Răscoliri de cuvinte

Ceva din adâncurile mele
se recompune
în şoapte nerostite
în poezii nescrise.
E frumos să simţi
acele vibraţii unice
în viaţa cuvintelor tale,
căci, noi suntem doar
răscoliri de cuvinte,
un amalgam compus
din fantasmă şi real,
din genă părintească
şi ceva din cele
sfinte rătăcite-ntre
ploi de gânduri,
între: a fost şi va fi

poezie de Mirela Minuţa Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

... O firmitură de iubire

Spune, cum pot să te cobor din gânduri,
Să poposeşti în lumea mea reală,
Din visuri să te smulg când faci escală
În nopţi însingurate, rânduri, rânduri...

De-ar fi un singur ceas să facem trocul
Să-mi simţi a sufletului răscolire,
Râvnind la firmitura de iubire
Ce-ar stinge inimii o clipă focul,

Atunci ai înţelege-a mea simţire
Şi dragostea ce mistuie-n fiinţă,
Strivită între patimi şi dorinţă,
Doar pentru-o firmitură de iubire

poezie de Mirela Minuţa Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romeo-al visurilor mele

Nefericită-s câteodată
Şi bucurie-aş simula
Veninul tăinuind, ce-noată,
Precum un peşte-n rana mea.

Dar tu mă simţi ca-ntotdeauna,
Tristeţea nu pot să-ţi ascund,
Nici camufla, nu pot, lacuna
Fără liman, creştet ori fund.

Căci mă apasă gânduri grele
Şi teama de-a te zărăsti,
Romeo-al visurilor mele,
Prin ale lumii intrigi gri.

Nu ai cunoaşte-ntâi calvarul,
Des ai gustat din cazna mea,
Paharul plin îşi varsă-amarul
În cupa ta... fără-a-ntreba.

Eu, Julieta fără soartă,
Îndrăgostită de-un proscris
Ce inima i-a frânt şi-o poartă
Spre nimicire, cum e scris...

Tu, prinţ clădit din praf de stele,
Un dar sublim... rămas promis
Romeo-al visurilor mele
Încătuşat şi interzis...

Ardem mocnit, fără remediu,
Zvâcnind în lave şi scântei,
Jarul aceluiaşi incendiu
Aprins în ochii tăi şi-ai mei.

poezie de Mirela Minuţa Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte nerostite

Şirag de mărgele în jurul sufletului
cuvinte nerostite... sărutările tale,
pietre scumpe
aduse din ţinuturile
geloase ale Şebei.
Purtau identitatea ta
în strălucirea lor
când alunecau
pe sâni,
pe genunchi,
în inima mea..
de parcă erau mai limpezi
decât aurul de Ofir,
sarutările tale.

poezie de Mirela Duma Bilc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e ceva

Mi-e ceva între sete şi dor,
Simt c-aş vrea să trăiesc şi să mor,
Mi-e ceva între foame şi frig,
Să şoptesc îmi doresc şi să strig.

Amalgam de trăiri am în gând,
Mă trezesc ba râzând, ba plângând,
Mi-e ceva între tine şi tot;
Sunt chiar eu. Pot să spun: Nu mai pot!

poezie de Marius Robu (26 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ta arată astăzi exact aşa cum ţi-ai creat-o până în acest moment. Gândurile tale (conştiente şi inconştiente) au determinat alegerile tale, iar alegerile tale ţi-au modelat comportamentul şi acţiunile. Dacă nu-ţi place cum arată viaţa ta acum, observă care sunt acele gânduri (credinţe limitative, frici, prejudecăţi şi aşa mai departe) care te-au determinat să ajungi în acest punct, renunţă la ele şi înlocuieşte-le cu altele cu care simţi că rezonezi. Asumă-ţi 100% responsabilitatea gândurilor, cuvintelor şi acţiunilor tale, asumă-ţi responsabilitatea şi pentru întâmplările din viaţa ta (deoarece tu ai atras acele lucruri) şi, odată ce ai conştientizat că tu deţii puterea, schimbă-ţi viaţa. Foloseşte-ţi puterea interioară!

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din noi, praf

Alb, până mai ieri.
Azi, gri, până când?
Negru?
Nu.
A trecut de ceva vreme,
şi a rămas cenuşă.

Mai întâi a fost Neant,
iar mai apoi, Ceva.
Acel Ceva ne-a transformat,
... am vrut Apocalipsă.

Aparent, se cam sfârşise,
însă dincolo era lumină.
Mă orbisei.
Mă orbisem.

Neant.
Ceva (?),
vag.
Apocalispă?
nu.
Neant.
Apoi, Ceva.

A trecut timp de atunci.
Ceasul ş-a urmat acele monoton.

Zile curgeau, se-nchidea Cerul tot mai tare,
se-nchidea Ceva-ul de la noi.
Ceva ce nu mai exista demult, în mod real.

Mă-ntrebam pe-atunci, de ce?

Ceasul acela...
ceasul acela m-a trezit.
Ceasul acela ce-şi urma acele monoton.
De aici, Neant, din nou.

Te uitasem.
Apoi Ceva.
Nu, nu era.

poezie de Georgiana Manolea (3 martie 2009)
Adăugat de Georgiana Manolea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trăim o viaţă, suntem Viaţa! Nu trăim o realitate, suntem unica realitate. Nu suntem un trăitor, nici un căutător, nici un făcător. Nu ne mişcăm între polurile dualităţii, suntem NON-DUALITATEA. Nu suntem o formă, suntem Non-forma în care toate formele apar şi dispar. Viaţa nu posedă o minte. Mintea e doar o adunătura de gânduri. Noi nu suntem gândul ce străbate viaţa. Suntem Viaţa neatinsă de gând, ce nu cunoaşte mintea şi dualitatea, separarea. Mintea observă doar forme despărţite de spaţiu gol/nimic. Însă ceea ce defineşte ea ca nimic e chiar oceanul în care forma apare şi dispare. Mintea cataloghează ca real doar forma; doar peştii din ocean, şi spune despre ocean că este un Nimic, ceva nefolositor şi nereal. Elimină oceanul şi păstrează doar peştii. Apoi numeşte asta realitate şi cercetarea ei o numeşte cunoaştere. De aceea adevărata realitate pe care o suntem, nu o poate cunoaşte şi nici persoana nu poate cunoaşte Realitatea şi Adevărul, însă le suntem chiar acum, chiar aici! Căutăm să cunoaştem ceea ce nu poate fi cunoscut căci doar separarea e cunoscută, doar trecerea, doar ceea ce apare şi dispare, iar Noi nu suntem ceea ce apare şi dispare, ci eternitatea neatinsă de timp în care totul apare şi dispare. Eternul martor, tăcut, plin de pace, nemişcat.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

UNIŢI SUNTEM CU UNIVERSUL, AMALGAM ÎNTRE PĂMÂNT ŞI CER
Uniţi suntem cu Universul, amalgam între pământ şi cer
Să nu cunoaştem niciodată clipa risipirii în eter,
Căci n-am făcut cu nimeni legământ să dăinuim un veşnic timp,
În gara planetară, Omul este numai simplu pasager.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era ceva ce n-aş fi crezut despre cuvinte, propriile mele cuvinte, spuse cu voce tare, cele pe care le-am spus pentru a-i da o mângâiere, o speranţă, toate acele lucruri în care nu am crezut niciodată. Ele m-au salvat.

Alice Hoffman în Regina de gheaţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e materie primă. Noi suntem artizani. Avem capacitatea de a ne sculpta existenţa în ceva frumos ori să o corupem în ceva urât.

citat din Cathy Better
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspectul frumos al sânilor constă în faptul că sunt unici. Nu înţeleg obsesia de a-i falsifica. Este un lucru foarte ciudat să preferi ceva contrafăcut şi mare, în loc de ceva mic şi unic, sau chiar frumos şi real.

citat din Anne Heche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călător prin gânduri

Sunt călător prin gânduri în vremea dinainte,
Pe vechi poteci lăsate în urmă, nealese,
Ş pot să merg pe ele spre multe alte ţinte,
Să-mi stăpânesc emoţii adesea ne-nţelese,
Să-i pun călătoriei toţi paşii în cuvinte.

Ajung şi trec prin ziua în care o răscruce
Mi-a fost mai importantă şi-mi devenise halta
Din care o potecă ştiam că mă va duce
Acolo unde-i numai o cale, făr-o alta
Înscrisă în destinul ce viaţa ne-o conduce.

Era pe drumu-acela şi mă chema, din noapte,
Un glas pe care gândul îl ştie şi-l ascultă,
Dar azi n-am cum alege cărări ce cheamă-n şoapte,
Ci caut în tăcere, pe harta mea ocultă,
Trasee neparcurse, cuvinte noi şi fapte.

Sunt călător prin gânduri, rătăcitor prin vise,
Pescar ce etalează capturi din vieţi străine
Şi le aşterne-n rândul cuvintelor nescrise
Ce, la lumina zilei, dezvăluie destine
Din lumea ce ascunde potecile omise.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

Sunt eu,
într-o mie de cuvinte
şi-o mie de stări.

Eşti tu,
ce-n neguri la drum lung spre mine te-aşterni.

Suntem noi,
cu visuri, cu şoapte,
ce-n noapte
n-avem cuvinte dorul să-l spunem.

E o taină, el, ecoul,
e prelungirea cuvintelor nerostite
şi geamătul valului înspumat
ce de neclintita stânca s-a spart.

E ploaia,
ce-n mii de lacrimi ea se risipeşte
spălând pervazul ros de vreme,
spălând noroiul timpului,
ce peste noi se-aşterne!

poezie de Rodica Cernea din Ferestre în timp (18 octombrie 2007)
Adăugat de Rodica Cernea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candelabrul cuvintelor

În ploi de cuvinte ce-ngheaţă,
Tot jurul devine macabru
Şi rece, şi fără de viaţă,
Din sloiuri, sculptat, candelabru.

Ca braţe-i atârnă junghere,
Se-nfig în tăcerea de stâncă
Şi ard, şi provoacă durere
În rana deja prea adâncă.

Copacul de gânduri şi vise,
Mai poate, mai rabdă şi duce
În lumea cuvintelor scrise
Îngheţul acelui ce luce.

E, totuşi, frumos, candelabrul,
Cu braţele-i reci de lumină!
Doar stânca îi simte macabrul
Prin răni ce îi cresc, fără vină.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La margine de gânduri

Urmează zboru-albastru printre fluturi
De îţi apasă-n suflet dorul greu,
Aşterne-mă la margine de gânduri,
Pe-un vis brodat din flori de curcubeu.

Când tainele şi-o despleti-nserarea
Şi dragostea-n simţiri va pune bir,
Hrăneşte-mi buzele cu sărutarea
Ce mă-nfioară până la delir.

La sânu-ţi cald sunt ca un prunc în pântec,
În ochii limpezi, apă de izvor,
Pe buze moi, viers dulce într-un cântec
Şoptit în nopţi toride de amor.

Curgi râu curat ce-n drum spre împlinire
În urmă lasă pietre şi noroi,
S-ajungi iubire limpede la mine
Când luna ţese stele pentru noi.

poezie de Mirela Minuţa Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte nerostite...

Lacrimile-mi sapă-n obraji cuvinte
Cuvinte nerostite!
Se preling şi cad rătăcite pe covor...
Se lasă călcate de talpa-mi în treacăt, întâmplător.
În dorinţa deşartă... la măcar unica şansă... de a spune cum dor
Cum dor cuvintele nerostite?
Şi oare... prelinse în van,
Ce doare mai tare, cuvintele nerostite sau.... sufletul trist, în aşteptarea lor?
Sunt lacrimi, cuvinte... ce pot spune poveşti, dar tac... tac şi dor!

poezie de Gianina Foldvari (24 iunie 2015)
Adăugat de Gianina Foldvari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt frumoasă

Sunt şi azi, cum ani de-a rândul,
Stăpână pe ce-i frumos...
Glasul mi-e curat, iar gândul
E cuvântul lui Hristos.

Iar dacă vreun rid sub gene
Sapă, timpu-a-l înrăma,
Ani grei martor or să-l cheme
Să pledeze-n dreapta mea.

Sunt frumoasă, chiar de unii...
Umbra tind a-mi cerceta!
Trandafiri se cred ciulinii
Ce au spini spre a-nţepa.

Fiindcă nu stă în picioare,
Buze, şolduri, sâni, veşmânt...
Frumuseţea-i o licoare
Pusă-n suflet şi-n cuvânt.

poezie de Mirela Minuţa Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te gândeşti la ceva superior, te identifici cu acel ceva. Când mintea ta e plină de lucruri şi gânduri inferioare, te identifici cu acele gânduri.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am o problemă atunci când oamenii spun că ceva este real sau nu este real, sau normal sau anormal. Sensul acestor cuvinte pentru mine este foarte personal şi subiectiv. Întotdeauna am fost confuz şi nu am avut niciodată o înţelegere clară în ceea ce priveşte sensul acestor tipuri de cuvinte.

citat din Tim Burton
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caută să găseşti în tine ceea ce simţi că ai nevoie! Cu cât îi responsabilizezi mai mult pe ceilalţi de împlinirea şi satisfacerea dorinţelor şi nevoilor tale, cu atât rişti ca în momentul în care ei dispar din scena vieţii tale să rămâi gol şi să simţi că ai pierdut tot ceea ce ai avut. Îţi spun un mic secret ce s-ar putea să nu-ţi placă: în astfel de cazuri, doar ai avut IMPRESIA că ai deţinut ceva. În mod real, această iluzie îţi era întreţinută de altcineva – de aceea e atât de important să îţi dezvolţi independenţa şi încrederea în tine însuţi fără să le pui pe umerii altuia.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!