Tu ești Zeul vieții mele
O, tu Zeu al vieții mele,
Ce mă farmeci de-o vecie,
Vino liniștește-mi dorul
Și mă scapă de robie.
Osândit am fost în viață
Să mă zbat ca frunza-n valuri,
Vino! liniștește-mi dorul
Și mă scoate iar la maluri,
Fă-mi viața fără lacrimi,
Fă-mă fericit o clipă,
Liniștește-mi clocotirea
Și în mine te-n firipă.
Să te simt o veșnicie
Scufundată-n trupul meu,
Să fii veșnic lângă mine
Și la bine și la rău.
Vino, oprește-mi durerea
Și focul dezlănțuit,
Vino, îți vreau mângâierea,
E timpul s-o faci, în sfârșit.
Ori, dacă inima ți-e crudă
Și la rele te îndeamnă,
Fă din mine o epavă
Și-n morminte mă condamnă.
Osândește-mă pieirii,
Scapă-mă de tiranie,
Să nu simt arzând în suflet
Focul, veșnica făclie.
Ai și leacul și otrava,
Ai puterile în mână,
Spulberă-mi cenușa-n ceruri
Sau trimite-mi-o pe lună.
Și când dorul te-o cuprinde,
În văzduhuri te avântă,
Fă-mi statuia nemuririi,
Tu, miracol, Maică Sfântă.
Fă din mine o păpușă,
Un breloc, o jucărie,
Să mă poți purta cu tine,
În sânu-ți o veșnicie.
Ca un simbol al iubirii,
Să mă ai mereu aproape
Și în lacrimi să-mi vezi chipul
Blând, și legănat de ape.
Fie-ți dorul meu puterea,
Rănile să ți-le-aline,
Veșnic să-ți rămân în suflet
Eu, și... tot ce am în mine.
Fericirea să te poarte,
Cum dorești, în lumea mare,
Peste tot, în rai sau iaduri
Mândră, zveltă, ca o floare.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre fericire
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre simbolistică
- poezii despre sfârșit
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Vino iarăși pe la moară
Vino iar odor de veacuri,
Pe drumeagul de la moară,
Să-ți văd chipul să-ți simt gura,
Dorurile mă doboară.
O tu zeu cu chip de faur,
Vino! Nu mai am răbdare,
Simt că luna și pământul
Mă vor spulbera în zare.
Viața este atât de scurtă,
Nu te iartă nici o clipă,
Vino! Deci, te aștept întruna
Și în mine te-nfiripă.
Iartă-mi insistența oarbă,
Sunt totuși rațional,
Simt că dorul va învinge
Spumegând spre ideal.
De aceea te chem întruna,
Cât trăiesc te voi chema,
Vino! Și întinde-mi mâna
Până-n ceruri voi pleca.
Și de-acolo din neanturi,
Drac sau înger ce voi fi,
Iți voi cere mâna blândă
Poate acolo... vei veni.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre dor, poezii despre îngeri, poezii despre victorie, poezii despre mâini, poezii despre iertare, poezii despre idealuri sau poezii despre gură
Vino la mine
Vino la mine odorul meu ;
Brâu îți voi face din brațul meu
Ca să te apăr de ce-i mai rău.
Când amintirea unor blestemuri,
Te-ajungă din vechile vremuri,
Te voi cuprinde ca să nu tremuri.
Prin sărutări iubita mea,
Te-oi încălzi de-ți va părea
Un soare cald, inima mea.
Tu ești frumoasă floare de nalbă!
Noaptea, voi face să-ți pară albă.
Din stelele nopții o mândră salbă.
Vino la mine odorul meu.
Alungă-ți teama din gândul tău.
Dragoste pură îți ofer eu.
Iar tu cu-al feței rumen oval,
Cu gura ta, -dulce pocal-,
Să-mi mângâi pieptul cuprins de jar.
Privirea ta -iris- în soare,
Buzele, petale de floare,
Păru-ți de aur -o desfătare-!
Vino la mine, odorul meu,
Să-ți fiu eu sprijin în ceasul greu.
Să unim dorul. Ș-al tău, ș-al meu.
poezie de Ion Rotaru (2001)
Adăugat de Ion Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- poezii despre sărut
- poezii despre stele
- poezii despre mândrie
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre frumusețe
Vino aici, prietene
Vino aici, spune-mi tot ce ai
Și de ce nu poți să mai stai,
Lasă tot ce e trist în tine,
Vino aici, vino lângă mine.
Tu doar închide ochii
Și lasă-te pe umărul meu,
Închide ochii
Și lasă-mi mie tot ce e greu,
Prietene,
Hai vino aici.
Plânsul tău poți să mi-l dai mie,
Îl primesc chiar cu bucurie,
Vom trăi totul împreună
Și mereu vom trece de furtună.
Vino-aici, vei uita de patimi,
Lasă-mă să te șterg de lacrimi,
Tot ce vreau e să-ți fie bine,
Vino-aici, vino lângă mine
poezie de Zoia Alecu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre prietenie, poezii despre plâns, poezii despre ochi sau poezii despre bucurie
Mamă dintre îngeri
Mamă dintre îngeri, floarea mea de Rai,
Mult mi-e dor de tine, de brațele tale
Și de mângâierea ce-ar fi să mi-o dai...
De s-ar mai putea să-mi răsari în cale!
Aș veni la tine ca la Dumnezeu,
Cu sufletu-n palme, ca la Judecată,
Să-i picuri nădejdea în tumultul greu,
Să mă-nveți să capăt liniștea uitată!
Tu ai ști să depeni firele tăcerii,
Ai avea și leacuri pentru dorul treaz,
C-un surâs ai șterge umbrele durerii...
C-un sărut pe frunte, lacrimi de pe-obraz!
În privirea ta aș găsi seninul,
M-aș simți copila veșnic ocrotită,
Vorba ta duioasă mi-ar topi suspinul...
Și la pieptul tău m-aș simți iubită!
De ți-e dor și ție, fugi din Paradis,
Vino înspre mine pe raze de soare,
Dragostea de mamă, floare de cais...
Cerne-o peste mine ca pe o ninsoare!
Vino-n adierea vântului, pe seară,
Să simt cum în plete îmi răsfiri alint
Vino-n picărura ploilor de vară...
Curge-mi peste piele, dorul să nu-l simt!
Cerul meu, de-o vreme, a-mbrăcat pustiul,
I-au curs în țărână stele căzătoare,
Timpul, pe la tâmple, mi-a vestit târziul...
Lumea mea, apusă, mult prea tare doare!
Port altar în suflet, cu icoane sfinte,
Candele aprinse, fum de lumânări,
Iar iubirea mea străjuie morminte...
Cu lacrimi și gânduri răsădite-n zări!
Mama mea din stele, roagă-te de îngeri
Să-ți așternă calea-n visul meu curat,
Să mai pot fura câteva atingeri...
Brațelor preasfinte ce m-au legănat!
poezie de Liliana Burac din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre mamă, poezii despre flori, poezii despre vânt sau poezii despre visare
Vino, te rog....
vino, te rog, vino la ceas de seară,
e ușa larg deschisă, te chem a câta oară,
e camera pustie și focul nu mai arde,
e timpul mort în casă doar ceasul iarăși bate,
e frig, e cald în mine, mă ard văpăi de dor,
mă arde a ta privire, mă simt răvășitor,
mă ard ca lumânarea și mă topesc pe jos,
mă-nghite-ncet pământul cu dorul meu spumos
vino, te rog, când soarele răsare, când luna se ascunde,
când noaptea cea pustie fugită îi oriunde,
e ziua plictisită, așa mă simt și eu,
te-aștept tăcut în prag, îmi este tot mai greu,
e soarele pe sus, e soarele pe jos,
îți caută și el pașii din mersul drăgăstos,
îți caută o lumină pe-o rază-n alb lăptos,
cu strălucirea arsă în tot ce-a fost frumos.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre moarte, poezii despre lumânări sau poezii despre lumină
Ploaia
vino cu mine
ploaia-mi șoptește
câmpul ne-așteaptă
și frunza de vie
pădurea tresare
se leagănă toată
tu vino cu mine
să vezi ce ne leagă
șiroaie de ape
grăbite s-alerge
și soarele cald
ce norii-mi gonește
mirosuri de plante
la despărțire...
tu vino cu mine
te ud la picioare
și mare vei crește
pe tălpile goale
pământ ce rodește.
și urme de pași
rămân împlântate
pe unde tu calci
nimeni nu știe...
tu vino cu mine!
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre ploaie, poezii despre plante, poezii despre picioare, poezii despre frunze, poezii despre creștere, poezii despre botanică, poezii despre apă sau poezii despre Soare
Cătălina
Vino tu odor devreme,
Haide! Să te am aproape,
Apoi... Valul să ne cheme
Să plutim pe tulburi ape.
Vino să te strâng în brațe,
Fii odorul meu pe veci,
Să-ți sărut gurița dulce
Și mânuțele, ce-s reci.
Cântă-mi viața pe sub stele,
Să ne audă Ursa Mare,
Vom fi singuri printre ele
Într-o dulce desfătare.
S-ascultăm de sus cum sună,
Buciumul reînvierii,
Să-ți văd chipul blând la lună
Și zvâcnirile plăcerii.
"Te desfaci c-o dulce silă,
Mai nu vrei și mai te lași,
Ochii tăi sunt plini de milă
Chip de înger drăgălaș".
Când te văd îmbujorată
Mă topesc de parcă nu-s
Tu mă chemi: - Vină odată
Se ne ducem tot mai sus.
Și-n această dulce vrere
Să mă mângâi, să mă strângi,
Să-ți dea lacrimi de plăcere
Dorurile să-mi înfrângi.
Martor să ne fie luna,
Nuni? Vreo trei sau patru Iele.
În genunchi să îți cer mâna
În castelul dintre stele.
Să trăim viața-ntreagă.
Strânși uniți, cu bucurie,
Fericirea ce ne leagă
Să ne fie veșnic vie.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere, poezii despre înfrângere sau poezii despre vinovăție
Vino la mine
Eu sunt Iubitul tău,
vino lângă mine,
Voi deschide poarta
pentru iubirea ta!
Vino, așează-te lângă mine,
vom fi vecini cu stelele!
Te ascunzi de atât de mult timp,
scufundându-te neîncetat
în marea Iubirii mele!
Chiar și așa ai fost neîncetat
legată de mine,
Fie ascunsă, fie revelată,
în lumea cunoscută
și în cea nemanifestată.
Eu sunt însăși viața!
Ai fost o prizonieră a unui mic lac,
eu sunt oceanul
și valurile sale tumultoase.
Vino, contopește-te cu mine!
Părăsește această lume a ignoranței,
Fii cu mine!
Voi deschide poarta
pentru Iubirea ta!
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Rumi despre iubire, citate de Rumi despre viață, poezii despre vecini, citate de Rumi despre timp, poezii despre ocean, citate de Rumi despre ocean sau poezii despre ignoranță
Vino, Isuse
Strig către Tine, Preasfinte
Strig din țărâna umila
Ruga se-nalță fierbinte
Doamne, Isuse, ai milă.
Stau lângă puiul ce moare
Strig hohotind cu suspine
Vino, Isuse, mă doare
Vino, ai milă de mine.
Tu vino cu oastea călare
Pe nouri de foc și lumină
Din capăt în altul de zare
Pământul și cerul se-nchină.
Plâng în neștire, Isuse
Plânge și dorul din mine
Ție-Ți sunt toate supuse
Du-mă, Isuse la Tine.
Plâng, iarăși plâng, plâng întruna,
Plâng pentru toți, pentru mine
Plâng că mă bate furtuna
Du-mă, Isuse la Tine.
Să fie și-n cer sărbătoare
Să cânte pământul și firea
Nimic ce-i din Tine nu moare
O, Doamne, dă-mi azi mântuirea...
Vino, Isuse, la mine
Ziua se duce, e seară
Plâng despărțită de Tine
Vino, iubește-mă iar.
Doamne-s aicea străină,
Doamne, Te caut pe Tine
Vino pe nori de lumina
Ia-mă Isuse la Tine...
poezie de Adriana Cristea (22 mai 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărbători, poezii despre prezent, poezii despre nori, poezii despre mântuire sau poezii despre muzică
Lasă-ți lumea ta ferice
Lasă-ți lumea ta ferice
Ce-ți răscoală amintirea,
În cazarma de la cruce
Și redă-mi din nou iubirea.
Vin-cu mine, rătăcește
Pe aleea de la moară,
Până luna asfințește
Să te am, a mea comoară.
Să zburăm în sus, spre stele,
Pe cărările-amintirii,
Vom fi singuri printre ele
In vâltorile iubirii.
Părul să ți se desprindă
În șuvițe argintie,
Apoi dorul te cuprindă
Să te dărui numai mie.
S-ascultăm de sus cum sună,
Buciumul reînvierii,
Să-ți văd chipul blând la lună
Și zvâcnirile plăcerii.
Te desfaci cu-o dulce silă,
Mai nu vrei și mai te lași,
Ochii tăi sunt plini de milă
Chip de îngeri drăgălași
Când te văd îmbujorată,
Mă topesc de parcă nu-s,
Tu mă chemi: Vin-o odată,
Să ne ducem tot mai sus.
Și acolo printre aștrii
Să fim numai amândoi,
S-alergăm ca doi buieștrii
In otava din zăvoi.
Ba din glumă, ba din joacă,
Să ne prindem iar de mână,
Marte să nu ne "deoacă"
Măcar pentru o săptămână.
Și-n această dulce vrere,
Tu în brațe să mă strângi,
Să-ți dea lacrimi de plăcere
Dorurile să-mi înfrângi.
Eu să uit de rătăcirea
Ce mă paște mai de mult,
Tu să îmi redai iubirea
Vorbelor ce ți le-ascult.
Strigătul de bucurie
Să se-audă până-n veacuri,
Veșnic dragostea ne fie
Cele mai alese leacuri.
Rănile-mi rămână-n urmă
Vindecate pe vecie,
Nici chiar cancerul ce scurmă
Să nu le mai facă vie.
Vin-cu mine, fă-mi plăcerea,
Viața este atât de rece,
Ia-mi dorul, dă-mi mângâierea,
Vreme este, dar va trece.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre umor
Și totuși. . . . . Destinul
Te văd și-acum frumoasă, ești chiar încântătoare,
Deși trecut-au anii, ești mândră ca o floare.
De când te știu fetiță, ți-am urmărit cărarea,
Mersul ca o cadână, tristețea sau durerea,
Viața-ți tumultoasă de multe doruri plină,
Mândria-ți mai aparte și izul de regină.
Din frunza ta roșcată emani tumult de lavă
Iar cu petala-ți albă ești tot mereu suavă.
Cu zelul de femeie tu ți-ai clădit o faimă,
Trezind dorul din mine să te iubesc în taină,
Fără să-ți cer vreodată măcar o sărutare,
Lăsând să treacă anii și timpul la-ntâmplare.
Dar iată că destinul revine din neanturi
Și adunând iubirea în diferite salturi
O face mai solidă și trainică o face
Și-mi dă floarea în brațe, el știe că îmi place.
Eu nu mai stau pe gânduri, o-mbrățișez agale
Și o sărut cu patos petale cu petale.
Îi simt dulceața-n suflet și dorul plin de lavă,
Aud apoi în șoapte: -Mă dau toată pe tavă.
-Demult aștept o clipă și un semnal din scenă
Să-mi spui direct în față și fără nici o genă
Că mă iubești și sincer, vrei dragoste curată,
Să-ți fiu mereu aproape, mai mult ca niciodată.
Acesta-i un miracol, ca după atâta vreme
Să ne unim iubirea iar dorul să ne cheme,
In ceruri printre aștrii sau poate în Bermude,
Dar. . . Suntem prea departe și. . .Nimeni nu ne-aude.
Corneliu 15.01.2007
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sinceritate sau poezii despre semnale
Alină-mi inima
În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.
Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.
Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.
Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
să simți ce simt și eu
să simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.
Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.
Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.
poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre uitare
Ești nădejdea...
Ești nădejdea sufletului meu
Te-am purtat în lacrimile mele,
Te-am purtat în dragoste mereu
Palmele Te-au legănat pe ele.
Te-am dorit și Te-am iubit nespus,
Te-am iubit dincolo de cuvinte,
Sufletul Žnainte Ți l-am pus
Să-l îmbraci tot cu podoabe sfinte.
Te-am iubit și m-ai iubit și Tu,
Te-am iubit adânc în veșnicie,
Nu-mi vei spune niciodată nu,
Viața Ta e-n mine și-o sa fie.
În genunchi vin înaintea Ta
Fața mi-am ascuns-o că mi-e frică
Și de vezi c-am împietrit așa
Vino, Doamne, Tu și mă ridică.
Pune-Ți mâna, Doamne Dumnezeu,
Lacrimile s-au uscat sub pleoape-
Pentru Tine-i astăzi plânsul meu,
Pentru mine ține-mă aproape.
Ce iubire, Doamne, mă-nfior,
Ce iubire-ai dat să cresc spre Tine,
Vino, Doamne, că de-atâta dor
Mi-a-nfrunzit și cântecul în mine.
Vino, Doamne, că de când Te-aștept
Mi-a-nflorit cuvântul în grădină,
Vino, Doamne, strânge-mă la piept
Și-am să-Ți fiu lumină din Lumină....
Amin!
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte
Valurile Dunării
Barca pe valuri saltă ușor
Inima-mi bate plină d'amor
Dulcea speranță e-n al meu pept.
Vino, ah! vino, că te aștept.
Vino n-ai teamă,
Dorul te chiamă,
Să plutim vesel și să cântăm,
Și-n fericire
Spre nemurire,
Brațe-n brațe să ne-avântăm.
Să te sărut cu dor, cu foc,
Timpul fugar să-l țin în loc.
Să mă săruți cu foc, cu dor,
Să tot trăiesc să nu mai mor.
Ah! Cerul atunci e mai-ntins,
Soarele parcă e mai aprins,
Și-n ochii tăi senini zăresc
Un raiu Dumnezeesc.
Barca pe valuri saltă ușor,
Inima-mi bate plină d'amor,
Dulcea speranță e-n al meu piept,
Vino, ah! vino, vin, eu te aștept.
Ah! vino, te aștept, vino, te-aștept,
Dulce speranța e sânul meu,
Vino, ah! vino,
Vino, vino, te-aștept!
cântec, muzica de Iosif Ivanovici, versuri de Carol Scrob (1888)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică sau poezii despre foc
Răscolitorul dor
Mă răscolește acum un dor
Și-n suflet îmi urlă focul iubirii,
Pe cerul azuriu nu e niciun nor
Să-mi picure-n adâncul firii.
Până și tăcerea urlă-n mine,
Și prinde rădăcini prin gând,
Dar inima-mi fuge către tine
Pe aripa unei adieri de vânt.
Și se strecoară lin în noapte,
Se așează pe păru-ți argintiu,
Să te iubească iar în șoapte
Spulberându-ți gândul pustiu.
Tu, uiți, iubite, că timpul trece
Și vine toamna, tu nu observi
Iar iubirea devine tot mai rece,
Nici frunzele nu vor mai fi verzi.
Vino, iubite, stinge focul iubirii,
Și-alungă dorul din pieptul meu
Rupe tăcerea din adâncul firii,
Iubește-mă cum te iubesc și eu.
poezie de Camelia Boț (31 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre verde sau poezii despre toamnă
Vin și eu, la tine, mamă...
N-am mai fost pe-acasă, Doamne, de-o vecie și mai mult,
Să-mi găsesc copilăria și salcâmii să-i ascult.
Cum mai ning peste morminte, așezându-se domol
Pe-aminitirea mamei mele și pe sufletul meu gol!
A curs pe Danubiu apă, cât să-nece dorul meu
De când ai plecat la stele, lângă rai și Dumnezeu.
M-ai lăsat orfană, mamă, și nu am cui să mă plâng,
Când se-adună toamne-n mine și în mine, ploaia strâng.
Numai visele mi-alină, când te-aduc la mine-n zori,
Supărările și vina, că nu ți-am adus, azi, flori.
Trec secundele grăbite și-mi mai fură câte-un an
Și mă veștejește timpul cu surâsul lui viclean.
Și m-aduce mai aproape de grădina-n care ești.
Vin și eu curând, la tine, dorul să mi-l liniștești.
Tata este lângă tine, sau nu l-au primit în rai?
Am să-i spun o vorbă, mamă. Și de nu, te rog să-i dai
Veste că sosesc degrabă și deși nu m-a iubit,
Aș vrea să-i vorbesc de vremea, când în suflet l-am primit.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tată sau poezii despre supărare
Un gram de speranță
De multe ori greșesc ș-apoi vine teama de-a vorbi,
Dar nu vreau cuvinte rele ce-n suflet te pot răni.
Alții înlocuiesc adevărul cu minciuni în cuvinte îmbrăcate
Și durerea este mare când se vede ca-i dreptate.
Trebuie încet, încet și treptat să cred în tine,
Cu ale tale mustrări și vorbe ce mă-nbie către bine,
Să cred în a ta iubire și a noastră răbdare,
Iar dacă tu mai ai în suflet un gram de speranță,
Vino și-mi dă-mi o-mbrățișare și vino de mă iartă.
Pot să-ți cer de azi din nou să crezi în mine,
Să mergem împreună spre ale noastre vise.
Privește apoi duios și simte al meu suflet
Ș-apoi sper să merit de la tine un nou zâmbet.
Să simți că mă iubești și să fii de-acum cu mine,
Să m-ajuți ca împreună să mergem din nou spre bine.
Că mult am căutat și ca tine în lume nu găsesc,
Vreau împreună să luptăm și multe-n viață am să reușesc.
poezie de Eugenia Calancea (2 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre minciună sau poezii despre metrologie
De dorul meu s-auzi copitele de cal
Mă regăsesc în ochii-ți mari, adânci, ca de strămoși,
Cu mâna ta de aur vreau chipul să mi-l coși
Și-n inima ta mare apoi să-l înrămezi!
De-l vei uita și-o clipă aș vrea să lăcrimezi
O lacrimă să-ți curgă pe-obrazul fin și pal,
De dorul meu s-auzi copitele de cal
Cum tropotesc pe piatra pe care-or alerga
În zori ca să te cheme să fiu din nou a ta.
Să nu mă uiți! În coama-i lungă, neagră
Zbura-va, printre vise, figura mea întreagă.
Să mă iubești la fel c-atunci în luna mai
Când pentru veșnicie jurat-ai să mă ai.
La tine să mă chemi real, dar și în vise,
Să-mi dăruiești, cum știi, săruturi dulci, promise.
Mi-e dor de ochii tăi! Hai, vino, nu mai sta!
Ce tainică și sfântă e mângâierea ta!
Prin tropote de cal citește-a mea dorință
Și poartă-mi și tu dorul cu-ntreaga ta ființă!
Și fi-va calul solul iubirilor dintâi
Iubește-mă, te rog, la infinit rămâi!
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai sau poezii despre promisiuni
Vino...
Vino, în cerul înalt, printre nori
Vino, să numărăm stelele până-n zori
Vino, să îți arăt steaua mea
Vino, doar așa, cred, ne vom vedea!
Vino, eu te aștept oricât ar trebui
Vino, nu-ți fie frică, te voi păzi...
Vino, să vezi îngerii cum ne zâmbesc,
Vino, doar știi ce mult te iubesc.
Vino, în noapte, sub clar de lună
Vino, te aștept să fim împreună,
Vino, și dacă și tu ai vrea...
Vino, să îmi arăți steaua ta!
Vino, în amurg, în fapt de seară
Vino, când stele-ncep să răsară
Vino, să zburăm printre ele...
Vino...
Să ne-mpletim cununi din flori și din... stele
poezie de Mariana Simionescu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime
Timp cernit
vino cu mine
rău să nu-ți pară
vino cu mine
izvoare ne cheamă
si gânduri săpate
în stânca cea rece
cu mâini le-om desprinde
când râul vom trece
departe de lume
departe de tot
tu vino cu mine
și poartă-mi noroc
nu știu și nu văd
portițe deschise
nu pot să mai țin
visele-nchise
să-mi văd dimineata
chip pustiit
de timpul în ani
de timpul cernit
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre râuri sau poezii despre noroc