Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Lorena Craia

Hrană pentru rana copiilor noștri

cioburile mâinii tale
învelesc în căuș
bobul de grâu
din care hrănești copiii
trimiși pe front

ei pun deoparte
întuneric în ranițe
și câte-o felie de moarte
pe care o înmoaie
seară de seară
la popas
în apă grea

și cuțitul acesta
pe care îl primești la prima strigare
va unge fruntea ultimei mame

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Lorena Craia

La margini de seară cânta o vioară

privește
fluturii care duc iarna pe umeri

și noi
într-un altar de frunze moarte
deschidem porțile cărții

avem ce-avem cu morții
dar nu cu moartea

ne va ține de cald

iar fluturilor le va fi dor
de ghilotină

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Ȋntr-o lingură cu apă

înot la nesfârșit într-o lingură cu apă
și buza mea se crapă
de sete
de-ntrebări
de semnele de carte
care s-au scurs în piramide
și în moarte

odihna mea sub piatra asta moale
se răscolește-n pasul
ce umblă pe-altă cale
copiii care-și taie degetele lungi
înalță zmeie până unde mergi
dar nu ajungi

înot la nesfârșit cu ei de mână
în timp ce toate apele se-adună

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Închistare de seară

(țării mele)

Zăvoaiele nu mai cresc,
Munții se despăduresc,
Mările se neliniștesc,
Frunțile îmbătrânesc,

Copiii nefericesc,
Părinții se răzvrătesc,
Iernile înnebunesc,
Verile lungi se feresc

De seri, ce dezmorțesc
Umerii, ce-mi dezgolesc
Atunci când toate privesc
Cu ochii-nchiși nefiresc;

Așa că precupețesc
Colț din albastrul ceresc
Și-aștept și eu să plesnesc
Pe ramul primăvăresc.

Aș vrea să îmi vând din tăcere.
Pe străzi mi se vinde plăcere
Și acasă nimeni nu-mi cere

Să îmi coc iar o pâine din grâu,
Să aduc apă rece din râu,
Să îmi țin calul negru în frâu,

Să umplu stupina cu miere,
Să fac ciocârlia să zbiere,
Să văd cum din mine, tot, piere

Zăvoiul. – Iar munții și marea
Să-mpreune cerul cu zarea,
În țara ce azi mi-e salvarea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Colindul ramurilor de alun

O plângi pe mama-n seara de Ajun,
Vei plânge și în ziua de Crăciun,
Vei plânge poate frații, poate tații,
Așa, neputincios, precum damnații.

Și totuși o lumină nefirească
Pe fruntea rece să se prăbușească,
Nu este nici din cer, nici din pământ,
Ci este din al lor ultim cuvânt.

Auzi colindătorii la ferești,
Sub fulgii care ning ca în povești,
Auzi cum vocile în tine cad
Spre seară, când te-așezi pe lângă brad.

Și rupi din pâinea caldă din cuptor,
Apoi zâmbești ca un umil actor,
Gândind că fulgii care cad pe drum
Sunt mult mai calzi decât ești tu acum.

Să lași lumina asta nefirească
Pe fruntea rece să se prăbușească,
Prieten drag, sub ramuri de alun,
Nu este nimeni singur de Crăciun...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Fruntea conducerii se schimbă

masacrul celor o sută de porumbei
din piața albastră
a îngreunat conștiința generației biblice

vânătoarea a-nceput într-un vas de lut
și a continuat până pe o bancă pe care
tinerii care se iubesc
își fac analize calorice
apoi traversează în care alegorice
piața albastră și sângerie
netedă ca o coală de hârtie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Lebăda, egreta și sfântul

vocile, păpădiile și zmeii
se înalță dimineața
când roua mișună
pe coapsa ei

spre seară
se-nclină vreascurile pădurii
unul câte unul
în părul ei

numai ea
caută melci
pe care să-i zdrobească în tihnă
unul câte unul

în timp ce tu
fără voie
vorbești ca prostul
cu peștele lui Noe

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Revelație

ciudat mi se pare a fi
bobul de grâu ce naște
negrăitoare lanuri în care mă pierd
când așez luna pe masă și chem

înfruptați-vă cu toții din trupul acesta

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul bobului de grâu

Bobul de grâu se preface în pâine
Rumenită-n cuptorul din casă,
Stă generoasă și sfântă pe masă,
Din vecie hrănește pe om și pe câine.

Todeauna când foamea ne-apasă,
Mâncăm din ea astăzi și mâine,
bobul de grâu se preface în pâine
Rumenită-n cuptorul din casă...

De suntem pe meleaguri străine
Și n-avem o pâine rotundă pe masă,
Avem nostalgia celei de- acasă
Și visăm la noapte... tu și cu mine,
bobul de grâu se preface în pâine...

rondel de
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Chemare

din limba mea ascuțită
veninul aspru și dulce
mângâie creștetul dracului
aproape de gleznă să-l culce
cu ochii mai triști ca femeia
ce-ngroapă copiii de prunci

orfan e pământul în care
cu îngerii negri te-arunci

și cântecul verde se-aude
în papura nopții subțire
copilul iubirilor crude
mă prinde în horă de iele
când noaptea se numără stele
și luna adoarme-n privire
cămașa ți-e plină de dude
strivite de sânii ei goi
țăranii își caută oi
și tu...

tu cauți cu limbă de moarte
veninul meu dulce din vorbă

să pui răsăritul deoparte
să pui două lemne pe foc
din razele soarelui sparte
în iadul meu vino fă-ți loc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Inefabulă

să nu generalizăm
infinitul

pentru că acesta
poate fi cuprins
într-o clipă
întoarsă pe dos
cu podul palmei
în care
creștetul lui

și-a găsit

odihna

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Ce tot îmi spui de Ana?

amestec făina oaselor mele
în bolul osului tău
din care fluieră coclaurile

neumblarea noastră
nu face decât să ne depărteze
de zidurile pe care le ridicăm
și pe care le văruim

cu oase

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Despre copiii care mușcă

prin nașterea mea absolut întâmplătoare
am evitat o bună perioadă
în care toți șopteau pe stradă
ori pe la colțuri, în tramvaie

nefericiții mei părinți
se-obișnuiau printre gunoaie
n-aveau ce face

bună-ar fi o ploaie!

cu ochii-nchiși încerc să mușc din timp
sau să împușc acest nemernic

pesemne niște văduve
au amintit despre copilul care rânjește-n sinea mea
într-un pomelnic

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Eu, Dumnezeu și lacrima din colțul ochiului

Știu că o să plec ìn locul ìn care
Dumnezeu ìși prepară
cafeaua de unul singur
pentru o felie de pâine o să- l rog
să mă lase seară de seară
să- l spăl pe picioare ìnainte de culcare
și dacă va fi să cinăm și
dormim ìmpreună
dimineață
mă voi preface că am visat
și ìi voi spune că l- am văzut incotit
pe marginea patului
cum din palmă imi hrànea moartea
cu bucăți de carne rupte din mine
și o să- i mai spun că
cel care ìi ștergea lacrima
din colțul ochiului
eram eu
cel de dinainte de a ne cunoaște

poezie de (10 octombrie 2021)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Lorena Craia

Când luna pare veștedă și grea

obloanele se-nchid la miezul nopții
când luna pare veștedă și grea
iar ea
se ține de o margine de stea
cu ochiul ațintit în buza porții

foșnește primăvara prin poteci
când luna pare veștedă și grea
dar ea
se-apasă de pe marginea de stea
cu fruntea și cu buzele ei reci

nici urșii nu-și mai caută bârlog
când luna pare veștedă și grea
spre ea
se-aruncă de pe-o margine de stea
același dumnezeu, mut și olog

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Nani, nani

M-am așezat cuminte lângă tine
Și-am măsurat de jur și împrejur,
Sicriul să nu aibă vreun cusur
Când ne vor putrezi oase puține.

Ca la un scurt popas însângerat,
Maria-și pieptăna părul de vată;
Nici nu mai e ce-a fost și ea odată:
Cucoană părăsită de bărbat.

Mai sus, înspre o baltă cu brotaci
Și apă sălcioasă ca un vin,
O lună-și prelingea din sânul plin
Ce-a mai rămas din tinerii burlaci.

Mă uit la ceas. E ora nopții reci.
Copiii se ascund prin crăpături.
Noi tragem două-trei înjurături,
Apoi ne adormim, zâmbind, pe veci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

Marisa

la umbra unui pom pitic
Marisa își pregătește
seara florilor de tei

și de-acolo, din bordei,
strânge chipuri de femei tăcând
țesând borangic

pentru bărbații care sapă
șanțuri provizorii
de la carul mare până la carul mic

iar dacă din întâmplare
vreo stea le-a scăpătat
să fie pentru femeile din sat

și pentru copiii care încă

nu i-au aflat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu m-am măritat niciodată, fiindcă n-am simțit nevoia. Am trei animale de casă, care-mi țin perfect loc de soț. Am un câine, care sforăie toată noaptea, un papagal care înjură măcar o dată pe zi și un motan care vine foarte târziu acasă, seară de seară.

citat din
Adăugat de L. IulianaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Barabas" de Marie Corelli este disponibilă pentru comandă online la numai 9.90 lei.
Lorena Craia

Advocatus diaboli

presupun cu certitudine
faptul că trăim
în lumea buldozerelor
care taie fin pădurile
de la un capăt la altul

bunica torcea lâna mieilor
îndoiți cu apă grea
se așeza în genunchi
și din palmele covată
îmi îngrijea mama oloagă

acum cincizeci de ani
secolul își făcea veacul
jumate în iad
jumate pe lângă

dar mama
cu o cheie ruginită de metal
a tăiat cordonul ombilical
așa cum buldozerele
taie fin

pădurile

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dansatorii (Din vremea Marii Bătălii, 1916)

Podelele-s lunecoase de la-atâta sânge:
Pământul se-învârte-n cerc. Domnul la piept ne strânge.
El stinge lumina blând ca briza unei șoapte
Celor care, ceas de ceas, mor pentru noi –
Noi încă putem dansa noapte de noapte.

Muzica a amorțit de la atâta moarte –
Noi le sorbim respirația ultimei clipe de departe
Amestecată c-un nume drag rostit ultima oar㠖
Pentru ca muzica să ne-încânte iarăși,
Iar noi să putem dansa seară de seară.

Suntem muștele de pe cadavrele care zac în soare,
Dansând și bâzâind îndestulate. Deși Isus moare
Înnebunit de-ororile luminii, de-a lor intensitate –
Lumina s-a smintit și ea, plină de sânge...
Iar noi dansăm, noi dansăm în fiecare noapte.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Ion Cristea

O seară ca oricare

O seară ca oricare...
Nu este ieșită din tipare.
A apărut din depărtare
cu-a ei magie de-nnoptare,
cu secretele în fașă
și-a lor privire trufașă,
cu neliniști fugare
și un dor care doare...
O seară ca oricare
își lasă umbra sa mare
peste a lumii mirare.
Gândul rău, gândul bun
își pregătesc de pe-acum,
a nopții cărare.
Se-aud clopotele, parcă, mai tare,
culorile au aceeași culoare,
iar eu mă simt ca oricare,
nici mai mic, nici mai mare...
O seară care pășește ușor,
alături de păsări în zbor,
alături de stele, de ceață,
de florile iernii de gheață...
O seară ca oricare,
ce-a apărut dintr-un nor
și-acum, în noapte dispare,
încetișor...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook