Pagina de fericire
Primăvara aceasta
Ne luminează pagina de fericire
Înscrisă în calendarul uitării.
S-au deșteptat literele
Născându-se frunze
Și florile au înmugurit
În iriși.
Genele de ramuri s-au unit
În pădurea de suflete.
Sângeri sunt de-acum clipele
Vânt dulce cu iubirea dator,
Trilul de pasăre și susurul de izvor.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre uitare
- poezii despre suflet
- poezii despre păsări
- poezii despre păduri
- poezii despre primăvară
- poezii despre muguri
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Tomnatică
Printre copacii dezgoliți de miere
Curge aroma discului solar
În valuri ruginii... Și diademe
De frunze cad... Decor autumnal!
Cad salbe de lumină pe aleea
Slab luminată... Pași de catifea
Foșnesc pe un ocean de ciocolată...
Se-apleacă ramuri peste fața mea...
Pe genele tușate, plumb și brumă...
Un fard tăcut de ne-nțelese umbre...
Și toamna peste suflete se-adună,
Panerele cu ploi și frunze umple.
Cer cenușiu.. și vânt... apus de sângeri...
Bătând în dulce roz neînțeles...
Oh, câte toamne! Apoi câte plângeri,
N-au curs în râuri pe obrazul șters!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre toamnă, poezii despre tăcere, poezii despre râuri, poezii despre roz, poezii despre plâns sau poezii despre plumb
Tomnatică
Printre copacii dezgoliți de miere
Curge aroma discului solar
În valuri ruginii... Și diademe
De frunze cad... Decor autumnal!
Cad salbe de lumină pe aleea
Slab luminată... Pași de catifea
Foșnesc pe un ocean de ciocolată...
Se-apleacă ramuri peste fața mea...
Pe genele tușate, plumb și brumă...
Un fard tăcut de ne-nțelese umbre...
Și toamna peste suflete se-adună,
Panerele cu ploi și frunze umple.
Cer cenușiu... și vânt... apus de sângeri...
Bătând în dulce roz neînțeles...
Oh, câte toamne! Apoi câte plângeri,
N-au curs în râuri pe obrazul șters!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brațele ochilor mei
Brațele ochilor mei
Te ating cu șuvițe de lumină.
În iriși plutesc visele
Can niște îngeri
Pe frontispiciul divin.
Cu sărutări de sângeri,
Ție, femeie,
Mă-nchin!
Eliberează vulcanul sentimentelor
Ce s-au oprit sub genele de speranță!
Ție îți sărut talpa pleoapei
Pătate de lacrimi.
Vreau să fim împreună o viață!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărut, poezii despre îngeri, poezii despre vulcani, poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre ochi sau poezii despre femei
Dulce toamnă
Oh, dulce toamnă cu miros de miere,
Cu zâmbet rece și covor de frunze,
În ascunzișul nopții mii de stele
În colivii de nouri stau ascunse...
Ca un slujbaș al templelor o umbră
Ție destinat în nemișcarea ta,
Să lași pe cer doar nori sortiți să plângă
Și vânt sinistru... Toamnă, toamnă grea!
Un râu de frunze-nvolburat de vânt,
Gutui, în vreun pridvor, straniu lucind,
Alai de fum și ramuri tremurând...
Sângeri mustind pe cerul suferind...
Miros de pâine coaptă și dovleac,
Velințe fluturânde la ferești,
Surâs de prunci și dulce cozonac...
Un rod bogat mereu ne dăruiești...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre stele, poezii despre pâine, poezii despre nori sau poezii despre noapte
Zăpezile iubirii
Zăpezile iubirii s-au topit...
Curg râuri reci spre minus infinit.
Mi-e sufletul, adesea, gând ce zboară
Un fluture de vis, în primăvară.
Tăceri și dor, un plâns prelung, hoinar,
Strângând în noapte clipele de jar,
Cu buze reci de frunze-ngălbenite.
Mă dor de-acum aducerile-aminte...
Zăpezile iubirii s-au topit,
Curg râuri reci spre minus infinit
Ce-n mine sunt uitate... sau ascunse...
Și se așează ca un gând, pe buze...
Sunt un vulcan uitat în adormire,
Sunt primul zâmbet cald, de fericire...
Mă-nalț prin voi, spre-a coborî tăcut,
În mine,-n vise și în început.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zăpadă sau poezii despre zbor
S-au rătăcit prin lume primăveri...
Se pleacă pomii grei de-atâtea flori,
Ca de povara unei frumuseți
Ajunsă-n locul vechilor nămeți
Să ducă mai departe din fiori.
E ca un vis... și ninge peste glod
Cu fulgi din curcubeie colorate.
Potecile sunt învelite toate
Cu semnul bogăției pentru rod.
S-a stins culoarea vechilor zăpezi,
În fluturi cu sclipiri de diamant.
Parfumuri rătăcite prin neant
Împodobesc tăcerile-n livezi.
Smerit, se-apleacă muntele de dor
Spre poala împodobită-n măreție,
S-asculte trilul lin de ciocârlie
Și susurul mărețului izvor.
Ciudate umbre-i răscolesc privirea;
Trec ciute care-aleargă nicăieri.
S-au rătăcit prin lume primăveri
Și-n suflete s-a cuibărit iubirea.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre smerenie, poezii despre ninsoare sau poezii despre munți
Zigzagurile repezi de lumni și umbre, ca niște zburătoare amețite de lumina din spatele întunericului, alergau fugărite de clipe, țesând din unghiuri de ramuri cuib de îngeri ce aleargă pe cer ca o jerbă de stele. Miriști țepoase de ramuri și frunze chihlimbării ascund în barba nerasă a pământului trecutul în care au germinat clipele veșniciei.
Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre lumină
- citate despre întuneric
- citate despre îngeri
- citate despre zbor
- citate despre trecut
- citate despre stele
- citate despre frunze
- citate despre crengi
- citate despre barbă
Primăvara poem diamant
Primăvară
Verde lume,
Cântec, viață, libertate,
Floi și ramuri înverzite,
Ale tale azi sunt toate.
Altă lume prinde viață...
Zâmbet, vise, fericire,
Mărțișoare cu...
Iubire.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre prezent, poezii despre poezie, poezii despre muzică sau poezii despre libertate
Neliniști
Neliniști prin stomac trecătoare,
Roi de fluturi
Și păsări zburând spre plus infinit,
Pace, căldură, culoare,
Primul sosit...
Liniștea, când cerul senin se coboară-n furtuni,
La margini de lumi...
Râuri de fericire
Peste cuvioase furtuni...
Ropot de cai în tânguiri,
În iriși pătați de sentimente confuze...
Doar tu treci ca un necunoscut
Prin pădurea de sentimente,
Prin oceanul de frunze
Ce ți se deschide în suflet,
Ca o poartă spre vis.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre ocean, poezii despre infinit sau poezii despre frunze
Vindecare
Mă vindec singură de teamă
Și urlă glasul tăcerilor...
Se prăbușește în mine
Ca într-o văgăună de sticlă...
Pe pereții transparenți ai sufletului
Văd urmele zbaterii.
Un stigmat ce nu se va putea pierde...
Zăpada a înmugurit pe pământ,
Lumina a înmugurit în mine, apoi pe cer...
Sunt frântură de rezalit
Ce răsare din întunericul ce mi-a acoperit ființa.
Sunt rouă, cuvânt și iubire,
Am renăscut din cenușa
Ce mi-a ars conturul ființei...
Sunt fericire!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre rouă sau poezii despre frică
Dorință
Aș vrea să-mi împrumuți un nerv, sau doi
Să-i pot avea rezervă la uzură,
Mulți s-au tot dus, s-au dus la amândoi
Și vezi, mă tem, că sunt doar tare-n gură.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre gură, epigrame despre frică sau epigrame despre dorințe
Unde e dragostea?!
Pe cerul timpului vostru
S-au strâns nori de furtună.
Vântul scurmă în sentimente,
Le transformă în zgură...
Secundele s-au oprit din mersul lumesc
Se întorc în trecut,
Se învârtesc
Pe topoganul furtunii,
La marginea lumii,
Ca frunzele moarte ale
Copacului dragostei.
În ochiul gol de lumină,
Ce zace în palmă,
Acoperit de genele frânte
Ca niște vreascuri de timpuriu schingiuite,
Sunt aduceri-aminte.
Lacrimi-pereche se țin de mână.
Cioburi de vrajă adună...
Nu mai există decât amintiri.
Unde e dragostea?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre trecut, poezii despre secunde sau poezii despre moarte
A înmugurit tăcerea
Parcă și tăcerea-n noi a-nmugurit...
Plouă peste oameni, plouă-n noapte peste
Ploaie de tăcere, ploaie de granit...
Plouă în neștire, frunze la ferestre.
Scârțâie fântâna imn de neputință
În tăcerea nopții șubredă și grea.
Cumpăna se-apleacă iar, întru căință
Și-ngenunche-n noapte, ca o boală grea.
Se cutremur ramuri... Plâng cu stele-n noapte,
Toamnă ni-i în suflet, frunze arămii...
Trec, sobor de clipe, zile lungi, deșarte,
Pe un cer de sticlă, pe alei pustii...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre zile
Dale de gheață
Dale de gheață -
Omul spre moarte
Alunecă lent.
Trăiește, învață
Și toate-s deșarte...
Toate se pierd.
Sângeri pe buze,
Plângeri și taină,
Lumină și vis...
Genele strânse,
Marea iubire...
Devreme s-a stins.
Aripi de îngeri,
Constelații și taină,
Tărâm de povești...
Iubirea se pierde,
Dulce-amară,
Eu sunt... tu.. nu ești...
În plete argint,
Tuș de stele pe gene,
Vânt rece-n priviri...
Ca un clopot vuiește...
Iarna vieții se cerne
Și în rest amăgiri...
Apoi pace eternă -
Sanctuarul tăcerii
Într-o clipă s-a-nchis...
Ai rămas ca o umbră.
Să trăiești pentru tine
Prea târziu te-ai decis.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură sau poezii despre păr
Odă pentru satul românesc
Opinca, în a morții adormire,
Își plânge neamul, țarina, iubirea,
Visează anii lungi de fericire
Când n-o-ngropase-n verbe nemurirea.
Acum e portul numai o poveste
Pe portativ de stele și de dor...
S-au risipit cuvintele pe creste...
Români făr' de iubire de popor.
Pe o colină, cânt de dor și jale,
Un tulnic și un clopot se-nfrățesc,
În satul românesc e sărbătoare
Grâne de vatra pâinii glăsuiesc.
Cu flori la pălărie trec flăcăi,
Desculți, cosași, s-au înfrățit cu glia,
Un dulce vânt trecând prin munți și văi.
A renăscut din moarte România!
Pe ii, Isus, din sângele vărsat
Ce s-a prelins pe cruce, spre iertare,
Maci și bujori și stele a pictat,
Spre a aprinde dragostea-n osoare.
E ceru-n noi, de dragoste, senin,
Și inima de pace glăsuiește.
Nu e ușoară viața la străin!
Mai bine se trăiește românește!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre văi sau poezii despre verb
Iubire amăgire
Te-ai dus, te-ai dus în stranii depărtări,
Pierind în fantomatice ninsori
Și ce-i mai sfânt aici, ai dat uitării...
Te-au îmbrăcat în negre mantii zorii.
Am alergat prin râuri de speranță,
Crezând într-un mai bine limitat.
Ce trist, iubito! Nu știai că-n viață
Minciuna "a iubi" a exilat.
În alge de lumină, printre roze
Și chiparoase, te-ai pierdut, iubito
Și ai uitat de clipele frumoase...
Iubirea mea nu ți-ai mai amintit-o.
Oh, s-au pierdut de-atunci atâtea clipe!
Atâtea ne-nnțelese amăgiri...
Cuvinte dulci, minciuni, săruturi scumpe...
Caste, ardente, fragede priviri.
Oh, te-am pierdut! Ai vrut să dai uitării
Iubirea noastră transcendent promisă.
Te-au îmbrăcat în negre mantii zorii...
Acum ești fericită, ori ești tristă?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre minciună, poezii despre tuberoze, poezii despre trandafiri, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Dragostea izvor...
Iubirea noastră, neam de neam,
A fost ca florile pe ram,
Unse de Domnul cu lumină
În dilatarea de retină.
S-au răsucit, s-au mângâiat,
Pe stelele țesute-n pat
Și au crescut la rândul lor
Alți muguri pentru nou fior.
S-au împlinit și au rodit
Polen din versul neșoptit,
Din versul crud intrat sub zare
Cu rodii, cu semințe rare.
Acum în iarna terminală,
Un fulg din magie carnală
Întoarce dragostea izvor
La Dragobete, în pridvor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre iarnă, poezii despre flori sau poezii despre creștere
Rondelul florilor de sânger
În sângeri sunt săruturi vii...
Plâng aromă de petale.
Azi drumurie sunt pustii
Și iubirea-i călătoare.
Îngeri cu aripi sângerii
Îngenunche la altare...
În sângeri sunt săruturi vii
Și iubirea-i călătoare.
Te-au modelat din fantezii
Constelații siderale.
De ce-ai lăsat, de ce-ai lăsat
Rubinii ploi de petale?!
În sângeri sunt săruturi vii...
rondel de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre constelații sau poezii despre aripi
Literă de miere
S-au scurs din ceruri,
Ca dintr-o călimară, cu tușul risipindu-se-n valuri,
Litere ruginii.
Chihlimbăii poeme, ca niște râuri cu susul în jos,
Căutându-și esența,
Se lăbărțau înălțându-se către cer.
Se ridicau în vârtejuri
Spre o destinație necunoscută.
Și castă...
Lacrimi de miere curgeau
De pe-ntinderea-albastră...
Am luat tocul și am scrijelit pe pereți
Pașii incerți.
M-am poticnit ca un nou-născut.
Literele de miere s-au risipit în sufletul meu,
De aceea scriu despre mine și despre toamnă mereu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre miere, poezii despre bebeluși sau poezii despre apicultură
Toamna
Toamna-n falduri de mătasă
Și-n mătănii de dantele,
A venit la ea acasă,
Printre flori de crizanteme.
Scame plumburii de îngeri,
Sub fanatice blesteme,
În apusuri moi de sângeri,
Vin pe cerul trist, alene...
Din copacii noștri nobili
Pică plâns de catifea,
Dăltuind tăcerea ploii...
Bruma, a căzut și ea.
Peste bănci, peste trotuare,
Frunze arămii de vis
Sunt purtate peste-o mare
De iubiri de neatins...
Molcom vânt... Sub ramuri ude,
Zgribulite și sprințare,
Stau vreo patru vrăbiuțe,
Căutându-și de mâncare.
Și în rest, atâta ploaie...
Toamna drepturile-și cere,
Printre falduri de mătasă
Și mătănii de dantele...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vrăbii