În aripi de piatră
cuvintele
gravate
nu cunosc niciodată
zborul

gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

porumbeii
aşează duios
pe umerii bunicii
zborul înfrânt
de tâmplele albe

gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul
dirijor
de aripi
spre ziua
de mâine

gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul
clipa
ce zbate
aripi de fluturi
în vârful degetelor

gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

rădăcini
sfios clintite
de aripi,
privirea copacului
încătuşează zarea

gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini
sfios clintite
de aripi,
privirea copacului
încătuşează zarea

gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

mireasma florilor de câmp
adie
în braţele tale
mângâierea
atâtor aripi de fluturi

gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi

Peste tot
Va fi aeroport
Dacă primeşti
Aripi versatile
În cenaclul poeziei
Poţi să te înalţi
La paritate cu zborul
Peste limita umană
Într-o clipită
La soborul eternităţii
Momentelor
De fiecare clipă.

poezie de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zborul fără aripi e visul dintotdeauna al omenirii.

aforism de David Boia (18 ianuarie 2024)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vocea liniştii îmi atinge cuvintele, Îl cunosc şi astfel mă cunosc pe mine.

citat celebru din Rabindranath Tagore
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monica: Danny, o cunoşti pe Monica? E drăguţă. Nu arată rău, nu?
Rachel: Mersi, Mon.
Danny: Sigur că nu.
Monica: Vrei să ieşi cu ea?
Rachel: Monica!
Danny: Sigur! Vineri e bine?
Monica: Vineri e perfect. De-abia aşteaptă.
Danny (către Monica): La întâlnire o să pot să vorbesc direct cu ea?

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa pentru doi

Am nevoie de tine să reinventez zborul
în toate înţelesurile,
să-ţi arăt că te înţeleg când nu eşti înţeles,
să te hrăneşti
cu mine până îţi umpli inima.

N-am găsit nicăieri zborul,
şi am rămas neschimbată:
sunt dependentă de aripi.

Odată a venit un înger cu zborul greoi;
mi-a scos sufletul şi l-a aşezat la o masă pentru doi.
Mi-a spus că vei veni să te hrăneşti
cu mine până îmi vor creşte aripi.

poezie de Camelia Opriţa din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele nu trebuie să moară niciodată

Cuvintele nu mor niciodată
Ele se preschimbă în lacrimi de iubire.
Pentru acel care are inima curată
Şi crede cu adevărat în fericire.

Cuvintele nu mor niciodată
Ele se preschimbă în lacrimi de durere.
Pentru acel care nu iubeşte viaţa
Şi nu ia de la ea nici o plăcere.

Cuvintele nu mor niciodată
Ele se preschimbă în flori şi miere.
Pentru acel care are grijă de natură
Şi are de la ea plăcere.

Cuvintele nu trebuie se moară niciodată
Chiar dacă uneori sunt uşoare sau grele.
Ele trebuie preschimbate în artă,
Căci arta e adevărata putere.

poezie de Vladimir Potlog (27 mai 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mă să mă leagăn

(poetei Monica Rohan)

monica monica lasă-mă să mă leagăn
în leagănul tău monica
sunt ţeapăn
lasă-mă să mă leagăn îi spune
copacul de om de un an
lasă-mă-n leagăn
totuşi nu-s ţeapă (?!) îi spune poetei
monica în simulare de leagănare plopiul rohan
copacul de
om de un an îi tot spune monica
lasă-mă să mă leagăn monica
sunt ţeavă
prea fixă prin care cu resemnare
-n subţire
umorile soarelui nostru iar curg

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să crezi ce poţi atinge, ce poţi strivi cu degetele, lăsând urmă, dar niciodată într-un pumn de litere bine gravate.

aforism de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăceri de vis

Două aripi au prins inima ta
În florilegiul plăcerilor de vis,
Ai încercat profund, cu mine,
Să zburăm sub cer deschis.

Planăm aşa spre munţi şi văi,
Peste mări cu valuri înspumate,
În zborul larg tu eşti, erai,
Raiul profund cu stele coapte.

Gustam cu ochii fluturând
Clipa ce-aduce viitorul,
Tu mă hrăneşti cu noul vis,
Sub aripi eu îţi zidesc zborul.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc cuvintele

Iubesc cuvintele...
Cuvintele frumoase
Ce se îmbracă-n haine de mătase
În fiecare zi, nu doar în sărbătoare,
Cuvinte moi şi blânde-n ascultare.
Cele ce curg în clipocit de ape
La care vin şi cerbii să se-adape,
Acelea care, nici nu-ţi vine-a crede,
Miros a crud, numai a iarbă verde...
Iubesc cuvintele care mai au un sens,
Căci singure se duc în univers...
Nu au nevoie de mici floricele,
Să le-nţelegi, să te strecori prin ele...
Iubesc cuvintele ce au un început
Şi-un drum al lor către necunoscut,
Un drum ce nu sfârşeşte niciodată
Căci e sublim şi dăltuit în piatră.
Iubesc cuvintele...
Nu ştiu dacă şi ele
Pun prea mult preţ pe gândurile mele,
Dar ştiu că am şi eu momente-n care
Le-aud cum susură lângă izvoare...

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

două…

nu cunosc
orbirea
nici dacă închid ochii
nu cunosc spleen-ul
din degete mi-am făcut mitraliere
ţintind idealuri
chiar dacă
rareori – sau niciodată
ating
nu cunosc
neiubirea
de când am tensiune în artere
şi încă ceva în stern
neînţeles
nu cunosc liniştea
din ziua în care am aflat
că m-am născut
cu două umbre…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cuib de cuvinte

Cuvintele aveau ochi ce scrutau
în mod deosebit
lumea.
Ochii aveau lacrimi prelinse
ca nişte miruri
pe fruntea sufletului.
Lacrimile aveau o greutate
egală cu transparenţa culorilor
arcuite de la un capăt la celălalt
peste timp.
Culorile aveau glas ascuţit
cu două tăişuri:
un tăiş cresta fericirea
până la sânge,
altul secţiona zborul în aripi.
Aripile fâlfâiau
spaţiile de lumină supuse cerului.
Cerul avea o sete necontenită
de păsări călătoare.
Iar păsările,
păsările îmi ciuguleau din palme
cu ciocuri de piatră vineţie,
cuvânt după cuvânt
până ce
mi-au cuibărit inima toată
în poezie.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii când începe războiul. Dar când încep oare pregătirile de război? Dacă ar exista reguli în această privinţă, ele ar trebui transmise urmaşilor. Gravate în argilă, în piatră, transmise. Ce s-ar putea citi? Printre alte fraze: "Nu vă lăsaţi amăgiţi de-ai voştri!".

Christa Wolf în Cassandra
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fiu naivă

Să fiu naivă înc-o zi
Să nu cunosc nici gelozii
Să mai alerg printre copii
Şi să roşesc de m-ai privi

Ochii mei ar străluci
Printre stele aş pluti
Cuvintele, când le-ai rosti
Cu trandafiri le-aş împleti

Pe tine iarăşi te-aş iubi
Poate lacrimi n-ar mai fi
Visul meu s-ar împlini
Să fiu naivă înc-o zi

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!