La hotar...
La hotar de clipă,
La hotar de an,
Visul se-nfiripă
Și își ia elan.
Noaptea se destramă,
Ceru-i luminat,
Noul ne tot cheamă,
Vechiu-i resemnat.
Ura, frântă, moare,
Dragostea-i în noi,
Inima tresare,
Bate-n ritmuri moi.
Pe răboj de viață
Semnele tot cresc,
Raze trec prin ceață,
Clipele plesnesc.
Și în timp cenușa
Li s-a vânturat,
Se deschide ușa,
Ce ne-a bucurat.
Crește iar speranța,
Ce-a mocnit în noi,
Și ne duce soarta
Înspre țărmuri noi!
poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Chemarea timpului
Voi lua doar timpului uitarea
ca la cingătoare să mi-o pui
și, lăsând iubirilor chemarea,
peste dealuri voi pleca haihui
Mă așteaptă-n fulgerări de stele
vântul, ca și mine, un hoinar
și visatul rod mușcat de vreme
răstignit pe-o piatră de hotar.
Visul ce-a plutit târâș prin ceață
e un mugur ofilit pe ram,
vorbele s-au prefăcut în șoapte
ca și timpul greu prelins pe geam.
N-o să-ncerc să mă opresc vreo clipă
lacrima se pierde în zădar
viața, fulgerând cu-a ei aripă,
între noi a pus un greu hotar
Dă-mi uitarea ca un văl de ceață
vorbe fără rost tu n-o să spui,
timpul m-a strigat de dimineață
s-o pornesc cu el, pe deal, haihui.
poezie de Leonid Iacob din Bântuit de furtuni (2009)
Adăugat de Leonid Iacob

Comentează! | Votează! | Copiază!

Încolțit de Înviere
Crește frunza, crește iarba,
Crește umbra-n umbra lor,
Adumbrindu-mă degeaba,
Cresc în sens descrescător.
Pe răboj nu-mi număr pașii,
Ce rămân tot mai puțini,
Cresc în umbra mea urmașii,
Tot mai grei și tot mai plini.
Crește ziua, scade noaptea,
Glasuri tot mai ascuțite,
Cântă, prohodindu-i moartea,
Învierii încolțite.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (29 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecou de ani...
Ecou de ani se stinge în strigăt de cocori,
Ce tot mai sus, spre ceru-albastru se avântă,
Și se topește precum noaptea se destramă-n zori;
Ca roua e, ce de pe flori încet se zvântă.
Doar amintirile dau ghes, alinător,
Cu umbra unui vis suav din tinerețe,
Ce lasă semne pe răboj, necruțător,
Și ne răpesc câte ceva din frumusețe.
Lin, zi de zi și an de an, se rânduiesc,
Domol ne-ndreaptă pașii spre drumul de vecie,
Și-n goana iute lacrimi, iată, ne țâșnesc,
Că tot ce-a fost cândva, păcat, n-o să mai fie...
Dar sufletu-ți mai este tânăr și curat,
Chiar dac-a obosit și uneori, mai geme,
Își ia elan și zboară, și scrie ne-ncetat,
Pe fila albă-a vieții romantice poeme...
poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La un pol de clipă...
La un pol de clipă
Timpul, simt, mă doare,
Visul vine-n pripă
Rază sclipitoare.
Gândul mă străpunge,
Taie clipa-n două,
Inima se frânge,
Genele-s în rouă.
Pică jumătatea
Și se risipește,
E trăită partea,
Ce mă părăsește.
Veșnicia cade
Clipa o strivește,
Sufletu-mi se zbate,
Nu te mai găsește...
poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi și... norii
Te iubesc... ș'-acum
Și te voi iubii mereu
Cu-o teamă de nebun
Și chiar de vei fugi,
Eu în urma Ta... voi rătăci
Și nu o clipă doar,
O secundă, sau o viață!
Voi rătăci și Eu și Tu
Prin lumea fără Noi
Prin nopți fără de vise
Prin inimi tot mai înghețate,
Prin timpul fără de hotar,
Prin mii de lacrimi și amar
Până ne vom regăsi din nou!
Iar Noi...
Vom fi cu-o clipă mai târzii,
Cu-o clipă mai bătrâni,
Cu-o viață mai pustii
Cu ochii plânși,
Secătuiți de atâtea lacrimi.
Ne vom întoarce la izvoare,
În alte vieți trecute-n asfințit!
Vom asfinți în depărtări
Doar Noi, Noi doi și... norii!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel cu cuc deșteptător
trec emoții în cuvinte și cuvintele în fapte
splendoarea de iubire tot crește în piept
mă antrenez cu raze din zi și din noapte
găsind printre stele drumul cel mai drept.
cucul deșteptător cântă la ora șapte
clipă de clipă nutresc să mă deștept
trec emoții în cuvinte și cuvintele în fapte
fac boltă de lumină cu gândul înțelept.
am trecut prin flăcări sentimente coapte
de la focul inimii la minuni mă aștept
dulci ore desfătate cu miere și lapte
dragostea de viață e suprem concept.
trec emoții în cuvinte și cuvintele în fapte
splendoarea de iubire tot crește în piept
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Înspre mâine dinspre azi
într-un azi sunt atât de mâine
în mine cu mine cuvântul mă scrie
într-un jurnal
în tine cu tine poemul dragostei mă citește
într-un vers din același jurnal
în mine cu tine ne cerne clepsidra
înspre alt poem nisipul dintr-un sumar
în tăcere ne curge cu har
în tine dinspre mine trăiește iubirea
în cercul ce se închide cu tine la hotar
într-un poem cu noi zâmbește viața
în mersul spre mine
într-un timp ce vorbește de la sine
în tăcere ne trăiește
înspre arcul de cerc cu numele iubire
înspre mine penelul se oprește din mișcare
în secunda de iubire cu tine
într-un poem cu mine la hotar
în cuvânt e frumusețea unui sens atât de rar
în tine cu mine metafora unui poet hoinar
poezie de Vali Nițu din Metafore din palma cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța e Credință
Dacă inima ți-e frântă și visul nu ți-se-mplinește
De aripile-s rupte și sufletul... nu poate să mai zboare,
Speranța e scânteia, ce arde-ncet... mocnește...
Speranța e scânteia ce niciodat' nu moare!
Dacă noaptea-i foarte lungă și-i beznă pe cărare
Tu lacrimile-alungă, îți șterge-n grabă fața,
Speranța-i prima rază din neschimbatul Soare,
Ce ne șoptește-n taină că vine Dimineața!
Când barca vieții tale e în derivă, când te îneacă valul,
Când e furtună-n tine și când te copleșește "greul"
Speranța e un far în noapte ce îți arată malul,
Speranța-mprăștie norii și-apare curcubeul!
Când prin valea "umbrei morții" frica-ți dă târcoale
Și când ești firav, slab și plin de neputință
Spre munți te poartă Domnul, pe aripile Sale
Speranța e mai mult! Speranța e Credință!
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (2017)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Către
Mi-aduc aminte sfânta clipă:
Nainte-mi tu te-ai arătat,
Vedenie ce piere-n pripă,
Al frumuseții duh curat.
Oriunde, trudnic, pus-am pasul
În al vieții vălmășag,
Eu auzeam sunându-ți glasul,
Vedeam în vis chipul tău drag.
Trecut-au anii. În furtună
S-a risipit visul senin,
Uitat-am glasul tău cum sună,
Uitat-am chipul tău divin.
În trist surghiun, în grea uitare,
Priveam la zilele-mi ce mor,
Lipsit de crezuri, de-ncântare,
De viață, lacrimi și amor.
Ci-n suflet raze se-nfiripă:
Și iarăși tu te-ai arătat,
Vedenie ce trece-n pripă,
Al frumuseții duh curat.
Și inima-mi în piept tresare,
Și, beată, freamătă de dor,
Și de credință, de-ncântare,
De viață, lacrimi și amor.
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Monica Mirea

Comentează! | Votează! | Copiază!
La hotarele realității
pun trăirile mele pe primul plan
îmi văd de treabă cu bune cu rele
zburd printre cuvinte cu mult elan
așteptând noaptea să-mi zâmbească stele.
drumul pe Golgota e și greu și ușor
prăpăstii în jur parcă stau la pândă
de-atâtea ori eu am visat că zbor
aripi de raze să mă cuprindă.
meșteresc la iluzii cât e ziua de lungă
viața o privesc ca pe-un stand cu dantele
murmur de izvoare mereu o să m-atingă
cu vorbele iubirii din tainice castele.
soarta mea se duce dar mai am un scop
să fac inima să cânte pe al morții stetoscop.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă
Ne-am cunoscut în lume multă
Și ne-am îndrăgostit în pripă
Crezând că timpul ne ascultă
Am zis... Oprește-te!... Stai o clipă!...
Cuprinsă de iubirea sfântă
Pluteam pe-a dorului aripă
Însă a fost aripă frântă
Și am plutit numai... o clipă.
De dragoste și voioșie
Noi am făcut mare risipă
În cântec, joc și poezie
Dar au pierit toate-ntr-o... clipă.
Acum sunt tristă, supărată
Iar inima mea strigă, țipă
Că dragostea înflăcărată
A dăinuit numai... o clipă.
Din fragedă adolescență
Iubirea-n inimi se-nfiripă
Dar printr-a soartei violență
Dispare totul într-o... clipă.
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Hotar
Vino, râul ne cheamă departe
armonizând dangăt solemn
spre largile-i cărări.
Ca-ntr-un ultim ritual
ne vom scutura aripile fumegânde
în blândă transfigurare.
Rama aurie se tânguie
în dansul ierburilor,
spre inima pietrelor adormite.
Albia de mătase
ne absoarbe, tot mai grăbită
spre noaptea căutării
depline.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de mamă, dor de tată
Sus, la deal, în țintirim
Toți părinții noștri vin
Și pe noi ades ne cheamă
Dor de Tată, Dor de Mamă!
În sat, clopotul iar bate
Visele orbesc a singurătate
Și în gânduri lumi se destramă
Dor de Tată, Dor de Mamă!
Vin copiii și ne-alintă
Să uităm de viață-o clipă,
Vin și ne pun fotografii-n ramă
Dor de Tată, Dor de Mamă!
Noi sărutăm nepoții pe frunte
Și răbdăm luptele pierdute
Luând toate amintirile-n seamă
Dor de Tată, Dor de Mamă!
... Și, ne-am duce, ne-am tot duce,
Sus, la deal, sub altă cruce...
Și va fi cerul luminat cu oarbe stele
Dorul de Copii of,... altă rugă-și cere!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
In tot acest timp
umbra
crescută din răbdări
înghițise așteptările
pustiul
ferecase tăcerea
ca într-o piatră de hotar
dintre mine și
neantul tărâm al morții
de cealaltă parte
soarele
desena pe linia vieții
deșira fericirea în raze
din inima primăverilor
urzite cu arome de rai
luna
cuibărea nopțile
printre genele stelelor
cu vise
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pustiu de vânt
Azi un pustiu de vânt răzbate
Un vultur dinspre miazănoapte,
E frig, plouă mărunt și des.
Toamna și frunzele mi-a șters...
Și mi-au rămas copacii goi.
De-o vreme, s-a mutat în noi.
Bruma în suflet mi-a căzut,
Eu plâng cu ploaia, plâng tăcut...
Plouă cu frunze arămii
Și drumurile-mi sunt pustii,
Un foc îmi arde-n suflet iar
O toamnă fără de hotar...
Și bate-n mine-un vânt pustiu...
Ce sunt și ce am vrut să fiu?!
O toamnă fără de hotar,
Un vânt hoinar... un vânt hoinar.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Delimitare
Între cei lipsiți de har
Și-ăi cu foc în vatră,
Nu e piatră de hotar,
Ci hotar de piatră!
epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranța înrourată
Vino-n spațiul care duce
Spre luceferii din gând
Și cu mângâieri și șoapte
S-ardem universul blând.
Să-l aducem într-o cupă
Plină doar cu amintiri
Din care semnele vieții
Să renască noi iubiri.
Vino să schimbăm fărâma
De credință strămutată
În dorința care crește
Doar speranța înrourată!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmetizând tristețea
am câștigat prieteni în lumea întreagă
stăm la taifas cu timpul nesfârșit
mereu îmi doresc ca toți să înțeleagă
sufletul meu pe care l-am mărturisit.
iubesc viața dar respir prin poezie
minunile lumii sub cununi de raze
circulă prin suflet fluturi de frenezie
pe câmpuri senine dansează zaraze.
am strâns cu prieteni comori de topaze
pe care-am să le duc pe lumea cealaltă
sunt vise și emoții răspândite-n fraze
și ziua și noaptea inima tresaltă.
cosmetizez tristețea se destramă emfaze
și înalt spre soare speranța mea înaltă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sens în visul nesfârșit
Două lebede desenează în cer
Sau pe un val, o inimă-alungită.
În ea se scaldă steaua mea
În clipele din trecerea grăbită.
Un cuib de raze mătăsos
E rotunjit sub aripa iubirii,
Turma aurie falnic înotând
Încearcă noul glas al fericirii.
Există-aievea încă-un zbor! Există
Iubirea mea, desenul alungit;
Cu tine însemna-voi punct cu punct,
Sensul nostru-n visul nesfârșit!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-a fost... va mai fi iar o dată!
Oriunde rătăcesc prin minte,
Acolo ești... și te găsesc...
Iubirea ta să mă alinte,
Să mă iubești... să mă-mplinesc!
Oriunde inima mă cheamă,
Numai de tine mă lovesc...
Am mult curaj, dar am și teamă
Iarăși să nu dezamăgesc...
Oriunde gândul meu se-ascunde,
La tine vine tot mereu...
Și dragostea încet pătrunde
În sufletu-mi atât de greu...
Oriunde viața ne-a purtat...
Momente grele și frumoase,
O mare taină am aflat
Din timpurile vechi, geroase.
Și este vorba de destin...!
Și soarta care este dată...
Paharul gol, eu îl văd plin,
Ce-a fost... va mai fi iar o dată
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!