Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Byron

Peste apele jucăușe-ale mării întunecat albastre
Zburdă neîngrădite sufletele și gândurile noastre,
Până unde-ajunge vântul și-și duce valul unda sinuoasă,
Survolând imperiul britanic, peste tot simțindu-se-acasă!

catren de din Corsarul, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Citate similare

În istoria lumii au existat numeroase imperii, mai mari sau mai mici, mai vechi sau mai noi, care s-au prăbușit și au dispărut mai devreme sau mai târziu: Imperiul Ahemenid, Imperiul Akkadian, Imperiul Armean, Imperiul Asirian, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Avarilor, Imperiul Aztec, Imperiul Babilonian, Imperiul Neo-Babilonian, Imperiul Belgian, Imperiul Brazilian, Imperiul Britanic, Imperiul Bulgar, Imperiul Chinez (Qin, Han, Jin; Sui, Tang, Song, Yuan; Ming, Quing), Imperiul Danez, Imperiul Elamit, Imperiul Francez, Imperiul German, Imperiul Hindus, Imperiul Hun, Imperiul Incaș, Imperiul Italian, Imperiul Japonez, Imperiul Khmer, Imperiul Latin de Constantinopol, Imperiul Lydian, Imperiul Macedonean, Imperiul Maurya, Imperiul Maya, Imperiul Median, Imperiul Mexican, Imperiul Mongol, Imperiul Mogul, Imperiul Olandez, Imperiul Otoman, Imperiul Part, Imperiul Persan, Imperiul Portughez, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Apus (de Vest), Imperiul Roman de Răsărit sau Imperiul Bizantin, Sfântul Imperiu Roman, Imperiul Rus, Imperiul Sasanid, Imperiul Seleucid, Imperiul Spaniol, Imperiul Suedez, Imperiul Sumerian, Imperiul Timurid, Imperiul Urartru, Imperiul Vijayanagara ș. a. Și totuși, cel mai vechi și cel mai mare imperiu, cu cei mai mulți supuși, care nu are granițe, singurul care va dăinui veșnic, este Imperiul Prostiei.

în Dicționarul prostiei (29 mai 2020)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Nicolae Matei

Rondel de vară târzie

Peste lanurile pline zburdă vara răsfățată
Cu picioarele desculțe și pe cap cu coroniță,
Soarele îi dă de veste că-n curând e alungată,
Mângâie și dă săruturi florilor din grădiniță.

Zestre bună lasă-n urmă toamnei ce încet se-arată,
Mărul s-a-nroșit la față întărind a lui codiță,
Peste lanurile pline zburdă vara răsfățată
Cu picioarele desculțe și pe cap cu coroniță.

Un fluture se-odihnește pe un fir de garofiță,
Rândunica-nvață puii cuibului să îi dea roată,
Cu drag și-a primit nuntașii gărgărița ștrengăriță,
Vântul serii-aduce-preajmă miresme de lămâiță,
Peste lanurile pline zburdă vara răsfățată.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind târziu

Ninge lin în miez de noapte
Peste sate și orașe,
Peste gândurile noastre rătăcite,
Regăsite, până mâine-nzăpezite...

Ninge lin în întuneric
Doar un felinar mai arde
Luminând starda pustie
Adormită sub troiene așezate.

Ninge lin, e alb, e noapte
Peste lume, peste gânduri,
Peste zilele trecute, peste bucurii uitate,
Peste tot e somn, e vis cu șoapte...

Ninge lin peste Moldova
Și-un colind se mai aude,
E târziu și gazda doarme
Doar un felinar mai arde.

Ninge lin colind târziu
Peste sate și orașe adormite,
Peste gânduri în trecut înzăpezite
Pentru mine, pentru tine, ninge lin
Cu-n sfânt colind.

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind târziu

Ninge lin în miez de noapte
Peste sate și orașe,
Peste gândurile noastre rătăcite,
Regăsite, până mâine-nzăpezite...

Ninge lin în întuneric
Doar un felinar mai arde
Luminând strada pustie
Adormită sub troiene așezate.

Ninge lin, e alb, e noapte
Peste lume, peste gânduri,
Peste zilele trecute, peste bucurii uitate,
Peste tot e somn, e vis cu șoapte...

Ninge lin peste Moldova
Și-un colind se mai aude,
E târziu și gazda doarme
Doar un felinar mai arde.

Ninge lin colind târziu
Peste sate și orașe adormite,
Peste gânduri în trecut înzăpezite
Pentru mine, pentru tine, ninge lin
Cu-n sfânt colind.

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Ninge primăvara

Ninge când n-ar trebui să ningă.
Ninge în plină primăvară,
Peste tine, peste mine.
Peste carnea noastră,
Peste buzele ce se sărută șoptind șoapte de dor
Și cuvinte de caramel...
Ninge peste străzile pustii
Și peste florile albastre,
Peste gândurile noastre rătăcite, speriate de șoapte
Ninge peste îngeri,
Peste morți ninge cu ecoul tăcerilor mele!
Peste vise și peste curcubeul realității noastre...
Ninge ca și când ar fi primăvara ultimei zile din an.
Poate că ar trebui să aștept venirea primăverii viitoare
Cu un alt soare mai puternic s-o dezghețe...
Pentru că a nins și peste muza mea, pe șevaletul iubirii.
De-ar fi iarnă acum, aș sări în sus, de fericire,
Că dragostea mea de copilărie
Ar putea topi zăpada într-un minut, cu o colindă.
Cât va trebui să mai aștept?!
O altă primăvară fără să ningă?
Căci primăvara asta îmi este aridă...
Plouă cu lacrimi din liniștea mea,
Pe drumuri de căutări...

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poseidon și Afrodita

Cu frumusețea ta divină
Faci și îngerii să plângă,
Sufletu-mi ce n-are vină,
Faci păcatul să-l atingă.

Ești ispită și canon,
Eu un simplu păcătos,
Sunt păgân și Faraon,
Zeul antic arătos.

Sunt Poseidon, zeu al mării
Și trimit valul spre tine,
Sunt prins în gheara uitării,
Vreau să te aducă la mine.

Tu poți să fii Afrodita,
Zeița patimilor mele,
Aș vrea să te strig - iubita,
Călătorind printre stele.

Să reflecte chipul nostru
Peste mările adânci,
Peste valul cel albastru
Ce se lovește de stânci.

Să-nchidem ochii, să plutim
Pe valul mării învolburate,
Ca doi zei să ne iubim
De acum spre eternitate.

poezie de (24 aprilie 2014)
Adăugat de Răzvan IsacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Răduț

Tristețe

Sunt singur pe plaja pustie,
Ascult croncănit de cormorani,
Privesc valul argintiu al mării,
Iar zarea îmi pare aproape,
Unde cerul coboară pe pământ.
Te vreau lângă mine, iubito!
Să ne plimbăm pe țărm...
Din loc în loc să ne oprim,
Să ne prindem în brațe
Și să ne sărutăm.
Pescărușul zboară peste valuri,
Apoi lovește-n mal,
Briza mării mă cuprinde,
Iar gândurile mele se răspândesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să nu ne împărtășim gândurile noastre peste tot.

citat din
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Eminescu

Unda spumă

Unda spumă, vântul trece
Cu suflarea-i rece
Peste marea ce suspina
Tristă, dar senină.

Cum nu-s vântul ce aleargă
Pe oglinda largă,
Luciul apei de-1 încruntă
Cu undă măruntă?

Căci aș trece suvenire
Blândă de iubire,
Peste-o mare de misteruri
Ce coprinde ceruri,

Printre visele amare
A copilei care
O ador, o cânt cum cântâ
Harfa pe o sântă.

poezie celebră de (1869)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Se rostogoli

pe partea lui de pat
și-și afundă capul în pernă
dar numai seara
înainte de culcare
arcurile ruginite scoteau gemete
o întunecime ca a mării
îl strânge în brațe
apoi ceața se lasă peste tot
se trezi brusc
pe patul suferinței
își dorea să vină valul
cel negru să-l ia și să-l ducă
marea cea mare în adâncuri
să-l îngenuncheze pentru rugăciune
se trezi de data asta transpirat
gemea în căutarea unei dureri

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Tăcere în doi

Ploaia cade oblic peste noi
Vântul iarăși a tristețe sună
Parcă-și rupe ultima lui strună
În frunzișul veșted din zăvoi

Urmele de pași rămân intacte
Un pământ jilav plin de striații
Parcă suntem singuri vinovații
Clar-obscurul pe cât de compacte

Ploaie deasă și măruntă
Sufletele devastate
Că semănăm cu două state
Care în tăcere se confruntă

Câtă greutate iar adună
Gândurile de același soi...
Ploaia cade oblic peste noi,
Vântul iarăși a tristețe sună...

poezie de din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Oceane – poem diamant

Pe
această planetă
domină peste tot
oceanele albastre și întinse
cu valurile și apele lor
în care trăiesc înotând
numeroare vietăți acvatice
unele chiar
inteligente.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apus

Peste iazul de sub sălcii
Cocorii au pleca în bejenie,
Seara stelele s-au adunat la vecernie.

Peste mormintele noastre
Fruntea sfărâmată a serii
Ne-aduce aminte de zilele învierii.

Peste zidurile albe ale cetății
Sub arcuri de gânduri
Urcăm călători spre miezul nopții.

Cade purpura nopții peste tot,
Fruntea înnoptează sub clarul de lună,
Doamne, ce toamnă nebună...

Semne, gânduri și stele se-ascund rebele
În iazul de sub sălcii adormit,
Doamne, ce mult te-am iubit!

Peste deal s-a făcut toamnă,
Peste suflet primăvară,
Peste gândurile mele
Trece-un cârd de rândunele,
Unde fugi, Doamne, cu ele?...

poezie de (28 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Noapte de martie

Când amurgu-și încâlcește negre plete în șuvoi,
O altfel de înserare se coboară peste noi,
Adoarme zefirul serii peste gândurile seci,
Luna-și varsă tot argintul peste-ntinsele-i poteci.

N-am să pot vedea curând mândra floare-a primăverii,
Pâlpâie speranța grea într-o lume a tăcerii,
Știu că totuși îi e bine, vremea nu-i potrivnică,
Ar dori să-i fiu alături, e mereu puternică.

În pustiul nopții reci, la adânci chemări de mumă,
Într-un vaiet surd scâncesc bobocii pișcați de brumă,
Mândrul mire îmbrăcat în straie de ginerică,
Caisul înmiresmat, darul nunții și-l ridică.

Noaptea vrea să fie scurtă, timpu-mi pare că e lung,
Să șterg praful de pe stele, măturător vreau s-ajung,
Să ne-alegem împreună un tărâm de flori albastre,
Tu să fii stăpâna nopții peste gândurile noastre.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Mama

mă vei găsi aici
în briza mării
în firul de nisip
pe care-l calci
în apa caldă
în valul înspumat
sunt peste tot
m-am risipit
în razele de soare
în stropii reci de ploaie
în iarba ce rasare
nu am plecat nicicand
m-am transformat
în alți atomi
si altă formă am luat
te văd si te aud
dar nu iți fie teamă
te voi feri de tot ce-i rău
ca să trăiești mereu
de s-ar putea..
sunt peste tot
nu am plecat nicicând
sunt mama ta
păstrează-mă în gând

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dincolo de țărmuri

Dincolo de țărmuri, valul nu străpunge
Liniștit sub ceruri, veacurile-și curge
Zările-s albastre și valu-i albastru,
Luminate-ntr-una de-al nopții astru
Veacurile trec, veacurile-s ere
Peste toate-mi vin, gânduri efemere
Și pot ochii mei să străbată zarea,
Din al vieții val, să-și culeagă sarea
Nimeni nu cunoaște, suflul unui val,
Nici profundul cer, cu iz abisal
Peste noi vor trece, mii și mii de stropi
Ne-om șopti visarea, sub umbre de plopi
Muritori și singuri, valul ne va duce
Câteodată, doru-și va croi răscruce
Dincolo de noi, porți nebănuite
Se deschid aievea, în nori de cuvinte
Ce se scurg domol, alteori sălbatic
În murmur de taine și nopți de jăratic
Pașii ne vor duce și se-ntorc timizi,
Cu geana iubirii, mâine să-mi aprinzi
Sunet de vioară, ritmuri ancestrale
Rătăcind grăbită, voi ieși în cale
Să număr eternul, pe valuri și țărm
Liniștea iubirii, pe brațe s-o dorm
Dincolo de noi, paradisuri tac
Sufletu-și afundă, nuferii pe lac,
Trestii se înclină, ca-o plecăciune
Dincolo-i tăcerea, ce-a-mpânzit-o lume
Și te caut azi și-ți șoptesc albastre,
Doruri, gingășia, întâlnirii noastre
Puzderii de stele, se aprind și încarcă
Sentimente, păsări-n a vieții barcă
Ce-o să zboare-n zori, aducând solie,

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rafael Alberti

Cântec

Dacă vocea mea va muri pe țărm,
coborâți-o la nivelul mării
și lăsați-o pe plajă.

Coborâți-o la nivelul mării
și dați-i grad de căpitan
de fregată.

O, vocea mea decorată
cu medalia "Onoare Maritimă":
deasupra inimii o ancoră
și peste ancoră o stea
și deasupra stelei vântul
și peste vânt o pânză de corabie!

poezie clasică de , traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil originalul în limba spaniolă.
Este disponibilă și traducerea în engleză.

Torente albastre

erai agilă ca o vidră
în noapte
despicând
oglinda lunii din râu
distanța dintre visele noastre
o străbăteai
în torente albastre

dimineața ridicai orizontul
deasupra genunchilor de sare
la apus
prăvăleai un clocot dulce
ca siropul de arțar

ochii tăi erau ca apele
noaptea,
ziua
ca apele
plecai

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și nu veți ști de ce zâmbește valul

De va veni zăpada să ne cearnă
și-apoi să ne topească în izvoare,
Legând prin trupul nostru mal de mal
ne-om risipi în unda călătoare.

Vom zăbovi în apa cristalină
și-mprumutând a pietrelor răcoare,
Vom desfăta papilele-nsetate
din boturi de sfioase căprioare.

Poate ne veți uita după o vreme
cu sufletele încă ne-mpăcate,
Dar ne veți regăsi în apa mării
îmbrățișați pentru eternitate.

Și nu veți ști de ce zâmbește valul
la țărm când fericit vă-mbrățișează!
Și nu veți ști că printre scoici și alge
două perechi de ochi mai lăcrimează!

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Valul

cu toate cele zece degete de la picioare
mângâi forme albe negre în pure culori sau numai tentative
sub ape străvezii
pietre aplatizate sau rotunjite tremură fug de sub picioare
apoi se înalță
surprinse se ating numai sau se depărtează
cad una peste alta se amestecă se așază cercuri
în locuri altele de până acum peste nisipul mișcător ce fierbe
pentru a se pierde în
valul
pregătit din larg pentru atingerea țărmului

într-un ultim sărut tulbure
lasă pe malul ce mai înaintează câțiva centimetri
un nelămurit amestec de nisip și piatră
câtă vreme apele
se retrag limpezite
prinse de glezne în cercuri lucitoare

nimeni nu înțelege mișcarea pietrelor
preț de o privire fiecare crede într-un val
ce i-ar aparține inundând oglinda în care tălpile alunecă spre afund
iar chipul
e dus departe de țărm corabie
suflată de vântul ce aspiră doar a fi vânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Știai că la căutare este disponibilă o opțiune pentru texte care încap într-un SMS? Caută acum despre Mărțișor!