Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cioara mov

Am citit într-un hrisov,
Toate ciorile că-s mov,
Căci au fost cândva hrănite,
Cu iluzii și ispite,

De-o bunică ce-a vorbit,
La un smartfon ruginit,
Răspândind în lume știrea,
Mov că-i cioara și iubirea,

Căci culoarea când e dulce,
Îl îmbie să se culce,
Pe-orice tăntălău vânjos,
El pe sus și ea pe jos...

Bine-i Doamne prin copaci,
Dacă trunchiul are craci,
Căci prin minte-adeseori,
Zboară stoluri mari de ciori,

Ce se-așează la hodină...
Viața asta că-i divină,
Cuib când își găseșta cioara,
Unde-i tandră inimioara,

Iar din niscai tăvăleală,
O să iasă la iveală,
Ba o cioară, ba un cuc,
Zău că-mi vine să mă duc...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dac-aș

Dac-aș întâlni vreodată,
Stârvu-mi, l-aș scuipa cu greață,
Căci eu știu ce blestemată,
Viață a avut, în viață,

Câte mișelii făcut-a,
Și ce traistă cu păcate,
Spre a cuceri "reduta",
A purtat, mereu, în spate...

Căci, călcat-a, fără milă,
Prin pornirile-i flămânde,
Înecând în of și silă,
Biete suflete plăpânde,

Lăcomia că-i fu lege,
Și instincte necinstite,
Încercat-au să dezlege,
Animalice ispite...

Toate le-a făcut anume,
Și cu rostul tăinuit,
Să sădească gând în lume,
Că am fost un om cinstit!

Dac-aș întâlni vreodată
Stârvu-mi, l-aș scuipa cu greață,
Căci eu știu ce blestemată,
Viață a avut, în viață...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iluzii masculine

Cioara care zboară,
Tânără, bătrână,
Este mult mai cioară,
Când o ai în mână!

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tic-Toc!

Tic-tac! - se-aude-n mine,
c-afară e toc-toc! -
și, Doamne, ce pot face
doi pantofiori cu toc!
Dar, cine îi mai vede,
cu ce se-nalță-n ei,
căci, zău, nu-mi vine-a crede
cum, chinul la femei
o ia, așa, agale,
direct în ochii mei
și urcă, și coboară,
prin mine-n sus și-n jos,
iar gândul, parcă zboară,
dar zboară... păcătos,
și nu e el de vină:
e chinul... din pantofi
ce-mi face neuronii
anemici și distrofi.
E mare chinul, basta!
Am să mi-o scot din minte,
căci nu vreau, vara asta
să-mi fie... prea fierbinte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bunica e majoră

Când poftești la tinerele,
S-ar putea ai belele!

Căci, în focul fericirii,
Se trezesc hormonii firii,
Ce îmbată și dispare,
Un instinct de conservare:

Uiți juna asaltată,
E prin lege protejată,

Și nu poți opri, banal,
Un atac sentimental,
Ca ceri îti arate,
Cartea de identitate...

Și așa, un pic de-amor,
Te transformă-n infractor!

De-aia sunt recomandate,
Ghidușii mai așezate,
Și prudența ne indică,
Că-i mai bună... o bunică,

Căci nu s-au văzut, pe-aici,
Minore... printre bunici...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tot ce zboară...

Musai nu-i că tot ce zboară,
Este porumbel sau cioară...
Zboară prin văzduh rachete,
Zboară gânduri după fete,

Zboară câte-un angajat,
Când e șefu supărat,
Zboară banii de pe card,
Când călcâiele îți ard,

Zboară țoale în neștire,
Când se pune de-o iubire,
Baba-Cloanța pe la noi,
Zboară pe un măturoi,

Și merțane, sute-mii,
Zboară spre a se ciocni,
Iar ades se spune încă:
Tot ce zboară se mănâncă...

Deci, defel nu-i de mirare,
Că zburând la întâmplare,
Se mai scriu poezioare,
Cu diverse... zburătoare...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cioara iese la vânătoare

Cioara
S-a hotărât experimenteze cuvinte.

Pentru asta a imaginat o duzină de cuvinte drăguțe –
Cu ochi limpezi, sonore, bine exersate,
Cu dinți puternici.
Nimeni n-ar fi putut găsi unele mai potrivite.

Ea le-a semnalat un iepure de câmp, iar cuvintele au țâșnit ca din pușcă,
Răsunătoare.
Cioara era Cioară, fără îndoială, dar ce este un iepure?

El s-a metamorfozat într-un buncăr de beton.
Cuvintele se roteau gălăgioase în jurul lui, protestând.

Cioara a transformat cuvintele în proiectile, bombardând buncărul.
Bucăți de beton zburau prin aer – un stol de grauri.

Cioara a schimbat cuvintele în arme de vânătoare și a ucis graurii.
Graurii, în cădere, au devenit nori întunecați.

Cioara a transformat cuvintele într-un rezervor, colectând apa.
Apa s-a prefăcut într-un cutremur de pământ, înghițând rezervorul.

Cutremurul s-a transformat într-un iepure care a tulit-o peste creasta dealului,
După ce în prealabil mâncase cuvintele ciorii.

Cioara s-a holbat după iepurele care se îndepărta
Mută de admirație.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Barbatul de fier the iron man" de Ted Hughes este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 26.99 lei.

Mare avantaj

Pentru muzica străină,
Favorabil e contextul
Și ne pare că-i divină,
Căci nu înțelegem textul...

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Străjerul vieții... luna

De ce să pleci când n-ai habar
Că viața e prea dură?
De ce să pleci când e-n zadar
Pe drumul fără lună?
Căci viața e un sentiment
Nu e o faptă-n sine,
Iar gândurile toate reci
Le uiți când vin la tine.

Chiar dacă sari peste greșeli
Sau treci direct prin ele
Din viața asta făr' de legi
Tu chiar acuma poți pleci,
Iar luna va rămâne.

Și tot așa, privind în jos
Să mergi în alte locuri
Crezi oare că e mai frumos?
Că alți-ți vor norocul?

Privește-n sus și stai mai drept
Căci luna e deasupra
Și lupt-acum,
Și stai pe veci
În viața asta fără legi
Și fără de nimic.

poezie de din Complotul simțurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza CotovanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prețuirea artei

Soția mea este artistă,
E mare violoncelistă,
Și, când repetă, e divină,
Căci eu mă duc la o vecină...

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața noastră e ca mierea

Tot pământu'acest întreg seamănă cu-n mare stup
Chiar de albinuța noastră, e mai zvelta în al său trup
Viața simplă omenească este dulce ca și mierea
Și de asemeni când o guști preste tot lasă tăcerea

Căci prin gustul bun și mireasma mult prea dulce
Viața și mierea nehazaritsită, tot mai des vă vor seduce
Pre, voi omenii slabi și cruzi ce nu sunteți inițiați
Și o-ți rămâne în răstimpuri mierea ca admirați

Chiar de avem și noi regine și de avem acei trântori
Pe astă lume, mai hidoasa ei nu-s prea folositori
Ca-ntro matcă și într-un stup unde-și fac mai mereu munca
Nu ca-n viața omenească, când uităm brazdăm lunca

De asta îmi fuse povață că-i folositoare munca de apicultor
Căci muncești cu o albina, mai des și cu mult mai mare spor
Dacă nu credem întocmai -I atât de scumpă, apicultura
Ar fi bine studiem omul nostru când il prea cuprinde ura.

poezie de
Adăugat de Adrian DumitruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Matei

Cioara și vânătorul

- Gar, gar, gar
Și lasă-mă în pace!
Ai venit la mine iar,
Acasă, nu ai ce face?

Mâncai boabe de la tine
Acum vii să mă împuști.
Nu ți-e milă, nici rușine
Pentru ce tu mai trăiești?

Acasă mănânci friptură
Și vii să mă necăjești.
Cu curcani în bătătură,
De ce, omule, gonești?

Porumbul este al meu,
Să pui la el tot anul,
Vezi-ți de iepurele tău
Și nu face pe dușmanul.

- Ce spui, cioară blestemată?
Ieși afară din tufiș!
Să vorbim și noi odată,
Nu hoțește, pe furiș.

Am lucrat câteva zile
La arat și semănat,
Acum te văd pe tine
C-ai venit la recoltat!

Buum... s-a auzit odată,
Urmată de o dâră de fum,
Cioara a zburat îndată,
Văzându-și de drum.

Supărat foc își zice
Lasă, ți-o fac eu...
la cai câteva bice
Și se tânguie mereu.

Când a ajuns acasă
De soață era așteptat,
Cu friptură și vin pe masă,
El însă mereu supărat.

I-a vorbit despre porumb;
De ciori fiind mâncat,
Să-l împene cât mai curând,
Să fie un lucru descurcat.

Să ia cu ea și niște sare
S-o presare la fiecare cuib
Una câte una moare
De nu se mai văd prin crâng.

- Am înțeles, vânătorule dibaci
au râs ciorile de tine,
Știam eu ești cârpaci
Aruncă țăcala mai bine.

Ori ți-o atârn eu în cui,
Și-ți pun țoiul la vezeală
Să bei, dar nu spui
Că te-a păcălit o cioară.

poezie de din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.

Poem

poemul se descompune pe umerii mei
ca lemnul putred
căci moartea e aproape și o simt respirând;
florile de tei curg în cana cu apă
iar peste cinci minute vine ora când va trebui
să mă împingi
de pe turnul fără ceas
către masa de biliard care strălucește ca o stea
de data asta am de gând închid ochii
căci prin văzduh trec pelerini
iar vârful spre care tind nu are culoare
ci doar gust;
întunericul e o lămâie putredă cu degete
iar eu sunt aceeași bolnavă mintal
căci am iarăși
praf stelar pe buze și sub unghii.
medicamentele au rămas lângă Adolescentul lui Dostoievski
și mă vor aștepta până când îmi voi mima căderea
de jos

în sus
în sus
în sus

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul ciorii

Cioara oacheșă, smolită,
Stă pe-un vârf de rămurea,
Croncăne de zor, se-agită,
Prevestește vremea rea.

Că-i urâtă, cătrănită,
N-are nicio vină ea,
Cioara oacheșă, smolită,
Stă pe-un vârf de rămurea.

Ar vrea spună ceva,
De necaz e urmărită,
N-o iubește nimenea,
Zboară ncet înspre vâlcea
Cioara oacheșă, smolită.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Împărtășirea ciorii

" Ei, bine," a zis Cioara, " Cu ce începem?"
Dumnezeu, obosit după crearea lumii, sforăia.
" Care e calea?" a zis Cioara, "Încotro o apucăm prima oară?
Umărul lui Dumnezeu era muntele pe care stătea Cioara.
"Hai," a zis Cioara, " Haide discutăm această situație."
Dumnezeu zăcea, cu gura căscată, o carcasă uriașă.

Cioara a smuls o bucată mare și a înghițit-o.

" Oare acest cifru se va releva prin digestie pe el însuși
Auzului, detașat de înțelegere?"

(Asta a fost prima glumă.)

Însă, deodată, s-a simțit mult mai puternică.

Cioara, hierofantul, înfoiată, impenetrabilă.

Pe jumătate iluminată. Mută.

( Îngrozită.)

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Luna 2

Februarie, se pare,
Pentru doamne că-i un chin,
Căci e luna scurtă-n care,
Pot vorbi cel mai puțin......

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

7 februarie

E astăzi ziua, dragă tată,
În care, cândva, te-ai născut...
E sfântă-n veci această dată,
Și-a-ta icoană o sărut,

Cu ochii-n lacrime scăldați,
Și copleșit de grea durere,
Că-ai fost bărbat între bărbați,
Și-ai ctitorit a mea avere,

Căci viață tu mi-ai dat și-un rost,
În astă lume să trăiesc,
Modest și harnic tu ai fost,
Și te-am iubit, și te cinstesc...

Am dus în vreme al tău nume,
Iar azi, când sunt octogenar,
Aș da tot aurul din lume,
O clipă te văd măcar...

Dorința fi-va-mi împlinită,
Căci e în ceruri Dumnezeu,
Și la o vreme potrivită,
La dreapta-ți voi veni și eu...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea noastră-i mai frumoasă

Iubirea noastră-i mai frumoasă,
ca orice dragoste sub cer.
Căci toate dragostele pier,
a noastră nici de iad nu-i pasă!
Iubirea noastră-i mai curată
ca orice fir de mărgărint.
Căci toate dragostele mint,
a noastră însă niciodată!

Iubirea noastră-i mai înaltă
ca orice templu din vreun plai.
Căci piatra cea de sus e-n rai,
iar pietrele de jos sub daltă.

Iubirea noastră-i mai duioasă
ca orice plîns de-ndrăgostit.
Căci nici un mire n-a plătit
un preț mai scump pentru-o mireasă.

Iubirea noastră e mai vie
ca apa vie din Elim.
Căci orice clipă cînd iubim
e un fior din veșnicie.

Iubirea noastră-i mai măiastră
ca cerul ce clipește-oricui.
Dar stelele-s iubirea Lui
iar cerul gol, iubirea noastră.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lumina din Infinit

cinste slavă și mărire
Lui Isus Cel răstignit
care iată din iubire
pentru noi El a murit

pentru noi și-a dat viața
sus pe cruce la Calvar
și scuipată i-a fost fața
ne dea viața-n dar

cinste slavă și onoare
îi aducem Lui Mesia
și-i cântăm cu-nflăcărare
căci ne oferă veșnicia

pentru noi Isus și-a dat
și viața și Ființa
când la moarte condamnat
i s-a dat atunci sentința

fără pată fără vină
El viața și-a trăit
a fost unica Lumină
ce nouă s-a dăruit

doar Isus cel acuzat
de preoți și farisei
a trăit fără păcat
printre oamenii cei răi

căci doar El era iubirea
al vieții Creator
ce-a trăit neprihănirea
chiar sub ochii tuturor

numai El a îndrăznit
susțină că-i Viața
Lumina din Infinit
ce străluce dimineața

n-a fost nimeni pe pământ
ca și El ca susțină
că e Fiul Celui Sfânt
și trăiește fără vină

doar Isus Hristos Mesia
pe Tatăl ni l-a descris
căci El este bucuria
de-a intra în Paradis

Tatăl vrea ca omenirea
mântuirea s-o primească
și să guste fericirea
sus în Slava Lui cerească

și Hristos l-a înălțat
pe Tatăl dându-i onoare
Isus doar l-a lăudat
cinstind Numele Lui Mare

altul nimeni n-a vorbit
de Tatăl ca și Isus
nimenea nu l-a slăvit
ca și Fiul Lui supus

nici David nici Moise chiar
n-au vorbit de Dumnezeu
ca și Mielul din Calvar
căci El este Tatăl Său

doar Isus în mod real
pe Tatăl l-a cunoscut
când pe-al vieții veșnic val
ambii omul l-au făcut

din pământ și din lumină
și din apă și din vis
trăiască fără vină
omul chiar în Paradis

Isus doar ne e menirea
și Iubirea din Cuvânt
prin El noi neprihănirea
o avem jos pe pământ

El pe brațe ne-a luat
când murise sus pe cruce
pentru al meu și-al tău păcat
în rai ne poată duce

El păcatu-a ispășit
și pedeapsa ne-a iertat
când pe Golgot-a murit
și noi inima i-am dat

Tatăl Sfânt a hotărât
ispășirea și iertarea
omul iarăși mântuit
trăiască îndurarea

glorie Lui Dumnezeu
slavă-i fie Lui Mesia
căci acum prin planul Său
ni se oferă mântuirea

mulțumesc o Tată Sfânt
mulțumesc Isus iubit
căci eu astăzi prin Cuvânt
sunt pe veci dar mântuit

poezie de (4 ianuarie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cioara e tot cioară, ia pruna și zboară.

proverbe românești
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Visul meu mov

... și te visez în mov,
straniu vis,
toți își doresc
un "pink dream"
dar eu și cu tine
avem alt Univers,
te invit la o rapsodie
într-un mov absolut
pe planeta personală,
Calea Lactee,
numărul 16, pe dreapta,
la parter.

poezie de din Rapsodie în mov
Adăugat de Lucia mandacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!