Ardori de primăvară

în paradisul meu e primăvară
luncile sunt pline cu viorele
zburd extaziată ca o căprioară
desprind cu gândul razele din stele.

le împletesc cu romantismul meu
transfigurând un vis din ireal
şi crezul mi-l dezvolt mereu
că voi rămâne pururea pe val.

iubite te iubesc ca o nebună
şi fiece cuvânt este o treaptă
care ne urcă pe sub clar de lună
spre împlinirea cea mai înţeleaptă.

să ne iubim atunci la infinit
primăvara este zâna care ne-a unit.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă poţi păstra

Frunzele de-or mişca în vânt
Mâna caldă să nu ţi-o retragi
E adierea sunt eu un gând
O rază de soare prin crengi

O clipă să nu te-ndoieşti
De soarta care ne-a unit
În gândul tău tu mă doreşti
Fi în pururea al meu iubit

Aşa ne-a fost sortit să fie
Ne-am întâlnit atunci la greu
Mai alintat mi ai dat bucurie
Voi fi adierea vântului mereu

Nu este timpul de altă părere
Atinge copacul ce se mişcă
Mă poţi păstra cu a ta putere
Iubirea noastră este mirifică

Nu fi trist tu ieşi acum în lume
Zâmbeşte şi te vei îndrăgosti
Suflet bun chinuit de o durere
Îndrăgostit liniştit vei trăi

Eu din liniştea cea cerească
Te voi vegea să fie bine
E dat omul să iubească
Zâmbind gândeşte -te la mine

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi şi mâine, mereu

prieteniile mi-au arătat cine sunt eu
un romantic incurabil şi de neoprit
am să iubesc lumea azi şi mâine, mereu
îi voi purta splendorile în infinit.

poezia îmi arată drumul spre eternitate
în momente de răscruce mi-a dat putere
cu aripile ei zbor azi spre libertate
şi nu am în sânge teamă de cădere.

muzica este alintul care mi-l doresc
în miezul simfoniei simt că plutesc pe valuri
oriunde prin lume cu ea călătoresc
şi-adesea se mulează punte între maluri.

sunt răsfăţata timpului şi vă iubesc
prieteni ce mă-nconjurati cu idealuri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incantaţie

într-o lume plină de pure vibraţii
eu rezonez cu poeţi visători
cu elan emfatic exprim incantaţii
mă simt mereu atrasă de stele de sori.

mă contopesc cu romantismul magic
lupt împotriva întristărilor sumbre
complexul de valori este nostalgic
sclipiri în suflet să destrame umbre.

cuceresc timpul cu metode obiective
temperamentul meu e rampă de avânt
iubesc continuu- stări semnificative
le zămislesc în versuri şi în cânt.

doruri şi speranţe sunt comunicative
lumini îngereşti le aşez în cuvânt.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub clarul de lună

sunt la vârsta la care nu mai fac nazuri
las timpul să-mi picure în vene mulţumire
am strâns în suflet bucurii şi necazuri
astfel ca tot omul nutresc curată iubire.

fericiri din tinereţe au rămas amintiri
sunt umbre de visare nopţi la rând
din tâmplele cărunte bizare străluciri
alunecă spre inimă spre fiecare gând.

am trăit să iubesc tot ce m-anconjurat
prin păduri de ploi am alergat nebună
am râs cu fluturi cu obraz îmbujorat
şi mi-am păzit credinţa de furtună.

sunt fericită cu tot ce Dumnezeu mi-a dat
mă tratez de tristeţe noaptea sub clar de lună.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muguri de gânduri

sunt extaziată m-am împrimăvărat şi eu
muguri de gânduri cresc în chimia de atomi
culori vesele se scurg una în alta mereu
desen cu flori şi fluturi cu înverziţii pomi.

concertul de mierlă m-a făcut să tresalt
nu este pasăre să cânte mai sublim
cresc emoţiile pure ca muntele înalt
căci numai primăvara profund mă anim.

am lansat în univers gânduri miliarde
să întâlnească stele şi mândri luceferi
scânteia divină ca o torţă mă arde
parcă port curcubeie pe umerii teferi.

mă adâncesc în peisaj cu romantismul verde
lacul admiraţiei mele este plin cu nuferi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire albastră

vertiginos înaripat îmi este avântul
umple golurile din destinul meu
în vârtej tumultuos dezvolt cuvântul
drumul spre extaz îl caut mereu.

doruri câteodată sunt simple rătăciri
pasiuni pornite pe drumul cu stele
zvâcniri demiurgice alungă năluciri
rodiri de viaţă sunt iubirile mele.

dorinţe ascunse răbufnesc ca focul
gânduri arzătoare scot aburi din idei
storc iar norii să plouă norocul
fericiri albastre să curgă din condei.

din cerul absolut semne culeg
cu zâmbete de raze să mă aleg.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub fald de Lună

(soţului meu)

scrie în stele să ne iubim mereu
dragostea noastră e rară nestemată
o singură inimă la bine şi la greu
în fericiri supreme să cânte să bată.

vara de vis ne-a cuprins pe-amândoi
florile în grădină ne salută cu rouă
se bucură de soare se bucură de ploi
ziua ne aduc veşti într-o lumină nouă.

iubirea mea e structură stelară
e praf şi lumină e val de smarald
m-acoperă noaptea cu strălucire clară
trăiesc extazul pur -enunţ de herald.

prin univers poetic gândurile-mi zboară
le- apreciază Luna le învăluie-n fald.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Quiproquo

Azi nu-ţi spun decât că te iubesc...
Dar cât timp te voi iubi nu ştiu -
Mâine, noul meu roman pe care-l scriu
Poate nu voi mai fi dornic să-l sfârşesc...

Dar cum eu voi fi-ntregit de tine,
Marea bucurie de-a mă şti iubit
Va lungi romanul meu la infinit
Numai dacă tu mi-l vei citi la fel cu mine...

Dar tu, vai!...
Nu-mi vei citi decât o filă -
Prima filă -
Fila cu-al tău nume,
Care va produce oarecare vâlvă-n lume,
Ca o nouă prorocire de Sibilă...
Eu, în schimb, mi-l voi citi mereu,
Până ce,-ntr-o bună zi,
Eroina din romanul meu va-nnebuni -
Şi cuminte voi rămâne numai eu!...
Iată!...
Eu ţi-am spus tot ce gândesc...
Dar tu, dacă crezi că ştii ceva mai mult,
Spune-mi tot ce ştii -
Că eu te-ascult...
Poate-mi voi sfârşi romanul,
Fără să te mai iubesc!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (octombrie 1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc tăcerea

Iubesc tăcerea primăverii-n floare,
Tăcerea stelelor care în zori apun,
Iubesc tăcerea zborului spre soare,
Tăcerea sufletului primitor şi bun.

Iubesc tăcerea pădurilor bătrâne
Tăcerea lunii şi-a nopţii-nrourate,
Iubesc tăcerea bobului din grâne,
Tăcerea tumultoasă a inimii ce bate.

Iubesc tăcerea ca vis ori ca simţire,
Tăcerea din adânc a sinelui divin,
Iubesc tăcerea si taina din privire,
Tăcerea care spune la matcă să revin.

Iubesc tăcerea când sunt cu Dumnezeu,
Tăcerea izbăvirii ce-aduce nemurire,
Iubesc tăcerea ca rugă-n gândul meu,
Tăcerea lacrimei la ceas de regăsire.

Iubesc tăcerea ca tihnă sufletească,
Dar nu iubesc o viaţă-nsingurată,
Iubesc tăcerea din lumea îngerească,
Dar nu iubesc trăirea-ntemniţată.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Dedelina "libelulă"

De secole te-am aşteptat
Căci vreau să ne-ntâlnim;
Eşti dragostea ce te-am visat
Şi vreau să ne iubim.

Dă-mi o speranţă să tresar
Din vis să mă trezesc;
Eşti minunatul meu hotar
Pe care mi-l păzesc.

La postul meu din foişor
Sunt ghioceii înfloriţi;
Iubesc, pe Dedelina puişor
De poezie-ndrăgostiţi.

Nu-ţi cer... decât o sărutare
Şi să zburăm prin infinit;
Apoi, o lungă aşteptare
Precum, un devotat iubit.

Bondar Păvălache.

poezie de Paul Preda Păvălache (12 martie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În inima naturii

natura cunoaşte mereu cel mai bine
calea spre frumuseţe şi spre miraj
ea produce minuni sub zări senine
şi ne dă lecţii de mare curaj.

în Paradisul meu izvorul e un brâu
care-nconjoară câmpul cu murmure line
precum doina duioasă din lanul cu grâu
cântată de mirle cântată de mine.

m-am unit cu natura de când m-am născut
ea simte cel mai bine ce mă doare
este protecţia cu cel mai nobil scut
împotriva stihiilor din lumea mare.

în univers natura-i miracol absolut
pun urechea la inimă s-ascult a ei chemare.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etapă stresantă

şarpele durerii s-a încolăcit pe oase
mi-e greu să merg, să urc, să zbor
atingerile lui sunt veninoase
voi lupta cu el până am să mor.

car cu mine un geamantan de întrebări
timpul nu-mi răspunde a amuţit
şi cerul pretinde o seamă de schimbări
soarele meu se îndreaptă spre asfinţit.

timpul care a trecut mi-a lăsat semne
şi fiecare noapte este o mare treaptă
dar steaua mea-i pe cer să mă îndemne
să îmi duc destinul pe calea înţeleaptă.

port în conştiinţă doar gândurile demne
pe care le transpun senină în faptă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vraja lunii

simt mâna Lunii pe obrazul meu
este regina nopţii graţioasă albă
simt mângâierea ei mereu mereu
mătăsoasă ca spuma din halbă.

pe trena pictată cu flori de nalbă
strălucesc stele ca nişte diamante
supremă făptură din a cerului salbă
spulberă în noapte vise alarmante.

mă închin la Lună cu gândul slăvesc
veghea ei sacră cu putere divină
ape şi păduri cu ea se liniştesc
în fiecare noapte o aştept să vină.

cu daruri cereşti cu vise supreme
cu iubiri care triumfă dincolo de vreme.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acrostih tatălui meu

Inima ţi-e tânără mereu,
Om să fii, ai învăţat de mic,
Nu îmi e ruşine, tatăl meu...

Vocea ta în slove o ridic
Imn - o viaţă, înger şi artist...
Rog spre împlinirea unui vis,
Gândul meu să fie gândul tău,
Iar de astăzi, ctitorim zidiri
La altarul propriilor firi.

acrostih de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimism înflăcărat

sar peste obstacole precum un atlet
în baie de raze topesc pesimismul
drumul speranţei porneşte din suflet
cu voinţă de putere dezvolt romantismul

am umplut cu poeme golurile vitale
cu spiritul ambiţios vizionar
avalanşa de gânduri se aşterne în cale
chem din depărtare visul meu hoinar

mă îngrijesc de flacăra iubirii mele
să ardă-n armonie suspinul mâhnirea
stoluri de dorinţe se avântă spre stele
în viaţă să-mi aducă succesul strălucirea

versific toamna asta cu mândre imortele
versul fracturat l-am legat cu atele

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şcoala vieţii

primesc de la sfinţi sacre învăţăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă
cum să scot păcatele din simţăminte
gândul se face cuvânt şi cuvântul faptă.

mă relaxez evlavioasă în aşezăminte
plină de iubire de speranţa coaptă
primesc de la sfinţi sacre învăţăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă.

învăţ din greşeli spre aducere aminte
că viaţa e o şcoală reală înţeleaptă
pe Iisus Hristos l-am primit în minte
să-mi dea mântuirea să mai urc o treaptă.

primesc de la sfinţi sacre învăţăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transfigurare

am fremătat intens nu am trăit în van
ci-am cumulat lumini în inimă şi suflet
a strâns splendoare gândul năzdrăvan
zboară mereu spre cer pe aripi de sunet.

m-ai făcut treptat iubite să-mi dau seama
că sunt precum o salcie la margine de lac
mă ondulez cu graţie ştiu să alung teama
de furtună, mă oglindesc în ape după plac.

chipul meu adesea se transfigurează
cân primăvara mugurii veseli răsar
când un pitpalac în mine fredonează
un cântec liniştit să nu mai tresar.

iubirea ta iubite în suflet vibrează
îmi luminezi destinul cu harul solar.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul

Sunt stăpânit de un gând de bine,
Extras dintr-o eră ce vine.

Gândul din mine ştiut,
Îl înalţ dialectic până la stele,
Ca să-l confrunt
Cu gândul din ele.

Din gândul din mine,
Şi din gândul din stele,
Realizez întregul meu gând, universala Devenire,
Cu care voi lumina Pământ şi ere.

poezie de Gheorghe Alionte (20 martie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catarge în derivă

Suntem catarge în furtună,
Am eşuat la malul unui mit,
Apoi am adormit sub clar de lună -
Un strop de viaţă smuls din infinit.

Cândva eram catarge în derivă,
Pe marea mea de lacrimi de rubin,
Ne-a înecat apusul suferinţei,
Cu fiecare val ne adâncim.

Ai fost un vis, eşti doar o amintire,
Eşti oază-ntr-un pustiu din viaţa mea,
Nu îmi doream să sufăr din iubire,
Ci val în suflet să te pot avea.

Doream să-mi speli, cu lacrima, tăcerea
Şi necuvântul să-mi săruţi, doream.
Ai gândul bun şi sufletul ca mierea,
Eu floarea ta de cais, îţi sunt, pe ram.

Se-ntorc din zare, iată, pescăruşii,
Ne vine S. O. S.-ul salvator,
Un zâmbet poposeşte printre alge....
Va lua cu el iubirea,-n viitor.

Mi-e lacrima un răsărit de mare...
Te ţin în pieptul meu, încătuşat,
Vom fi mereu o unică culoare,
Iubirea noastră-i de nezdruncinat.

(dedic acest poem prietenei mele, Rădulescu Mihaela Leliana, de la care a pornit replica)

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sursă de fericire

iubirea noastră este o minune
străbate deşerturi cu multă decenţă
este ca lumina de pază în genune
escaladează munţii cu efervescenţă.

hai împreună fericiţi să dansăm
strâns îmbrăţişaţi sub clar de lună
un univers de feerie să visăm
de veacuri sortiţi să fim împreună.

un cer de stele magic ne zâmbeşte
şi ne îndeamnă să fim fericiţi
suflete pereche Dumnezeu ne iubeşte
un şirag de veacuri ne vrea uniţi.

doar cu iubire tristeţile pier
cu romantismul meu ajung la cer.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!