Desene în negru

Nepoţii mei
au primit ca temă
fericirea,
haide, bunicule, mă rugau,
desenează chestia aceea
numită fericire!
Am luat creionul negru
şi am desenat
viaţa mea,
un arbore fără crengi,
doar o urmă a ceea fusese,
într-o zi,
promisiunea verdelui
de a se topi în roz.

poezie de Ion Ţoanţă din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creionul fermecat

Am găsit pe raft uitată-n
colţ o călimară
Cu zâmbet purpuriu şi
roşu de cerneală
Mă aplec să iau o coală
goală
Şi toate filele din carte
-mi zboară
Să iau creionul eu nici
n-am apucat
El desenează singur un
cerc neregulat
O radieră în mâna dreaptă
am luat
Să şterg tot ceea ce creionul
dansând a desenat
Dar lacrimile-mi curg mereu
inima mi-e grea
Nu pot sa fiu acea fiinţă
rece, rea
Nu pot sa-i şterg pe acei
ce se iubeasc
Sunt doi, nu vreau, nu pot
să îi rănesc
Pe coala albă simplu se
iubesc
Din coala de hârtie imi zâmbesc
Din ochii mei izvor de
lacrimi sincere curg
Şi buzele uscate mă ustură
mă frig
Râd, las totul baltă, nu
mai scriu nimic
În suflet mă privesc, sunt liniştit,
Creionul desenează, acum e fericit
Pun de o cafea şi-n carte
am privit
Să văd creionul fermecat
de a obosit!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alfa 50

Privesc poza mea
cu tine,
tablou într-o expoziţie
fără vizitatori,
doar noi doi
într-o clipă cu iz
de lavandă.

poezie de Ion Ţoanţă din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare (cincisprezece)

Locuiesc
într-o lacrimă,
spaţiu
sufocat de vis,
fântână arteziană
pozând
în paradis
desenat de nimfe,
gândul leagăn
în aşteptarea
celei care
nu există...

poezie de Ion Ţoanţă din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea pentru mine...

Vă intrebaţi poate
Ce este feicirea pentru mine?
E tihna in care pot admira
Frumuseţea liliacului inflorit,
Din gradina casei mele,
Intr-o dimineaţă senină de mai.

Fericirea mea...
O seară caldă de vară alături de prietenii mei,
Ascultând cântecul liniştitor al greierilor,
Ca simfonia unei orchestre.

Fericirea mea - copiii mei...
Cu frumuseţea tinereţii,
Cu optimismul lor,
Cu grijile pe care şi le fac cand se indragostesc
Crezând că in viaţă,
Te îndrăgosteşti doar o singură dată...
NU... doar dragostea adevărată vine doar o singură dată...

Fericirea mea: viaţa alături de cel drag mie,
Sărutul furat al unei dimineti grabite
Si clipele de linişte de peste zi...
Fără grija zilei de mâine,
Pentru că ştiu, că am un umar
Pe care să mă sprijin.

Fericirea mea...
Frumuseţea liturghiei de duminică
A cântului de ingeri de la strană
Si a legăturii mele cu Dumnezeu
Prin rugăciune.
Aceasta este fericirea mea...

poezie de Angelina Nădejde (15 mai 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirile cu chipul sfânt

Mă voi topi în vechi cutume,
În oala de pământ a vieţii,
Unde visăm la gura-i largă
Doar frumuseţea tinereţii.

Mă voi topi în osuarul
De sub oraşele de cruci
Unde se-aude seara toaca
Şi ziua, printre ramuri, cuci.

Mă voi topi într-o ţărână
Din care, Doamne, am venit
Să dăinuiesc în raiul care
S-apropie de infinit.

Mă voi topi, te vei topi,
Iubirea mea, sânge din mine,
Noi niciodată n-om muri,
Ne vom uni în fericire,

Apoi uşor, în vechi cutume
Vom trece-n pumnul de pământ,
Să odihnim întru vecie
Iubirile cu chipul sfânt!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul culorilor

Te-ai arătat ca dintr-o acuarelă,
învârtejind în ochii mei culoare
pe care curcubeul doar o are,
şi mi-ai venit, frumoasă şi rebelă.

Eu te priveam, alunecam pe tine,
penel nepregătit de-aşa o tuşă
agilă, colorată şi ghiduşă,
uitând cu fericirea să te-mbine.

Te-am desenat, întâi, ca pe-o regină,
vrăjit, rapid, timid şi, cu uimire,
te-am colorat în ape de lumină.

Tu, adiere într-o zi senină,
ai apărut deodată, fără ştire,
dar te cunosc: eşti vechea mea iubire.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arbore neînţeles

În traistă port lucruri vechi,
din ieşi un strigăt ce stă de strajă în noapte
şi va rosti nedesluşite şoapte
pe care le-am scăpat
când merindea o-mprăţtiam pe la popasuri,
acolo un animal stă la pândă
ca să-mi pună în cârcă o floare.

Am întins braţul
şi m-a fulgerat întinsul în care mă subţiam;
am ajuns un arbore neînţeles
cu rădăcina în ceruri,
în crengi doar omizile lumii se înghesuie
să-mi scuture dulceaţa,
fără o urmă de frunză m-au lăsat
abandonându-mi ca zălog, mătasea.

poezie de Aurel Ştefan Drăgan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele trauler negru

Cel mai bun trauler cu care-am înfruntat valurile bubuitoare,
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
A fost un trauler negru c-un echipaj dornic de-a fi mereu pe mare –
Cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Era acolo un diavol bătrân cu nasul spart
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
Era trecut de-optzeci de ani. Era perechea mea de cart –
Dar, cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Naufragiase-n martie, anul trecut, într-un ghem de furtuni polare
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
L-am întrebat bătrânul schilod dacă gerul îl muşcase de picioare –
Cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-ncepă păruiala.

Şi bătrânul diavol (ani, avea cel puţin nouăzeci)
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
A zbierat, "O, erau calde ca o felie de pâine arsă, nicidecum reci" –
Hei, cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Mi-am înmuiat saboţii şi nădragii cât pentr-o-întreagă viaţă
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
În apa bună-a mării pe care niciodată Domnul n-o îngheaţă –
Oh, cântaţi, mardeiaşii mei, să-începă păruiala.

poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu fusese niciodată frumoasă, dar viaţa ei toată, care nu fusese decât un şir de fapte bune, o învăluise în cele din urmă în ceva imaculat şi luminos; odată cu bătrâneţea, dobândise ceea ce s-ar putea numi frumuseţea bunătăţii.

citat celebru din romanul Mizerabilii de Victor Hugo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

fericire

Tocitul pragului casei de către prietenii mei, aceea e fericirea.

definiţie de Tiberiu Utan
Adăugat de Yigru Zeltil
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb şi negru

În mine totul s-a frânt
Ca într-o clepsidră spartă
Şi curge durerea ca nisipul în vânt
Şi viaţa mea e moartă...

Şi plouă des din ochii mei
Iar lacrima mă doare
Şi stropii-s mari şi ochii grei
Şi ziua soare n-are...

Nopţile-s albe tot mereu
Iar visele nu au culoare
Somnul cel lin devine greu
Dorinţa apăsătoare...

Din viaţa mea dispar culori
Dispare încet albastru
Şi chiar petalele de flori
Se-mbracă-n alb şi negru...

poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicului

Bunicule, aud caii noştri
pe lespezi de piatră albastră,
căpestre şi copite neumblate.
Te prind cu biciul în mână,
imaginar strunind
văzduhul cu miros de fân.

Aştept să vii fără caleaşca neagră
şi fără pâinea udă din desagă,
dar tu, bunicule
pe două porţi nemaivăzute
ai drumuri neumblate
şi-ncâlcite...

Din toamna care a trecut
miroşi bunicule de mult
a flori călduţe, galbene
de lut.

poezie de Ileana Pop-Nemeş din Pasăre nebună (2016)
Adăugat de Ileana Pop-Nemeş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus, în inima mea

Ieri, când priveam soarele,
(tare mult îmi place răsăritul său!),
m-a bătut pe umăr
una cu o coasă,
îmbrăcată în negru,
(ciudat, zic, pe căldura asta, în negru?)
mi-a zâmbit sardonic
şi i-am retezat-o scurt,
într-o oltenească naturală:
"tu ce vrei, fă!"
"bă, zice, ai grijă,
toti treceţi pe la mine,
cu voia dar mai ales
fără voia voastră!".

Am privit uşor
în stânga
lângă inimă
şi l-am văzut pe Iisus,
îmi zâmbea părinteşte
şi-am simţit că nu sunt singur,
m-a cuprins o siguranţă totală!

După care, s-a dus,
cum, cine?
aia cu coasa!

Iisus a rămas lângă mine,
în veci, ca să zic aşa.

poezie de Ion Ţoanţă din Lacrimi Christice (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că viaţa mea personală trebuie pusă pe tarabă, viaţa de familie, ceea ce fac eu, copiii mei, ce face soţia mea, cum mă înţeleg cu ea, dacă ea vrea să cumpărăm un dulap sau eu vreau să schimbăm frigiderul. Dacă sunt interesant cu ceva, prin ceva, acel ceva trebuie să fie ceea ce sunt eu ca actor.

citat din Ion Caramitru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o seară

Într-o seară ploioasă de Mai,
te-am desenat aşa cum erai,
într-un décor haşurat în creion,
tu, lângă un vechi magnetofon.

Într-o altă seară târzie de Iunie
am corectat şi ultima linie.
Atunci am crezut că totul s-a sfârşit,
decorul, decorul era greşit.

Apoi te-am desenat pe nisipul auriu
sub cerul de August purpuriu.
Te-am desenat pe o plajă pustie,
eram doar noi şi-o coală de hârtie.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de Alin Zamfir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţăm să vizualizăm

Doar vizualizăm fericirea...
Timpii se împart inegal
Între "a fi" şi "a nu fi".
Nu mai putem iubi.
Plus infinitul desparte
Universul de oameni,
Liniştea de tăcere
Şi viaţa de moarte.
Tălpile-şoaptă caută mângâiere.
Dor când stelele ascuţite
Se rostogolesc tăcut şi cuminte,
Pe portativul aducerii-aminte.
Doar utopii –
Ca şi cum am spune ca albul e negru,
Iar noaptea e zi.
La marginea fiecărei secunde
Se sfârşeşte o eră.
Noi devenim hotar şi fluture cu aripi de jar.
Relative sunt toate,
Fericire, lumină, iubireşi şoapte...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea neîmpărtăşită poate fi cu greu numită fericire; nu are niciun gust.

citat celebru din Charlotte Bronte
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul dragostei

Joc frumos e dragostea
Ce-a pătruns în viaţa mea,
Joc frumos de fericire
Ce mi-a adus doar iubire.

Clipe dulci, de neuitat
Sufletul mi-au încântat.
Plină-i acum viaţa mea
De jocu'-acesta – dragostea...

Tu, cu trupu-ţi delicat,
Inima din piept mi-ai luat
Şi liniştea mi-ai furat,
Dar nici eu n-am ripostat.

Cu pivirea-ţi cristalină,
Dulce, suavă şi senină
Şi albastră ca şi marea,
Necuprinsă cât e zarea...

Sufletul mi-ai subjugat,
Ochii, mintea, ţi le-am dat...
Stăpână mi-ai devenit,
Căci nu mă satur de iubit.

Îţi spun sincer "Te iubesc!"...
De ziua ta-ţi dăruiesc
Toată dragostea ce-ţi port;
Fără tine-s ca şi mort!

Mi-a adus doar fericire
Jocul nostru de iubire,
Ce-a pătruns în viaţa mea;
Joc frumos e dragostea.

poezie de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rapsodie fără culoare

Eu eram albastru
tu erai mov,
două destine paralele
care se încrucişau
în poeme gri
puse pe note
într-o rapsodie fără culoare,
de ce curcubeul
e atât de egoist?

poezie de Ion Ţoanţă din Rapsodie în mov
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără temă

Mă cotropeşte o dilemă,
Şi-alunec aiurit pe-o pantă,
Să scriu catrene fără temă,
Şi epigrame fără poantă.

epigramă de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!