
în cea mai frumoasă tăcere moleculară
a sărutului.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme pentru vânători

Vulturul alb şi-a vopsit penele
în culoarea ursului polar
desenând urme pe zăpadă
marca locul
unde vor ateriza vânătorii.....

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!