Cerc vicios
Nu va temeți de iad.
Iadul e pe pământ!
În el sufletele noastre cad
Ciuruite de vânt.
Aici ne ardem trupul
În pălălaie amară
Și vânturăm nisipul,
Și dragostea de Țară.
Păcate vechi utilizăm,
Cu alte grele ne-nfrățim,
Pe Dumnezeu mizăm
Când ne uităm sau ne iubim.
Aici clădim și cercuri, vai!
Din bucurii, speranțe,
Crezând c-am nimerit în rai -
Sfidăm niște balanțe.
La ce bun ne trebuiesc
Cântărite faptele toate,
Când vacarmul pământesc
E net superior față de moarte!
Că nu se știe dincolo
Ce-s patimi grele și aride.
Durerea cântă solo
Aici, la noi, și, râde.
Nu va temeți de iad.
Iadul e pe pământ!
În el sufletele noastre cad
Ciuruite de vânt.
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre râs
- poezii despre iubire
- poezii despre iad
- poezii despre vânt
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre rai
- poezii despre patriotism
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Iadul
O, ce măreț e iadul!
În iad nu vorbește nimeni de moarte.
Iadul e zidit înlăuntrul pământului
și-i înfrumusețat cu flori de jăratec...
În iad nimeni nu spune cuvinte deșarte...
În iad nimeni n-a băut și nimeni n-a dormit
și nimeni nu zăbovește și nimeni n-are tihnă.
Nimeni nu vorbește în iad, și totuși strigă cu toții,
lacrimile aici nu-s lacrimi și mâhnirea și-a pierdut puterea.
În iad nu se îmbolnăvește nimeni și nimeni nu obosește.
Iadul e același mereu. Iadul e veșnic.
poezie clasică de Edith Sodergran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vorbire, poezii despre tristețe, poezii despre somn, poezii despre moarte, poezii despre frumusețe, poezii despre flori sau poezii despre cuvinte
Scurtcircuit
Peste distanța dintre noi
Cad frunze grele de la ploi;
Un timp ce-i bun conducător
De flux din electroni de dor.
Mă simt atât de vinovat
De parcă-s electrocutat;
E totul ud în jurul meu,
Mă curentează Dumnezeu.
Renunț la isihasm de-acum
Și fug de-acas, desculț pe drum;
Când văd un fir de orice fel,
Îmi pun piciorul gol pe el.
Cu drumul dintre noi s-a zis,
Trei pași din iad în paradis,
Din ceruri pe pământ doar doi
Și numai unul între noi.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vinovăție, poezii despre timp, poezii despre ploaie, poezii despre picioare, poezii despre frunze sau poezii despre dor
Afundarea în păcat
Mă afundam, iubind femei, în Iad,
Cum știți și voi, că scrie în Scriptură,
Când dintr-un pom al inimilor cad,
Doar rugăciuni rostite-așa, din gură.
Femeile mi-au fost mereu, în timp,
Metafore în lupta cu destinul,
Că înfruntând al vieții anotimp,
Într-un sărut îmi înecam suspinul.
Da, știu c-am fost mereu într-un păcat,
Și-așa voi fi, cât încă-mi place vinul,
Căci totdeauna el m-a îndemnat
Cu Iadul, doar, să-mi împlinesc destinul.
Apostolul, al căru-i nume-l port,
A spus că vinul duce la pierzare,
Dar, Doamne, chiar și Iadul îl suport,
Cât pot iubi femei, aici, sub Soare!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre vin, poezii despre viață, poezii despre sărut sau poezii despre metafore
Poezia e casa mea
aici trăiesc
aici mă împiedic de iluzii
aici iubesc
până când mi se face rău
de atâta bine
aici devin prizoniera
propriei nebunii
și învăț să mă ridic
analizând toate segmentele grele
când albul și negrul
se împletesc
la marginea unui strigăt
aici vine Isus
să mă întrebe de mine
când urlu din toate puterile că
nu sunt
poezia e casa mea
puteți înțelege
aici nu am garduri
să plâng copacii trădați
de fiecare scândură
aici nu mi-e rușine
să așez sentimentele
pe o coală albă
și să tai cu o linie oblică
trecutul
aici mă simt
eu
pentru o viață
trăită
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre alb
- poezii despre învățătură
- poezii despre trădare
- poezii despre trecut
- poezii despre rușine
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- poezii despre negru
Loialitățile noastre sunt față de specie și față de Planetă. Noi vorbim pentru Pământ. Datorăm obligația noastră de a supraviețui, nu numai nouă înșine, ci și Cosmosului, vechi și vast, din care am venit aici.
citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre spațiul cosmic, citate de Carl Sagan despre spațiul cosmic, citate despre planete, citate de Carl Sagan despre planete, citate despre astronomie sau citate de Carl Sagan despre astronomie
Aroganță
Plâng și firele de praf la moartea mea,
Dar ele nu știu ce e durerea,
O lume se sfârșește peste ea
O lume ce nu cunoaște revederea.
Cad plopi înalți cad și imperii
Un om moare altul se ridică
În timp ce hedoniști ne predăm plăcerii,
Nu ne uităm când ghilotina pică.
Furnici în vânt noi suntem, veșnicie
Ce ne clădim universuri infinite
Și toți jinduind la scaunul de domnie
Uităm să trăim pentru a fi iubite.
În versuri plâng acele vremuri depărtate
Când visam că navighez pe sub tării înstelate
Dar încet-încet corabia lua apă
Și nu mă mai uitam la bolta înstelată.
poezie de Ionuț Nistorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre versuri sau poezii despre plăcere
Rugăciune Maicii Domnului în vremuri grele
RUGĂCIUNE MAICII DOMNULUI ÎN VREMURI GRELE
Preasfânta Stăpâna de Dumnezeu Născătoare spre tine îmi îndrept gândul, inima și toate simțurile și te rog cu lacrimi!
Până când Măicuță a milostivirii va fi această durere necontenită pe pământ?
Până când vrăjmașii nevăzuți ai neamului omenesc vor da lovituri atât de puternice bieților oameni?
Până când vor pângări și vor necinsti trupurile, sufletele și viețile lor? Înșelând-i ca să nu cunoască adevărul, să nu îndeplinească poruncile divine și să nu dea slavă și cinste pururi măritului Dumnezeu Cel în Treime închinat: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt?
Cu puterea credinței, Stăpână, zdrobește pe vrăjmașii noștri și ai Fiului Tău iubit - Iisus Hristos - îngrozind-i cu nebiruita-ți sfințenie, îndreptând-ne pe cărările mântuirii, ca să dăm mereu mărire lui Dumnezeu.
Roagă-te Fecioară pentru Sfânta Biserică, pentru propovăduirea evangheliei pe întreg Pământul, pentru România și poporul român, pentru, rudele mele, pentru văduve, orfani, bogați, săraci, necăjiți, bolnavi, pentru cei prigoniți pentru credința în Dumnezeu, pentru salvarea celor ce au rătăcit în secte și pentru cei răposați!
Ajută-ne să ne pocăim de păcatele noastre, să iubim Biserica, să alungăm vrămașul din sufletele noastre, care ne îndeamnă la păcate,
să renunțam la vicii și necredință, să ne smerim și să-i iertăm pe cei ce ne-au greșit!
Ajută-ne să ascultăm chemarea divină a blândului tău Fiu, pe care Tatăl Dumnezeu L-a trimis pe Pământ să sufere chinuri barbare, pentru salvarea omenirii din păcat!
Roagă-te, Măicuța Sfântă și pentru aceste nevoi ale mele (rostește necazurile pe care le ai și dorințele pe care vrei să ți le îndeplinească Maica Domnului)!
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh în vecii vecilor!
Amin!
La mulți ani cu sănătate, creștinilor binecuvântați cu numele Maria!
Maria Filipoiu
rugăciune de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (15 august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre sfințenie, poezii despre biserică, poezii despre Sfântul Duh, poezii despre România, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre văduvie
Amarele neliniști
Cresc neliniștile-n noi ca veninul în gușe de șerpi.
Spre ireale zări ale gândului negru
ne îndeamnă haotice ascunzișuri
ale sufletului nostru bântuit de grele furtuni.
Cine ne va putea da liniștea,
liniștea în care să nu mai simțim că suntem aievea,
după care tânjim cu priviri purulente
ca bolnavii sanatoriilor cu paturi albe,
unde în colțuri apar și cresc tristețile,
tristețile cenușii, tristețile mai sumbre dacât moartea?
Cine ne va lecui de neliniștile ce ne rod,
Cum viermii sfartecând un creier într-un sicriu de lemn putred,
atunci când planăm în zbor frânt dincolo de zarea conștiinței
și gândurile noastre nu mai au speranțe,
și sufletele noastre nu mai au vise?
Când suntem pustii ca nesfârșitele, vastele deșerturi
ce nu au nici nisip, nici ghețuri eterne să le acopere?
Când dincolo de noi și de sufletele noastre nu mai e nimic,
Când vântul negru-al neființei ne bântuie amar,
neînchipuit de amar și fără sens?...
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de CristiB
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre gânduri, poezii despre șerpi, poezii despre visare sau poezii despre viermi
Nu Dumnezeu ne pedepsește, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ. Există o lege cosmică, după care tot ce facem altora se repercutează asupra noastră, mai devreme sau mai târziu, prin boală, necazuri și nefericire. Iadul e mai degrabă o stare de spirit, o stare a conștiinței noastre încărcate de rele.
Dumitru Constantin Dulcan în interviu (noiembrie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie, citate despre nefericire, citate despre medicină, citate despre legi, citate despre iad, citate despre existență, citate despre conștiință sau citate despre boală
Ridică-te și luptă
răsucim în noi
tragici, agonici și goi
speranțe, vise
precise, imprecise
toate strivite, ucise
aici e apă seacă și murdară
aici sunt lumi vândute
aici sunt vremuri mute și pierdute
cuvântul e jale, e tânguire în vânt
amară disperare și uitare
a tot ce a fost sfânt pe acest pământ
aici nu-i dragoste, nici cânt
e doar o lacrimă ce plânge în vânt
nimeni nu vede nimic
suntem suflete oarbe, suflete în ceață
ce viață, lugubră viață
răbdăm, răbdăm și proslăvim netoții
mi-e teamă de tăcere
nu simți în tine răsuflarea morții
ridică-te și luptă
fă să vibreze chemările rebele
o viață ai, deci luptă
pentru tatăl ce zace într-o criptă
pentru mama ce plânge pe margine de drum
pentru copiii tăi ce-au ars, sunt scrum
aici, nu e drum
e doar jale eternă, ceață, fum
luptă, pentru copilul ce plânge în leagăn
pentru iubire, viață și dreptate
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre uitare, poezii despre tăcere sau poezii despre tragedie
Dincolo și aici
secunda-i decupată încă
dincolo se numără-n file desfăcute
prin cartea vieții ce ne-a fost dată
hârtia-i creponată-n viața copacului
când încă ea nu știe că va fi
o foaie roșie de floare-n vânt
iubire-n timp desfășurată
cuvinte agățate pe-o felie
de viață-n fericire și-n joc de litere
pe-o sticlă de plasmă adunate
păcate s-alunge înnebunite
spre un cer plin de lumină albă
aici și poate... dincolo
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre lumină, poezii despre jocuri, poezii despre fericire sau poezii despre cărți
În țara codrilor de fagi
Mai e, de neguri, o scăpare,
În țara codrilor de fagi,
Cât ea, pe Cer, strălucitoare,
Păstrează-o stea de la Trei Magi;
Mai e, de cerberi din adâncuri,
Un neam aici, netemător,
Ce poartă Crucea la oblâncuri
Și-n piept un Cer izbăvitor;
Aici, nicicând nu fi-va moarte
De-un virus inventat de Iad,
Cât timp e alungat de Carte,
Când măștile-n biserici cad;
Aici, niciun român nu piere,
Că-n țara codrilor de fagi
A Bucovinei, e-nviere,
Sub steaua ce-a condus Trei Magi!
poezie de Pavel Lică din Soldat împotriva Apocalipsei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre păduri, poezii despre mântuire sau poezii despre inventatori
Spune-mi, Doamne... (Criminalul Putin și armata rusă au invadat Ucraina și au declanșat iadul cu tancuri, avioane, rachete ș.a.)
Putin cu-ai lui ruși păgâni,
Criminali și niște câni,
Declanșat-au pe pământ
Iadul, căci nimic n-au sfânt.
Dau cu bombele mortale
Până chiar și în spitale.
O femeie, în genunchi,
Plânge tare, din rărunchi:
Spune-mi, Doamne, un' să merg,
În pământ, sub vrun aisbérg?
Spune-mi, Doamne, prin ce vad
Pot să scap din ácest iad?
poezie de George Budoi din Rusia și rușii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (24 februarie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Rusia, poezii despre sfinți, poezii despre medicină sau poezii despre aviație
Locul adevărului
era undeva între cer și pământ
acolo se topește soarele
în mâinile îngerilor
femeile poartă rochii albastre
din zâmbetul lor se nasc stelele
la ele ne uităm noaptea
între cer și pământ se cuibărește
fericirea noastră când iubim
acolo zburăm când reușim
să evadăm din lumea asta
te întrebi unde ești dacă nu-i cerul?
poți să înoți și să zbori
să mergi încet
sau
sau
să fugi fără să simți nimic
locul ăsta nu e raiul
nici iadul nu poate fi
aici se pliază spațiul
și dacă pășești dincolo de linie
ești un copil sau
un adolescent îndrăgostit
de femeia cu rochie albastră
sau
sau roz
ești vrăjit de această vrăjitoare
care te poate distruge
te întrebi ce-i locul ăsta
unde te simți cu adevărat fericit
unde levitezi în jurul trupului
și plutești deasupra ta?
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rochii, poezii despre albastru, poezii despre adevăr sau poezii despre înot
De dragoste în două rupt...
De-o viață-mi duc blestemul sfânt,
Privind la Cer, de pe Pământ,
Cu trupul veșnic în păcat,
Iar sufletul de Cer chemat.
Și-i caut mântuirii chei,
Că prea robit sunt de femei
Și nu-nțeleg păcatul meu,
Când dragoste e Dumnezeu.
În ea văd daru-i părintesc,
S-aline-aici ce pătimesc,
Să am din Raiul Lui scântei,
Ascunse-n trupuri de femei.
Aici, cu Iadul dedesubt,
Pentru femei în două-s rupt:
Cu trupul păcătos în lut
Și-n Rai cu sufletul pierdut!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lut
Aici, pe pământ
Aici, pe pământ toate florile de liliac mor,
Scurte sunt toate cântecele păsărilor,
În visul meu verile rămân
Mereu...
Aici, pe pământ buzele înfloresc
Fără atingerea diafană ce-o nutresc,
În visul meu săruturile rămân
Mereu...
Aici, pe pământ toți se plâng,
Prieteniile și iubirile se frâng,
În visul meu cuplurile rămân
Mereu...
poezie de Sully Prudhomme, traducere de Ramona Müller
Adăugat de Ramona Müller
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre păsări, poezii despre prietenie sau poezii despre muzică
* * *
În lumea aceasta
îmbibată de
droguri și violență extremă,
amenințată de
tehnologia modernă,
în goana absurdă
după avere
uităm să mai fim oameni
cu sufletul pur,
iar inocența de altădată
din privirile noastre
se transformă
treptat, involuntar,
în ură, invidie și nepăsare...
astfel uităm să vedem
frumusețea naturală
ce ne înconjoară,
uităm să admirăm
răsărit și apus,
uităm să privim
fluturii cum zboară
și un curcubeu de speranță
de ploaie adus...
uităm să admirăm
cum cad frunzele din copaci,
dezvelind crengi încâlcite
peste care cad jucăuși
fluturi de gheață
într-un dans necontenit
al vremurilor trecute și viitoare...
și astfel uităm
chiar și uitarea
ce cade grea
peste sufletele noastre
demult uitate...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi, poezii despre violență, poezii despre tehnologie, poezii despre invidie, poezii despre inocență sau poezii despre gheață
Oamenii vorbesc despre Rai și Iad ca despre ceva foarte îndepărtat, uitând că le pot avea pe amândouă din abundență chiar aici, pe Pământ!
aforism de Mihail Mataringa (22 iulie 2017)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre religie, aforisme despre vorbire, aforisme despre rai sau aforisme despre iad
Să îți usuc lacrimile
Lacrimi cad din ochii tăi albaștri
Și inima-mi palpită la vederea lor.
Te strâng la pieptul meu
Și-ncerc să îți alin durerea,
Făcând-o să devină a mea.
Îmi lipesc obrazul de obrazul tău,
Iar lacrimile tale îmi ard fața
Atunci când îți șoptesc la ureche
"Iubito, totul va fi bine".
Lacrimile noastre se amestecă
Acum durerea ta este a mea
Iar lacrimile noastre devin una
Și cad în cascadă pe așternuturi.
Îți usuc lacrimile de pe obraz
Cu sărutări blânde și delicate
Și te ascund de durere
În cotloanele iubirii mele.
Patul nostru devine un potir
Din care ne bem mâhnirea
Și-n el găsim alinare
Unul în brațele celuilalt.
Astfel, durerea trece
Și lasă loc pasiunii,
Așa că în scurtă vreme uităm
Că aici au existat lacrimi.
poezie de Ruth Kephart, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre devenire, poezii despre durere, poezii despre urechi, poezii despre ochi albaștri, poezii despre ochi sau poezii despre existență
Românul sărac ajuns la poarta... Raiului
La Sfântul Petre cu alai
Ajuns când toamna frunze cad,
Ceru un colțișor de Rai
Că pe pământ trăi... în Iad.
epigramă de Nicolae Brelea din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre religie, epigrame despre rai, epigrame despre Petru, epigrame despre viață, epigrame despre toamnă, epigrame despre sărăcie, epigrame despre sfinți, epigrame despre iad sau epigrame despre frunze