Cine mai poate supune
Crezul de care siguri suntem
Dar prefacem nopţile-n strune
Iar strunele de uitare se tem.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine mai poate supune
Crezul de care siguri suntem?
Dar prefacem nopţile-n strune
Iar strunele de uitare se tem.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deseori...

Deseori, ne prefacem că iubim,
Dar minţim.
Deseori, ne arătăm prietenoşi,
Dar suntem invidioşi.
Deseori, ne prefacem că ajutăm,
Dar în spate ne săpăm...
Deseori, ne prefacem fericiţi,
Dar suntem nemulţumiţi.
Mereu ne prefacem,
Viaţa ne-o minţim,
Realitatea o răsucim,
Că la sfârşitul ei
Prostia să ne-o înghiţim...
Plecând goi, aşa cum venim,
Sau cu lecţii noi învăţate.

Valeria Mahok (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna, cea mai bună prietenă a mea
Se uită nedumerită:
Cine mai poate sta
Între dor şi femeia iubită?

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu suntem siguri că vom avea o viaţă de apoi, dar suntem siguri că avem o "viaţă de dinainte", adică viaţa de pe lumea asta; de aceea, trebuie s-o trăim cât mai deplin posibil, să nu risipim inutil nicio părticică din ea, oricât de mică.

aforism de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (4 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un popor liber se supune, dar nu slujeşte; are şefi, dar nu stăpâni; se supune legilor, dar nu se supune decât legilor; şi prin forţa legilor el nu se supune oamenilor!

Jean-Jacques Rousseau în Despre contractul social (1762)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am izbutit, fireşte,
Dar împreună cu el,
Cu bărbatul care
Mă iubeşte.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezul lumii şi al meu

Pandemia poate schimba lumea,
dar nu-L poate schimba pe Dumnezeu.
Este crezul lumii de acuma,
cu siguranţă este şi al meu.
Pământenii pot schimba planeta,
dar nu pot schimba şi Universul.
Ei pot schimba vieţii reţeta,
dar nu pot schimba timpului mersul.
Acesta este crezul lumii,
Acesta e şi crezul meu.
Credinţa e Zeul Înţelepciunii.
A fost, există DUMNEZEU.

poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem atât de răi, încât nici nu mai putem să ne prefacem că suntem buni.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul ne vede, iar noi ne prefacem că suntem orbi.

aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mod natural suntem atraşi de oamenii siguri pe ei, deoarece ei ne fac şi pe noi să ne simţim, la rândul nostru, siguri.

citat din Doina Burlacu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţini văd cum suntem într-adevăr, dar toţi văd ce ne prefacem că suntem.

citat celebru din Niccolo Machiavelli
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate-i păcat, poate nu-i bine
Să mângâi focul ce vine
Să pârjolească,
În loc să izbăvească.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dragul lui am inundat
Acest pământ cu flori şi soare,
Dar e primit ca un păcat
Şi se mai sparg la colţuri felinare...

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brennan: Nu eram absolut siguri. Suntem obligaţi să fim siguri, să nu existe nicio îndoială. Toţi suferim când cineva moare.
Booth: Ce poetic.
Brennan: Nu, nu e poetic, e chiar prozaic. Cu toţii avem aceeaşi structură ADN. Când examinez un os nu îl consider un artefact de care pot să mă detaşez. Osul acela făcea parte dintr-o fiinţă umană care a ajuns aici la fel ca şi mine. Nu ar trebui să ne fie atât de uşor să luăm viaţa cuiva. Indiferent cine e sau ce a făcut acea persoană.

replici din filmul serial Cititorii de oase
Adăugat de Matache Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul e lavă topită,
Stâncile sunt de cristal.
Iar, o privire pripită
Şi-n mângâiere metal.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştafeta de la poet

(Lui Grigore Vieru)

Am preluat,
Cu pietate,
Din îndemnul tău,
Lupta pentru dreptate.
Am preluat, în moment durut,
Speranţă s-avem, "cărare peste Prut".
Am adunat într-o carte
Copiii cuminţi ai Limbii Române
Ca să nu uităm de tine.
Eşti tare departe,
Poate ai uitat cine sunt,
Dar eu, Maestre,
Ţin strâns ştafeta,
Aici, pe pământ,
Chiar de uneori totul se vinde.
Noi ştim amândoi:
Mai sunt lucruri sfinte!

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercuri tangente

Un om necăjit, prin ploaie,
Cu o pâine subsuoară,
Învinge drumul, ce se răzmoaie,
Şi, destinul îşi măsoară.

Drumul e drept,
Dar alunecos, greoi,
Un segment
Al anotimpului
Cu ploi.
El merge tăcut, fără să vadă,
Că eu îl privesc de la geamuri,
Îl susţin să nu cadă
Şi, după zodie suntem neamuri.

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fobie

Mă tem să nu înnebunesc,
Dar cel mai tare mă tem
Să nu mă obişnuiesc
Cu starea aceasta
Înţeleasă, dar de neînţeles.
Fobia ascunsă în mine
Este ca o fiară cu colţi ascuţiţi
Care cicatrizează orice amintire de frumos...
Mă tem...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Arde durerea pe os
Ca un ram prea uscat
Frânt dureros,
Pentru care păcat? Cercuri tangente
Un om necăjit, prin ploaie,
Cu o pâine subsuoară,
Învinge drumul, ce se răzmoaie,
Şi, destinul îşi măsoară.

Drumul e drept,
Dar alunecos, greoi,
Un segment
Al anotimpului
Cu ploi.
El merge tăcut, fără să vadă,
Că eu îl privesc de la geamuri,
Îl susţin să nu cadă
Şi, după zodie suntem neamuri.

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu spui: "Te rog, confirmă-mă!" Dar cine îţi va confirma infirmatul? Cine îl va confirma pe unicul fără al doilea dacă doar el există? Doar Acela este real! Eu şi tu suntem ireali. şi mai ales tu! Eu sunt Acela, tu cum de ai devenit acesta ce poate fi confirmat sau infirmat? A te confirma este ca şi cum ai vrea să te afirm ca viaţă. Dar eu sunt viaţa în care toate confirmările şi infirmările sunt infirmii copii ai gândului. Cine îţi va confirma infinitul? Şi mai ales din care capăt va începe să facă asta? Are el vreo unul? Pentru că infirmatul este inconfortabil, iar confirmabilul este confortabilul, dar ceea ce cauţi ca şi ceea ce eşti este non-dualul. Putem împărtăşi Asta pentru că amândoi suntem asta. Mâna stângă o poate strânge, îmbrăţişa pe cea dreaptă şi în această împărtăşire străluceşte natural eterna unitate non-duală. Nu ţi-l pot confirma pe "A-Fi", pentru că tu eşti. Iar pe Acela dinainte de "A-Fi" cine îl va confirma sau infirma? Preaiubitul spune: "Caută Adevărul şi el te va elibera!" Eu Sunt Adevărul, tu cu onestitate poţi afirma Asta?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!